aeqvitas legislatie

Legislatie

Legaturi utile catre legi de larg interes

"L E G E unitara de salarizare a personalului platit din fonduri publice

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Titlul I
Reglementari comune

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica:
personalului incadrat in institutii publice - respectiv Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Autoritatea judecatoreasca, Guvern, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora - finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
b) personalul incadrat in institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c) personalului din institutiile publice finantate integral din venituri proprii.
(2) Intra in categoria personalului bugetar, personalul incadrat pe baza contractului individual de munca, personalul care ocupa functii de demnitate publica si asimilat acestuia, precum si personalul care beneficiaza de statute speciale, inclusiv functionarii publici.

Art. 2. - Sistemul unitar de salarizare a personalului platit din fonduri publice are la baza urmatoarele principii:
a) legea reglementeaza salarizarea tuturor categoriilor de personal platite din fonduri publice, asa cum sunt definite in Legea privind finantele publice, avand un caracter unitar;
b) raportul intre salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata si salariul maxim al personalului platit din fonduri publice va fi de 1 la 15;
c) armonizarea sistemului de salarizare a personalului platit din fonduri publice s-a realizat tinand cont de importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru desfasurarea activitatii;
d) salariul de baza devine principalul element al castigului salarial si se realizeaza prin includerea in salariul de baza a unor sporuri care au un caracter general;
e) ierarhia salariilor de baza, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu, s-a realizat in functie de complexitatea si importanta activitatii desfasurate, avand la baza urmatoarele criterii:
- nivelul studiilor si competente;
- importanta sociala a muncii;
- complexitatea si diversitatea activitatilor;
- responsabilitatea si impactul deciziilor;
- expunere la factori de risc;
- incompatibilitati si conflicte de interese;
- dificultatea activitatilor specifice;
- sfera de relatii - interactiunea cu factorii externi;
- conditii de acceptare pe post.
f) trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, se face astfel incat nici o persoana sa nu inregistreze o diminuare a castigului salarial brut avut.
g) suprematia legii – in sensul ca nici un alt act juridic privind salarizarea personalului bugetar nu poate deroga de la prevederile prezentei legi;
h) competitivitate in raport cu piata muncii in vederea atragerii de personal competent si mentinerii personalului bugetar performant;
i) transparenta – mecanismul de stabilire a salariului de baza si a celorlalte drepturi salariale sa fie transparent si usor de inteles;
j) echitate – sistemul trebuie sa asigure oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala;
k) compatibilitate cu principiile descentralizarii prevazute in legislatia in vigoare;
l) salariile de baza se diferentiaza si in raport cu nivelul la care se presteaza activitatea, respectiv la nivel central, teritorial, respectiv la nivel local;
m) sustenabilitate financiara - costurile salariale trebuie sa se incadreze in bugetele alocate, iar cresterile salariale se vor realiza in concordanta cu evolutia indicatorilor macroeconomici si a indicatorilor sociali;

Art. 3 - (1) in limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizeaza pentru personalul bugetar din aparatul propriu si din unitatile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale, in vederea realizarii sarcinilor programate.
(2) Gestiunea sistemului de salarizare a personalului bugetar se asigura de fiecare ordonator principal de credite cu incadrarea in resursele financiare alocate anual si in numarul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale.
  
Art. 4. - Monitorizarea si controlul aplicarii prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar se realizeaza de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, potrivit atributiilor din domeniul de activitate al acestor institutii, precum si de ordonatorul principal de credite.

CAPITOLUL II - Reglementari comune cu privire la elementele sistemului de salarizare

Art. 5 - Sistemul de salarizare reglementeaza remunerarea personalului bugetar in raport cu munca depusa, cu cantitatea si calitatea acesteia, cu importanta sociala a muncii, cu conditiile concrete in care aceasta se desfasoara, precum si cu rezultatele obtinute. Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, sporurile, premiile, stimulentele si alte drepturi.

Sectiunea 1 - Salarii de baza

Art. 6. - (1) Salariile de baza, soldele pentru personalul militar, respectiv indemnizatiile persoanelor care ocupa functii de demnitate publica, se determina prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare prevazuti pentru fiecare functie cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, rotunjindu-se din leu in leu, in favoarea salariatului.
(2) Salariile de baza se diferentiaza pe functii in raport cu nivelul pregatirii profesionale, experienta si raspunderea in munca, precum si cu nivelul de complexitate al activitatii, specifice fiecarui post.
(3) in cadrul fiecarei functii, salariile de baza se diferentiaza, pentru personalul bugetar, pe grade pentru studii superioare si pe trepte profesionale pentru studii medii, astfel incat sa se asigure posibilitatea diferentierii salariilor de baza individuale in raport cu nivelul pregatirii profesionale a fiecarei persoane si cu experienta acesteia in munca. De regula se utilizeaza 2-3 grade si respectiv 2-3 trepte profesionale.
(4) in cadrul fiecarui grad sau treapta profesionala, diferentierea salariilor de baza se face pe un numar de 5 gradatii, corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca.
(5) Gradatiile corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca fac parte din salariul de baza.

Art. 7. - (1) Diferentierea salariilor de baza, respectiv a soldelor de functie pentru personalul militar, se realizeaza prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare, cuprinsi in intervalul 1,00 pentru muncitorul necalificat si 15,00 pentru functia cea mai inalta, utilizata in cele trei autoritati, respectiv Autoritatea legislativa, Autoritatea executiva si Autoritatea judecatoreasca. Cele 5 gradatii prevazute pentru fiecare grad sau treapta profesionala sunt diferentiate din 5% in 5%.
(2) Diferentierea indemnizatiilor persoanelor care ocupa functii de demnitate publica si a indemnizatiilor magistratilor, se va face in mod corespunzator cu cele prevazute la alin. (1).

Art. 8. - Pentru personalul bugetar care ocupa o functie de conducere, diferentierea salariilor de baza se face potrivit alin. (1) al articolului 7.

Art. 9. - (1) Transele de vechime in munca in functie de care se acorda cele 5 gradatii sunt urmatoarele:
- intre 3 si 5 ani 
- de la 5 la 10 ani 
- de la 10 la 15 ani 
- de la 15 la 20 ani 
- peste 20 ani
(2) Gradatia corespunzatoare transei de vechime in munca se plateste cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca, prevazuta la transa respectiva.
(3) Pentru acordarea gradatiei corespunzatoare transei de vechime in munca, angajatorul va lua in considerare integral si perioadele lucrate anterior in alte domenii de activitate decat cele bugetare.
(4) Pensionarii pentru limita de varsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca in sectorul bugetar, potrivit legii, beneficiaza de cele 5 gradatii, corespunzator vechimii in munca dobandita in intreaga activitate.

Sectiunea a 2-a - Sporuri

Art. 10. - Personalul bugetar care, potrivit programului normal de lucru, isi desfasoara activitatea in timpul noptii, intre orele 22,00 si 6,00, beneficiaza pentru orele lucrate in acest interval, de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Art. 11. - (1) Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, se vor plati in luna urmatoare, cu un spor aplicat la salariul de baza, dupa cum urmeaza :
75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru;
100% din salariul de baza pentru orele urmatoare si pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.  
(2) Munca prestata peste durata normala a timpului de lucru poate fi compensata cu timp liber corespunzator, la cererea persoanei, in conditiile in care orele nu au fost platite.
(3) Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute la alin.(1) se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual. 
(4) La locurile de munca la care durata normala a timpului de lucru a fost redusa, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depasirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, in situatii cu totul deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzator.
(5) Prevederile alin.(1) nu se aplica persoanelor salarizate prin plata cu ora sau prin cumulul de functii in aceeasi unitate, la functia cumulata.

Art. 12. - Personalul bugetar incadrat in functii de executie, care prin natura atributiilor de serviciu presteaza in mod sistematic activitati peste durata normala a timpului de lucru sau desfasoara sistematic activitati in zilele nelucratoare si carora nu i se poate acorda timp liber corespunzator, poate beneficia de un spor de pana la 25% calculat la salariul de baza. Categoriile de personal si conditiile de acordare a sporului pentru munca sistematica peste programul normal de lucru se stabilesc de ordonatorul principal de credite.

Art. 13. - Pentru activitatea desfasurata de nevazatori, incadrati in gradul I de invaliditate, in cadrul programului normal de lucru, se acorda un spor de 15% din salariul de baza.

Art. 14. - In anexele la prezenta lege sunt cuprinse sporurile si alte drepturi specifice fiecarui domeniu de activitate.

Sectiunea a 3-a - Premii

Art. 15. - (1) Personalul bugetar poate beneficia de o indemnizatie de excelenta care se constituie in limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente personalului bugetar, prevazut in statul de functii, cu incadrare in fondurile aprobate prin buget. Indemnizatia de excelenta se poate acorda in cursul anului salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi an bugetar.
(2) Indemnizatiile de excelenta individuale se stabilesc la propunerea ordonatorilor de credite in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie prin hotarare de Guvern.

Art. 16. - (1) Pentru activitatea desfasurata, personalul bugetar beneficiaza, dupa caz, de un premiu anual egal cu salariul de baza mediu lunar brut, realizat in anul pentru care se face premierea.
(2) Pentru personalul bugetar care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acorda proportional cu perioada in care a lucrat, luandu-se in calcul media salariilor de baza brute lunare, realizate in perioada in care au desfasurat activitate.
(3) Ordonatorii de credite pot reduce sau anula premiul anual in cazul personalului care in cursul anului a desfasurat o activitate profesionala slaba sau necorespunzatoare, ori a avut abateri, sanctionate disciplinar.
(4) Plata premiului anual se va face pentru intregul personal bugetar salarizat potrivit prezentei legi, incepand cu luna ianuarie a anului urmator.

Sectiunea a 4-a - Alte drepturi

Art. 17 - (1) Posturile temporar vacante pot fi ocupate si prin cumul de functii, de personal bugetar angajat prin concurs sau examen, cu respectarea prevederilor legale privind cumulul de functii.
(2) Posturile vacante din unitatile de asistenta sociala sau de ocrotire a sanatatii, din cultura si invatamant, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul si de catre persoane din aceeasi unitate. 
(3) Angajarea personalului prin cumul de functii se face cu acordul conducerii unitatii la care persoana in cauza are functia de baza, daca o parte din programul functiei cumulate se suprapune celui de la functia in care este incadrat; in acest caz, se va asigura decalarea programului respectiv.

Art. 18. - (1) Persoanele care sunt angajate in calitate de colaborator in sectorul bugetar, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, in scopul atragerii de specialisti pentru realizarea unor activitati determinate, beneficiaza de drepturile salariale intr-un cuantum ce nu poate depasi salariul de baza corespunzator functiei de consilier gradul IA din ministere, calculate in raport cu timpul de munca efectiv prestat, potrivit conventiei incheiate, daca prin legi speciale nu se dispune altfel.
(2) Pe perioada in care persoanele de la alin.(1) isi desfasoara activitatea in alte localitati decat cea de domiciliu, autoritatile sau institutiile publice acorda indemnizatii de delegare si deconteaza cheltuielile de transport si de cazare ale acestora, in conditiile stabilite pentru personalul bugetar, in masura in care, prin conventia incheiata, s-a prevazut acest lucru.

Art. 19. - Persoanele numite temporar in locul unei persoane cu functie de conducere care lipseste din unitate o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice si care nu beneficiaza de salariu pe perioada respectiva, primesc salariul de baza al functiei de conducere pe care o preiau.

Art. 20. - (1) Pe durata delegarii, detasarii sau trecerii temporare intr-o alta munca, persoana in cauza isi pastreaza functia, gradul sau treapta profesionala si gradatia avute anterior.
(2) Cand detasarea sau trecerea temporara in alta activitate se face la o munca la care este stabilit un salariu de baza mai mare, persoana detasata sau trecuta temporar in alta munca are dreptul la acest salariu in conditiile prevazute de lege.
(3) Pe perioada detasarii sau trecerii temporare in alta munca, persoana primeste, pe langa salariul de baza stabilit potrivit alin.(1) sau (2), si celelalte drepturi ce se acorda personalului bugetar de la locul de munca respectiv.
(4) Drepturile ce se acorda pe timpul detasarii sau trecerii temporare in alta munca se suporta de institutia sau unitatea unde personalul respectiv isi desfasoara activitatea. Face exceptie personalul detasat in perioada de sezon la unitati bugetare din statiunile balneoclimaterice, la care plata drepturilor se face de unitatea de la care a fost detasat.

Art. 21. - (1) Personalul mutat, in cadrul aceleiasi autoritati, institutii publice sau unitati, in alta localitate, are dreptul la:
rambursarea costului transportului pentru el si membrii familiei sale, precum si pentru gospodaria sa;
plata unei indemnizatii egale cu salariul de baza lunar;
plata unei indemnizatii egale cu ¼ din salariul sau de baza lunar, pentru fiecare membru de familie;
un concediu platit de 5 zile lucratoare, in vederea mutarii efective, acordat la cererea sa.
(2) Mutarea in alta localitate se va putea face, in toate cazurile, numai cu asigurarea suprafetei locative corespunzatoare.
(3) De drepturile prevazute la alin.(1) beneficiaza si persoanele solicitate sa fie transferate in alta unitate situata intr-o localitate diferita decat cea de domiciliu, daca in documentul de solicitare a transferului s-a facut aceasta mentiune. Plata drepturilor respective se suporta de institutia sau unitatea la care se face transferul.

Art. 22. - (1) La incadrarea intr-o autoritate, institutie publica sau unitate din alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, personalul de specialitate beneficiaza de o indemnizatie de instalare echivalenta cu un salariu de baza corespunzator functiei, gradului sau treptei profesionale, si gradatiei in care urmeaza a fi incadrat, sau dupa caz, o indemnizatie de incadrare bruta lunara, pentru magistrati. in cazul medicilor si farmacistilor, indemnizatia de instalare se acorda, de catre unitatea sanitara unde s-au incadrat prin concurs, dupa terminarea stagiaturii. Pentru personalul didactic de predare, prima de instalare egala cu indemnizatia de instalare, se acorda avand in vedere prevederile art.51 alin.(6) si art.92 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
(2) Indemnizatia de instalare poate fi echivalenta cu doua salarii de baza, sau dupa caz, doua indemnizatii brute lunare pentru magistrati, pentru acele localitati unde atragerea specialistilor se face cu mare greutate, precum si pentru acele din mediul rural, stabilite de ordonatorii principali de credite bugetare si avizate de Ministerul Finantelor Publice.
(3) Persoanele care au beneficiat de indemnizatia de instalare si care ulterior au demisionat sau li s-a desfacut contractul de munca sau le-a incetat raportul de serviciu, din motive imputabile lor inainte de implinirea unui an de la instalare vor restitui, in conditiile legii, indemnizatia primita, calculata proportional cu perioada ramasa pana la expirarea termenului de un an.

Art. 23. - (1) Personalul bugetar are dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna si la alte concedii, in conditiile legii.
(2) Durata concediului de odihna este de 21 de zile lucratoare pe an pentru o vechime in munca de pana la 10 ani si de 25 de zile lucratoare pe an pentru o vechime in munca de peste 10 ani.
(3) La determinarea indemnizatiei de concediu de odihna se vor lua in calcul, pe langa salariul de baza si indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent prevazute in contractul individual de munca, dupa caz, raportul de serviciu, potrivit legii.
(4) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat, conducatorul autoritatii sau institutiei publice este obligat sa stabileasca programarea astfel incat una dintre fractiuni sa fie de cel putin 15 zile lucratoare, neintrerupt. La solicitarea motivata a persoanei in cauza se pot acorda fractiuni neintrerupte mai mici de 15 zile lucratoare. 
(5) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. in cazul in care, din motive justificate, personalul bugetar nu a putut efectua concediul de odihna la care avea dreptul intr-un an clendaristic, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna pana la sfarsitul anului urmator.
(6) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii raporturilor juridice de munca.
(7) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
(8) Prevederile prezentului articol se completeaza cu prevederile in materie din actele normative in vigoare.

Titlul II - Reglementari specifice

CAPITOLUL I - Reglementari specifice personalului incadrat pe baza de contract individual de munca - personal contractual din administratia publica

Sectiunea 1 - Salarii de baza

Art. 24 - Salariile de baza pentru personalul contractual incadrat in serviciile Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, in ministere si in alte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurentei, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul National al Audiovizualului si Consiliul National pentru Studierea Dosarelor Securitatii, sunt prevazute in Anexa nr.I/1.

Art. 25 - Salariile de baza pentru personalul serviciile deconcentrate ale ministerelor si a altor organe centrale de specialitate – prefecturi, consilii judetene, municipii resedinta de judet, sunt prevazute in Anexa nr.I/2.
 
Art. 26 - Salariile de baza pentru personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor, primariilor si din serviciile publice din subordinea acestora, sunt prevazute in Anexa nr.I/3.

Art. 27 - Salariile de baza pentru personalul contractual incadrat pe functii de executie de specialitate specifice din aparatul Consiliului Concurentei, sunt prevazute in Anexa nr.I/4.

Sectiunea a 2-a - Sporuri

Art. 28. - Sporurile la salariul de baza, care sunt specifice unor domenii bugetare si care se acorda personalului contractual din respectivele domenii, sunt prevazute, dupa caz, in anexele care cuprind salariile de baza pentru personalul din unitatile bugetare din aceste domenii.

Sectiunea a 3-a - Angajarea si avansarea in functii,grade sau trepte profesionale si gradatii a personalului contractual

Art. 29. - Ocuparea unui post vacant existent in statul de functii, in cazul personalului contractual se face prin concurs sau examen, pe baza criteriilor de selectie stabilite prin regulament de catre ordonatorul principal de credite, in raport cu cerintele postului, iar la avansare, in raport cu performantele profesionale individuale ale candidatului, stabilite in cadrul examinarii acestuia de catre comisia de examinare, desemnata prin dispozitie a ordonatorului de credite bugetare.

Art. 30. – (1) Promovarea persoanelor incadrate cu contract individual de munca, in functii, grade sau trepte profesionale, se face de regula pe un post vacant existent in statul de functii.
(2) In situatia in care nu exista un post vacant, promovarea persoanelor incadrate cu contract individual de munca, in functii, grade sau trepte profesionale, se va face prin transformarea postului din statul de functii in care acestea sunt incadrate, intr-unul de nivel imediat superior.
(3) Planul de promovare a personalului contractual in grade profesionale, pentru personalul cu studii superioare, sau in trepte profesionale, pentru personalul cu studii medii, va fi intocmit de ordonatorul principal de credite si va fi transmis Ministerului Finantelor Publice pentru a fi avut in vedere la intocmirea anexelor la legile bugetare.
(4) Promovarea in grade sau trepte profesionale imediat superioare, se poate face din 3 in 3 ani, in functie de performantele profesionale individuale, apreciate cu calificativele "foarte bun", cel putin de 2 ori in ultimii 3 ani. 
(5) Avansarea in gradatia imediat superioara se face la indeplinirea conditiei de vechime prevazute de transele de vechime in munca.
(6) Activitatea profesionala se apreciaza anual ca urmare a evaluarii performantelor profesionale individuale, de catre conducatorul institutiei publice – la propunerea sefului ierarhic – prin acordare de calificative: “foarte bun”, “bun”, “satisfacator” si “nesatisfacator”.
(7) Stabilirea concreta a criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale, in cazul avansarii sau ocuparii unui post vacant, se face prin regulament aprobat de catre ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor, sau dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, sau prin hotarare de Guvern ?  
(8) Persoanele incadrate in functii contractuale de debutant, cu salariul de debutant, vor fi salarizate astfel pana la expirarea perioadei de proba, de cel putin 6 luni, dar nu mai mare de 1 an, si vor fi avansate, pe baza de examen, in functia, gradul sau treapta profesionala imediat superioara.
(9) Absolventii invatamantului superior de lunga si scurta durata, care la data trecerii pe functia corespunzatoare studiilor absolvite erau incadrati pe functii cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului in care au absolvit studiile universitare, se incadreaza la gradul profesional imediat superior gradului de debutant.

CAPITOLUL II - Reglementari specifice personalului contractual din unitatile bugetare subordonate autoritatilor administratiei publice

Sectiunea 1 - Salarii de baza

Art. 31 - Salariile de baza pentru personalul contractual din unitatile bugetare sunt prevazute astfel:
- In Anexa nr.II/1, pentru unitatile de invatamant; 
- In Anexa nr.II/2, pentru unitatile de sanatate;
- In Anexa nr.II/3, pentru unitatile de cercetare; 
- In Anexa nr.II/4, pentru unitatile de cultura; 
- In Anexa nr.II/5, pentru unitatile de cult;
- In Anexa nr.II/6, pentru unitatile sportive;
- In Anexa nr.II/7, pentru unitatile de navigatie; 
- In Anexa nr.II/8, pentru laboratoarele centrale si alte unitati bugetare din agricultura;
- In Anexa nr.II/9, pentru oficiile de cadastru, geodezie si cartografie;
- In Anexa nr.II/10, pentru unitatile de protectie a mediului;
- In Anexa nr.II/11, pentru unitatile de aviatie sportiva;
- In Anexa nr.II/12, pentru unitatile de asistenta sociala si unitatile de asistenta medico-sociala;
- In Anexa nr.II/13, pentru unitatile sanitar – veterinare;
- In Anexa nr.II/14, pentru alte unitati bugetare de subordonare centrala si locala, precum si pentru compartimentele de contabilitate, financiar, aprovizionare, investitii, din unitatile cuprinse in anexele nr.II/1-II/13;
- In Anexa nr.II/15, pentru activitatea de secretariat - administrativ, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, din unitatile din sectorul bugetar.

Sectiunea a 2-a - Sporuri si alte drepturi

Art. 32. - Sporurile la salariile de baza si alte drepturi, care sunt specifice unor domenii bugetare, sunt prevazute, dupa caz, in anexele care cuprind salariile de baza pentru personalul din unitatile bugetare respective.

Art. 33. - in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fi acordate personalului salarizat potrivit Anexelor nr.II/1-II/15, cu respectarea prevederilor legale, urmatoarele categorii de sporuri:
a) pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective ; 
b) pentru activitati ce solicita o incordare psihica foarte ridicata, un spor de pana la 15% din salariul de baza;
pentru conditii grele de munca, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;
d) personalul care lucreaza, potrivit contractului individual de munca in zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiaza de un spor de pana la 20% din salariul de baza.
Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporurilor prevazute la lit.(a)-(d), precum si conditiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de catre ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau dupa caz a reprezentantilor salariatilor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau prin hotarare a Guvernului.

Sectiunea a 3-a - Angajarea si avansarea personalului contractual din unitatile bugetare in functii, grade si gradatii

Art. 34. - Angajarea si avansarea personalului contractual pe functii, grade sau trepte profesionale si gradatii se face potrivit prevederilor din statute sau alte reglementari proprii sau, in cazul in care nu exista o reglementare proprie, se aplica prevederile art.29 si art.30.

CAPITOLUL III - Reglementari specifice personalului incadrat in aparatul central al Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale romanesti din strainatate

Sectiunea 1 - Salarii de baza

Art. 35. - Salarizarea membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei se face tinandu-se seama de rolul, raspunderea, complexitatea si importanta sociala a functiei exercitate, de specificul activitatii de promovare a politicii externe a Romaniei, de pregatirea si competenta profesionala a diplomatilor, precum si de incompatibilitatile si interdictiile prevazute pentru diplomati de legislatia in vigoare.

Art. 36. - Salariile de baza pentru membrii Corpului diplomatic si consular al Romaniei si pentru personalul care indeplineste functii de executie specifice in centrala Ministerului Afacerilor Externe sunt prevazute in Anexele nr.III/1

Art. 37. – (1) Salariile de baza pentru membrii Corpului diplomatic si consular si personalul care ocupa functii de executie specifice in administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si care exercita functii de conducere sunt cele corespunzatoare functiei indeplinite, la care se adauga o indemnizatie de conducere care face parte din salariul de baza, diferentiata in raport cu raspunderea pe care o implica functia de conducere.
(2) Indemnizatiile pentru functiile de conducere sunt stabilite in procente din salariul de baza si sunt prevazute in Anexa nr.III/2.

Art. 38. - (1) Salariile lunare in valuta ale personalului trimis in misiune permanenta in strainatate se stabilesc pe functii, tinandu-se seama de rolul, raspunderea si complexitatea atributiilor ce revin fiecarei functii si avandu-se in vedere costul vietii si conditiile de viata si de munca din tara in care personalul isi desfasoara activitatea.
(2) Salariul lunar in valuta corespunzator fiecarei functii se determina prin aplicarea coeficientului de ierarhizare a functiei, prevazut in Anexa nr.III/3, asupra bazei de calcul pentru tara respectiva.
(3) Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00, reprezentand baza de calcul al salariilor si indemnizatiilor in valuta in cuantum net, pentru fiecare tara in care personalul isi desfasoara activitatea, se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Sectiunea a 2-a - Sporuri, premii si alte drepturi

Art. 39 - Sporurile la salariile de baza si alte drepturi care sunt specifice domeniului sunt prevazute in anexele care cuprind salariul de baza pentru personalul diplomatic si consular.

Sectiunea a 3-a - Angajarea si avansarea in functii diplomatice si consulare

Art. 40 - Conditiile de incadrare si promovare a personalului din administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale romanesti din strainatate in functiile de executie specifice Ministerului Afacerilor Externe, se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu respectarea prevederilor din Statutul Corpului Diplomatic.

CAPITOLUL IV - Reglementari specifice personalului incadrat in institutiile publice de aparare nationala, ordine publica, siguranta nationala

CAPITOLUL V - Reglementari specifice personalului incadrat in organele autoritatii judecatoresti

Art. 97. - (1) Salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora si ale magistratilor-asistenti se stabilesc tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea, complexitatea si riscurile functiei, de incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru aceste categorii de personal.
(2) Salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor si procurorilor militari se asigura de Ministerul Apararii Nationale, potrivit prevederilor prezentei legi si reglementarilor referitoare la drepturile materiale si banesti specifice calitatii de militar activ cuprinse la Capitolul IV. 
(3) Salarizarea si celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se asigura de aceasta, potrivit prevederilor prezentei legi si reglementarilor referitoare la drepturile materiale si banesti specifice calitatii de militar activ cuprinse la Capitolul IV.

Sectiunea 1 - Indemnizatii si salarii de baza

Art. 98. – (1) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti au dreptul pentru activitatea desfasurata la o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilita in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor, cu functia detinuta si cu vechimea in magistratura, potrivit legii, prevazuta in Anexa nr.V/1.
(2) Pentru judecatorii si procurorii militari, indemnizatia de incadrare bruta lunara stabilita potrivit prezentei legi, reprezinta solda de functie.
(3) Indemnizatiile procurorilor si ale personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor potrivit legii, precum si ale personalului de specialitate din scoala nationala de Grefieri si din Institutul National de Criminologie sunt prevazute in Anexa nr.V/1.

Art. 99. - Salariile de baza si indemnizatiile de conducere ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, sunt prevazute in Anexa nr.V/2.

Art. . - Salariile de baza si indemnizatiile de conducere pentru personalul din Institutul National de Expertiza Criminalistica si laboratoarele de expertize criminalistice, sunt prevazute in Anexa nr.V/3.

Art. . - Salariile de baza pentru personalul de instruire care nu are pregatire juridica si pentru personalul auxiliar din Institutul National al Magistraturii, sunt prevazute in Anexa nr.V/4.

Art. - (1) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti beneficiaza, in raport cu vechimea numai in functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de personal asimilat judecatorilor si procurorilor, de o majorare a indemnizatiei, calculata in procente la indemnizatia de incadrare bruta lunara, dupa cum urmeaza:
  - de la 3 la 5 ani - 10%;
  - de la 5 la 10 ani - 15%;
  - de la 10 la 15 ani - 20%;
  - de la 15 la 20 de ani - 25%;
  - peste 20 de ani - 30% .
(2) Indemnizatia de incadrare majorata potrivit alin. (1) se acorda de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea numai in functiile prevazute la alin. (1) si constituie indemnizatia de incadrare bruta lunara.
(3) Indemnizatia de incadrare majorata potrivit alin.(1) se ia in calcul la stabilirea pensiilor si a altor drepturi de asigurari sociale, la stabilirea, recalcularea si actualizarea pensiei de serviciu, precum si a oricaror alte drepturi ce se determina pe baza veniturilor salariale.

Art. - Judecatorii si procurorii care functioneaza la instantele si parchetele din mediul rural, situate in comune, beneficiaza de indemnizatii de incadrare brute lunare majorate cu pana la 10%. Majorarea se stabileste in functie de gradul de izolare a localitatii si de conditiile concrete de viata, prin ordin al ministrului justitiei sau, dupa caz, al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. - (1) Asistentii judiciari numiti in conditiile legii sunt salarizati cu o indemnizatie de incadrare bruta lunara prevazuta la lit.A din Anexa nr.V/1 nr crt.28-31, in raport cu vechimea in functii juridice.
(2) Asistentii judiciari beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute la Art.5, 7, 18, 24 si 25 din OUG nr.27/2006.

Art. - Salarizarea magistratilor-asistenti se face potrivit prevederilor lit.A din Anexa nr.V/1 prevazute la nr.crt.20, 21 si 22 pentru magistratii-asistenti gradele I, II si III, la nr.crt. 14, 15 si 16 pentru magistratii-asistenti sefi gradele I, II si III si la nr.crt.14 pentru prim-magistratul-asistent.
   
Art. - Bursele auditorilor de justitie se stabilesc potrivit Anexa nr. V/5, in baza indemnizatiilor prevazute la Anexa nr. V/1 nr. crt.30 si 31, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Art. - (1) Indemnizatiile de incadrare brute lunare si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora si ale magistratilor-asistenti se acorda dupa caz, de ministrul justitiei, de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu exceptia cazurilor cand prin lege speciala se prevede altfel.
(2) Indemnizatiile de incadrare brute lunare sau salariile de baza brute, precum si alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se stabilesc de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, potrivit legii.

Art. - (1) Pe perioada mandatului, presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizatie bruta lunara egala cu cea a presedintelui, respectiv a vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
 (2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfasoara activitate permanenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(1), primesc lunar pentru activitatea desfasurata o indemnizatie bruta lunara egala cu cea a unui presedinte de sectie al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) La calculul indemnizatiei prevazute la alin. (1) si (2) se includ si celelalte sporuri, care se acorda in conditiile prezentei legi.
(4) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii prevazuti la alin. (1) si (2) beneficiaza si de o indemnizatie de membru egala cu 25% din indemnizatia bruta lunara a judecatorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(5) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii fara activitate permanenta beneficiaza, pe langa indemnizatia bruta lunara corespunzatoare functiei avute in cadrul instantei sau parchetului, si de o indemnizatie de membru egala cu 50% din indemnizatia bruta lunara a judecatorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(6) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii si reprezentantii societatii civile beneficiaza de o indemnizatie de membru egala cu 50% din indemnizatia bruta lunara a judecatorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(7) in baza de calcul a indemnizatiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prevazuta la alin.(4), (5) si (6), nu se includ majorarea prevazuta la Art….. si nici celelalte sporuri stabilite de prezenta lege ori de alte acte normative speciale.
   
Art. - (1) Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt salarizati potrivit nr. crt. 6 - 13 de la lit. A din Anexa nr.V/1 in raport cu functiile pe care le detin sau cu care sunt asimilati potrivit legii.
(2) Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism beneficiaza de toate drepturile stabilite de prezenta lege, precum si de alte drepturi stabilite expres pentru acestia prin alte acte normative.
(3) Salariul de baza pentru specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se stabileste potrivit nr. crt. 28 de la lit. A din Anexa nr.V/1. Specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism beneficiaza si de celelalte drepturi salariale prevazute de lege. 
(4) Salariul de baza se stabileste potrivit nr. crt. 31 de la lit. A din Anexa nr. V/1 pentru agentii de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nr. crt. 28 pentru ofiterii de politie judiciara, nr. crt. 27 pentru sefii de birou si nr. crt. 26 pentru sefii de serviciu. Ofiterii si agentii de politie judiciara din Directia Nationala Anticoruptie beneficiaza de drepturile prevazute in Anexa nr.IV.
(5) Ofiterii si agentii de politie judiciara, precum si specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute la Art. ……….. .

Sectiunea a 2-a - Sporuri, premii si alte drepturi

Art. - (1) Absolventii, inclusiv cei ai Institutului National al Magistraturii, in primul an de activitate dupa terminarea studiilor, numiti ca judecatori, procurori sau personal asimilat acestora in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care urmeaza sa fie incadrati. Aceasta indemnizatie se acorda si absolventilor numiti pe functii de personal asimilat in Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Public sau Institutul National de Criminologie.
(2) In cazul in care absolventul este incadrat intr-o unitate din mediul rural, indemnizatia de instalare va fi egala cu doua indemnizatii de incadrare brute lunare.
(3) Prin ordin al ministrului justitiei sau al procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa caz, se poate aproba ca pentru absolventii facultatilor de drept sa se acorde indemnizatia de instalare si in cazul incadrarii lor in localitati in care atragerea juristilor se face cu mare greutate.
(4) Indemnizatiile de instalare se impoziteaza potrivit legii, se inscriu in carnetul de munca si se acorda o singura data in timpul activitatii.
(5) Cel care a beneficiat de acordarea indemnizatiei de instalare este obligat sa functioneze in unitatea in care a fost numit o perioada de 2 ani de la numirea in functie. in cazul nerespectarii acestei obligatii, indemnizatia de instalare se restituie si se anuleaza din carnetul de munca.
(6) Pe perioada delegarii si a detasarii, judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia in care sunt delegati sau detasati. Daca indemnizatia, sau dupa caz, salariul de baza, si celelalte drepturi salariale prevazute pentru functia in care sunt delegati sau detasati sunt mai mici, acestia isi pastreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv salariul de baza, si celelalte drepturi banesti.
(7) Drepturile care se acorda pe timpul detasarii se suporta de institutia in care persoana in cauza isi desfasoara activitatea.

Art. . - Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, detasati in functii de conducere din Administratia Nationala a Penitenciarelor, beneficiaza, pe durata detasarii, pe langa indemnizatia de incadrare bruta lunara a functiei de executie corespunzatoare nivelului instantei sau al parchetului si vechimii pe care o au la data detasarii, si de indemnizatia de conducere prevazuta de lege pentru functia de conducere pe care sunt detasati, precum si de drepturile prevazute in legile speciale.
Art. . - Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, precum si personalul auxiliar de specialitate, numiti temporar intr-o functie de conducere, in cazul in care titularul acesteia lipseste din institutie o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice si nu beneficiaza de salariu sau indemnizatie pe perioada respectiva, au dreptul la indemnizatia de incadrare bruta lunara, sau dupa caz, salariul de baza, corespunzatoare functiei pe care o preiau. 
Art. – (1) Membrii comisiilor de examinare a magistratilor stagiari, pentru examenele de definitivare in functie a asistentilor criminalisti, pentru examenele de notar public, pentru numirea si promovarea personalului de specialitate juridica si criminalistilor, precum si pentru admiterea in Centrul de pregatire si perfectionare a grefierilor si a celorlalte categorii de personal auxiliar de specialitate, sunt remunerati prin plata cu ora pentru timpul efectiv lucrat in cadrul acestor comisii.
(2) Calculul tarifului orar pentru plata membrilor comisiilor de examinare, prevazuta la alin.(1), se face luandu-se in considerare indemnizatia bruta a functiei de magistrat, in care este incadrat cel in cauza.
(3) Membrii comisiilor de examinare pentru examenul de primire in magistratura si pentru examenul de capacitate al magistratilor sunt remunerati prin plata cu ora, luandu-se in calcul indemnizatia bruta a functiei de judecator la Curtea Suprema de Justitie.
(4) Drepturile prevazute la alin.(2) si (3) se impoziteaza separat
(5) Membrii comisiilor de examinare prevazuti la alineatele precedente, care se deplaseaza in alta localitate decat cea in care isi au locul de munca, beneficiaza de diurna, cheltuieli de transport si cazare, potrivit legii.
Art. . – (1) La Institutul National al Magistraturii pentru indeplinirea unor activitati pentru care volumul de munca este sub jumatate din cel al unui post cu norma intreaga, se face plata cu ora. Aceste fractiuni de norma vor fi prevazute in statul de functii. Activitatile pentru care se poate aplica plata cu ora se stabilesc anual de ministrul justitiei.
(2) Calculul tarifului orar se face luandu-se in considerare salariul de baza brut al celui in cauza, stabilit in conditiile legii.
(3) Pentru personalul care presteaza activitati didactice cu ora, calculul tarifului orar se face in raport cu norma didactica de predare saptamanala si cu functia didactica indeplinita.

Sectiunea a 3-a - Promovarea in functii

Art. . - Promovarea personalului din autoritatea judecatoreasca se face potrivit prevederilor legale in vigoare.

CAPITOLUL VI - Reglementari specifice personalului din cadrul Curtii de Conturi

Sectiunea 1 - Indemnizatiile controlorilor financiari

Art. . - Controlorii financiari din cadrul Curtii de Conturi se remunereaza cu indemnizatie lunara, conform Anexei nr.VI

Art. . – Indemnizatia este unica forma de remunerare lunara a activitatii corespunzatoare functiei de controlor financiar si reprezionta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.

CAPITOLUL VII - Reglementari specifice pentru personalul de specialitate si personalul auxiliar de specialitate din cadrul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

Sectiunea 1 - Indemnizatii si salarii de baza

Art. . – Salarizarea membrilor plenului si a personalului Oficiului, nomenclatorul de functii, conditiile de vechime si studii pentru incadrarea si promovarea personalului sunt prevazute in Anexa nr. VII.

Sectiunea a 2-a - Sporuri, premii si alte drepturi

Art. . – Membrii plenului si personalul Oficiului au toate drepturile prevazute in reglementarile legale mentionate in Anexa nr. VII.
Art. – (1) Persoanele care, potrivit legii, gestioneaza informatii clasificate, beneficiaza de un spor de pana la 25% acordat pentru gestionarea datelor si informatiilor clasificate
(2) Locurile de munca, categoriile de personal si marimea concreta a sporului va fi stabilit de membri plenului in functie de certificatul/avizul de securitate detinut, obtinut potrivit legii.

CAPITOLUL VIII - Reglementari specifice personalului care ocupa functii de demnitate publica si personalului care ocupa functii asimilate cu functii de demnitate publica

Sectiunea 1 - Indemnizatii si salarii de baza

Art. . - (1) Functia de demnitate publica este acea functie publica care se ocupa prin mandat obtinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect prin numire, potrivit legii.
(2) Functiile asimilate cu cele de demnitate publica sunt functii de conducere din institutiile publice aflate in subordinea Guvernului, nominalizate de catre acesta.

Art. . - (1) Indemnizatiile pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica sunt prevazute in Anexa nr. VIII/1.
(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) este unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei si reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
(3) Persoanele care ocupa functii de demnitate publica alese si numite, nu beneficiaza de premii, de sporul de vechime si nici de alte sporuri prevazute de prezenta lege.

Art. . – (1) Salariul de baza lunar pentru persoanele care ocupa functii asimilate cu cele de demnitate publica, in institutii publice din subordinea Guvernului, sunt prevazute in Anexa nr. VIII/2.
(2) Salariul de baza lunar prevazut la alin.(1), cuprinde si indemnizatia de conducere. Persoanele incadrate pe functii asimilate celor de demnitate publica, au dreptul, pe langa salariul de baza si la celelalte drepturi salariale acordate conform prezentei legi, personalului incadrat cu contract individual de munca din institutia publica condusa.

Art. . - Perioada in care persoanele care au ocupat functii de demnitate publica, in institutii publice constituie vechime in munca si in specialitate.

CAPITOLUL IX - Reglementari specifice personalului clerical, care isi desfasoara activitatea in tara, in cadrul cultelor religioase din Romania, recunoscute potrivit legii

Art. . - (1) Indemnizatiile pentru persoanele din conducerea cultelor religioase asimilate persoanelor care ocupa functii de demnitate publica, precum si numarul maxim de posturi, sunt prevazute in Anexa nr.IX.
(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) este unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei si reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
Art. . - Salarizarea personalului clerical …….. Anexa …. ?

Titlul III - Dispozitii tranzitorii si finale

CAPITOLUL II 1 - VA DEVENI CAPITOLUL III - Reglementari specifice personalului incadrat in functii publice

Sectiunea 1 - Salarii de baza

Sectiunea a 2-a - Sporuri

Sectiunea a 3-a - Premii

Sectiunea a 4-a - Alte drepturi"

LEGEA nr. 31 din 16 noiembrie 1990

privind societatile comerciale
EMITENT : PARLAMENT
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 17 noiembrie 1990

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
ART. 1
In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
Societatile comerciale cu sediul in Romania sint persoane juridice romane.
ART. 2
Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme:
a) societate in nume colectiv, ale carei obligatii sociale sint garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor;
b) societate in comandita simpla, ale carei obligatii sociale sint garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; comanditarii raspund numai pina la concurenta aportului lor;
c) societate in comandita pe actiuni, al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sint garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; comanditarii sint obligati numai la plata actiunilor lor;
d) societate pe actiuni, ale carei obligatii sociale sint garantate cu patrimoniul social; actionarii sint obligati numai la plata actiunilor lor;
e) societate cu raspundere limitata, ale carei obligatii sociale sint garantate cu patrimoniul social; asociatii sint obligati numai la plata partilor sociale.
TITLUL II
Constituirea societatilor
CAP. 1
Societatile in nume colectiv si in comandita simpla
ART. 3
Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, incheiat in forma autentica. Contractul trebuie sa cuprinda:
- numele si prenumele sau denumirea asociatilor, domiciliul ori sediul si cetatenia sau nationalitatea acestora;
- forma, denumirea si sediul societatii;
- obiectul societatii;
- capitalul social subscris si varsat cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau alte bunuri, valoarea lor si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris;
- asociatii care administreaza si reprezinta societatea, cu stabilirea limitei puterilor lor;
- partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi;
- localitatile din tara sau strainatate unde societatea infiinteaza sucursale ori filiale;
- durata societatii;
- modul de dizolvare si lichidare a societatii.
ART. 4
In termen de 15 zile de la data actului autentic, administratorii sau oricare dintre asociati vor inregistra contractul de societate la instanta in a carei raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
La inregistrare, judecatorul va verifica indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3, dupa care va dispune inscrierea actului in registrul comertului si la administratia financiara unde societatea isi are sediul, precum si publicarea lui in Monitorul Oficial.
Societatea este persoana juridica din ziua inmatricularii in registrul comertului. Inmatricularea se face cu conditia prezentarii dovezii ca s-a solicitat publicarea in Monitorul Oficial.
ART. 5
Reprezentantii societatii sint obligati sa depuna, la registrul comertului, semnaturile lor, in termen de 15 zile de la data inmatricularii societatii, daca au fost numiti prin contractul de societate, iar cei alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere.
ART. 6
Daca societatea infiinteaza o sucursala sau filiala in afara judetului in care isi are sediul, administratorii sint obligati sa ceara inmatricularea acesteia in registrul comertului din judetul unde va functiona, inainte de inceperea activitatii sucursalei sau filialei.
Reprezentantii sucursalei sau filialei vor depune semnatura lor potrivit dispozitiilor art. 5.
ART. 7
Cind nu s-au indeplinit formalitatile de publicitate prevazute in art. 4, oricare dintre asociati are dreptul sa ceara indeplinirea acestora sau, daca societatea nu a fost inmatriculata, dizolvarea si lichidarea ei.
Lipsa formalitatilor prevazute de art. 4 nu va putea fi opusa de catre asociati tertilor.
Asociatii si toti cei care, mai inainte de constituirea legala a societatii, au lucrat in numele ei raspund direct, nelimitat si solidar pentru operatiunile societatii care au luat parte.
CAP. 2
Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni
ART. 8
Societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni se va constitui prin contract de societate si statut.
Contractul de societate se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de membrii fondatori.
Capitalul societatii nu poate fi mai mic de un milion lei, iar numarul actionarilor mai mic de cinci.
ART. 9
Contractul de societate si statutul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni se incheie in forma autentica si trebuie sa cuprinda:
- numele si prenumele sau denumirea actionarilor, domiciliul ori sediul si cetatenia sau nationalitatea acestora;
- denumirea si sediul societatii si al sucursalelor sau al filialelor;
- forma si obiectul societatii;
- capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social varsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel;
- valoarea bunurilor aduse ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea;
- numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sint nominative sau la purtator, si numarul lor pe categorii;
- numarul, numele, prenumele si cetatenia administratorilor, garantia pe care sint obligati sa o depuna, puterile lor si drepturile speciale de administrare si de reprezentare acordate unora dintre ei; in societatile in comandita pe actiuni, numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul si cetatenia sau nationalitatea comanditatilor, aratindu-se care dintre ei administreaza si reprezinta societatea;
- conditiile pentru valabilitatea deliberarilor adunarii generale si modul de exercitare a dreptului de vot;
- numarul, numele, prenumele si cetatenia cenzorilor;
- durata societatii;
- modul de distribuire a beneficiilor;
- actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
- operatiuni incheiate de actionari in contul societatii ce se constituie si pe care societatea urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.
ART. 10
Cind societatea se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute de art. 9, cu exceptia celor privind administratorii si cenzorii, si va fixa data inchiderii subscriptiei.
Prospectul de emisiune semnat de fondatori, in forma autentica, va trebui depus, inainte de publicare, la registrul comertului din judetul in care se va stabili sediul societatii.
Judecatorul de la instanta sediului registrului, constatind indeplinirea conditiilor de la alin. 1 si 2, va autoriza publicarea prospectului de emisiune.
ART. 11
Subscrierile de actiuni se vor face pe unu sau mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul de la instanta sediului registrului comertului.
Subscrierea va arata: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului, numarul in litere al actiunilor subscrise, data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.
Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile legale sint nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si indatoririle de actionar.
Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decit daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.
ART. 12
Cel mai tirziu in 15 zile de la data inchiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, printr-o instiintare publica in Monitorul Oficial cu 15 zile inainte de ziua fixata pentru adunare. Instiintarea va cuprinde locul si data adunarii, care nu poate trece peste doua luni de la data inchiderii subscrierii, si aratarea amanuntita a problemelor care vor face obiectul discutiilor.
ART. 13
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise, la Banca Nationala, Casa de Economii si Consemnatiuni sau la una dintre unitatile acestora.
Actiunile ce reprezinta alte aporturi decit in numerar vor trebui acoperite integral. Aporturi in creante nu sint admise.
ART. 14
Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sint mai mici decit acesta, fondatorii sint obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive marirea sau, dupa caz, micsorarea capitalului social la nivelul subscriptiei.
ART. 15
Fondatorii sint obligati sa intocmeasca o lista a celor care, acceptind subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia.
Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile inainte de adunare.
ART. 16
Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si secretar.
Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, inainte de a se intra in ordinea de zi a adunarii, care va decide.
ART. 17
In adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de cinci acceptanti.
Acceptantii care au facut alte aporturi decit cele in numerar nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sint si subscriitori de actiuni in numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.
Adunarea constitutiva este legala cu prezenta a jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotariri cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
ART. 18
Daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni incheiate de fondatori in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, adunarea constitutiva numeste unu sau mai multi experti, care isi vor da avizul asupra evaluarilor.
Daca majoritatea ceruta nu poate fi intrunita, desemnarea expertilor se va face de presedintele instantei, la cererea oricarui acceptant.
ART. 19
Nu vor putea fi numiti experti;
- rudele sau afinii, pina la gradul al patrulea inclusiv, ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor;
- persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decit aceea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la cei ce au constituit aporturi in natura.
ART. 20
Dupa ce expertii au depus raportul, fondatorii convoaca din nou adunarea constitutiva, conform dispozitiilor art. 12.
Daca valoarea aporturilor in natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia aratate de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage anuntind pe fondatori, pina la ziua fixata pentru adunarea constitutiva.
Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori sau alte persoane, pe cale de subscriptie publica, in termen de 30 de zile.
ART. 21
Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii:
- verifica existenta varsamintelor;
- determina valoarea altor aporturi decit in numerar; aproba participarile la beneficii ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii;
- discuta si aproba contractul de societate si statutul societatii cu concursul membrilor prezenti, care reprezinta in acest scop si pe membrii absenti, si desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actelor si indeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii;
- numeste pe administratori si cenzori.
ART. 22
Functionarea societatii pe actiuni si a societatii in comandita pe actiuni este supusa autorizarii instantei in a carei raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
Pentru autorizare, in termen de 15 zile de la autentificarea contractului de societate si a statutului, acestea se vor depune, impreuna cu cererea de autorizare, insotite de:
- dovada efectuarii varsamintelor;
- actele privind proprietatea altor aporturi decit cele in numerar, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sint grevate;
- actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de adunarea constitutiva.
ART. 23
Presedintele instantei, primind cererea de autorizare, fixeaza un termen de infatisare si cere avizul camerei de comert si industrie a judetului respectiv, in ce priveste utilitatea societatii, marimea capitalului fata de scopul urmarit, onorabilitatea fondatorilor si, dupa caz, a asociatilor. Avizul camerei de comert si industrie este consultativ.
In cazul in care considera necesar, instanta va putea dispune efectuarea unei expertize, in contul partilor, pentru evaluarea aportului in natura, prevederile art. 18 si 19 fiind aplicabile in mod corespunzator.
In cazul in care, prin contract sau statut, se incalca o prevedere legala de la care partile nu pot deroga, instanta va autoriza functionarea societatii numai daca se aduc clauzelor respective modificarile necesare.
Impotriva sentintei instantei se poate face recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.
ART. 24
Sentinta va fi depusa in termen de 15 zile de la data cind a ramas definitiva, impreuna cu contractul, la registrul comertului sediului social, pentru a fi inscrise, si la administratia financiara. Sentinta, contractul de societate si statutul vor fi publicate in Monitorul Oficial. Societatea este persoana juridica din ziua inmatricularii in registrul comertului. Inmatricularea se face numai cu respectarea art. 4 alin. ultim.
Dispozitiile art. 5 si 6 se vor aplica atit societatilor pe actiuni, cit si celor in comandita pe actiuni.
ART. 25
Varsamintele efectuate, potrivit art. 13, pentru constituirea societatii prin subscriptie publica vor fi predate persoanelor insarcinate cu incasarea lor, prin contractul de societate, iar in lipsa unei asemenea dispozitii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administratie, dupa prezentarea certificatului registrului comertului din care rezulta inmatricularea societatii.
Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se va face direct acceptantilor.
ART. 26
Societatea nu se considera legal constituita mai inainte de indeplinirea formalitatilor prevazute de art. 22 si 24.
In aceste cazuri, asociatii pot cere sa fie eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a trei luni de la expirarea termenului prevazut de art. 22 sau art. 24 alin. 1.
De asemenea, oricare dintre ei poate proceda la indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.
Daca un asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se mai poate pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.
Dispozitiile art. 7 alin. 2 si 3 se aplica si societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni.
ART. 27
Semnatarii contractului de societate, precum si persoanele care au un rol determinant la constituire, sint considerati fondatori.
Fondatorii sint obligati sa predea administratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii.
Fondatorii sint raspunzatori nelimitat si solidar fata de terti, atit pentru neindeplinirea formalitatilor legale prevazute pentru constituirea societatii, cit si pentru obligatiile luate cu ocazia constituirii societatii.
Ei iau asupra lor consecintele actelor si cheltuielilor necesare constituirii, iar daca, din orice cauza, societatea nu se va constitui, ei nu se pot indrepta contra acceptantilor.
ART. 28
Fondatorii si primii administratori sint solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru:
- subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau statut;
- existenta altor aporturi decit cele in numerar;
- sinceritatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.
Fondatorii sint raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de aceasta asupra sa.
Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor administratori, pentru raspunderea ce o au prin acest articol si prin art. 27, timp de cinci ani.
ART. 29
Nu vor putea fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sint incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni pedepsite potrivit prezentei legi.
ART. 30
Adunarea constitutiva va hotari asupra cotei de participare din beneficiul net ce revine fondatorilor unei societati constituie prin subscriptie publica.
Cota prevazuta la alin. 1 nu poate depasi 6% din beneficiul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de cinci ani de la data constituirii societatii.
In cazul maririi capitalului social, dreptul fondatorilor va putea fi exercitat numai asupra beneficiului corespunzator capitalului initial.
Pot beneficia de dispozitiile acestui articol numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondatori prin contractul de societate.
ART. 31
In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor.
Dreptul la actiune se prescrie prin trecerea a sase luni de la data adunarii generale a actionarilor care a hotarit dizolvarea anticipata.
CAP. 3
Societatile cu raspundere limitata
ART. 32
Societatea cu raspundere limitata se va constitui prin contract de societate si statut, care se incheie in forma autentica. Contractul va cuprinde mentiunile cerute la art. 3 pentru societatea in nume colectiv, precum si repartizarea partilor sociale.
Prestatiile in munca si creantele nu pot constitui aport.
Bunurile ce reprezinta aporturi in natura se transmit in momentul constituirii societatii.
Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
Administratorii vor elibera, la cerere, un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale, dar cu mentiunea ca nu poate servi ca titlu pentru transmiterea drepturilor constatate, sub sanctiunea nulitatii transmiterii.
ART. 33
Daca, in afara de parti sociale, asociatii sau vreunul dintre ei se obliga fata de societate si la prestatii periodice in natura, contractul de societate va determina continutul, durata si modalitatile prestatiilor, remuneratia cuvenita si sanctiunile impotriva asociatilor care nu vor indeplini obligatiile asumate.
ART. 34
In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Capitalul social nu poate fi mai mic de 100.000 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 5.000 lei.
In caz de aporturi in natura, acestea vor putea reprezenta cel mult 60% din capitalul social.
Contractul de societate si statutul vor fi depuse conform art. 22 la instanta in a carei raza teritoriala societatea si-a stabilit sediul, pentru a se obtine autorizarea de functionare conform art. 23.
Dispozitiile art. 3, 5, 6 si 26 se vor aplica si societatilor cu raspundere limitata.
TITLUL III
Despre functionarea societatilor comerciale
CAP. 1
Dispozitii comune
ART. 35
In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia.
Asociatul care intirzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobinzilor legale din ziua in care trebuie sa faca varsamintul.
ART. 36
Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul social, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
Creditorii prevazuti la alin. 1 pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau sechestra si vinde actiunile debitorului lor.
ART. 37
Cota-parte din beneficiu ce se va plati fiecarui asociat constituie dividend.
Dividendele se vor plati asociatilor in proportie cu cota de participare la capitalul social.
Nu se vor putea distribui dividende decit din beneficiile reale.
Dividendele platite contrar dispozitiilor de mai sus se vor restitui.
Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in termen de trei ani de la data distribuirii lor.
ART. 38
Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobinzi.
ART. 39
Daca se constata o micsorare a capitalului social, acesta va trebui reintregit sau redus, mai inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de beneficii.
ART. 40
Administratorii pot face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile aratate in contractul de societate.
Ei sint obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si organele de conducere similare acestora.
ART. 41
Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu-l pot transmite decit daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.
In cazul incalcarii prevederilor alin. 1, societatea nu este obligata fata de terti, dar poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatie.
Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.
ART. 42
Obligatiile si raspunderea administratorilor sint reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege.
ART. 43
Administratorii sint solidar raspunzatori fata de societate pentru:
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta indeplinire a hotaririlor adunarilor generale;
e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, contractul de societate si statutul le impun.
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, insa acestia o vor putea exercita numai in caz de faliment al societatii.
ART. 44
In orice act, scrisoare sau publicatie emanind de la societate, pe linga denumire si numarul de ordine din registrul comertului, trebuie sa se arate forma juridica si sediul societatii.
Pentru societatea cu raspundere limitata, va trebui aratat si capitalul social, iar pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni se va arata si capitalul social, din care cel efectiv varsat, potrivit ultimului bilant aprobat.
CAP. 2
Societatile in nume colectiv
ART. 45
Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in contractul de societate.
ART. 46
Daca contractul de societate dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate; in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti, care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie.
ART. 47
Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unu sau mai multi administratori dintre ei, fixindu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca, prin contractul de societate, nu se dispune altfel.
Aceeasi majoritate poate decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin contractul de societate.
ART. 48
Daca un administrator ia initiativa unei operatii ce depaseste limitele operatiilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
In caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
Operatia incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.
ART. 49
Asociatul care, intr-o operatie determinata, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societatii nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatie.
Asociatul care contravine dispozitiilor alin. 1 este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
ART. 50
Asociatul care, fara consimtamintul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau, sau in acela al unei alte persoane, este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.
ART. 51
Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decit i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa faca in interesul societatii.
Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.
Se va putea stipula, prin contractul de societate, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.
ART. 52
Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avind acelasi obiect, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamintul celorlalti asociati.
Consimtamintul se socoteste dat daca participarea sau operatiile, fiind anterioare contractului de societate, au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
In caz de incalcare a prevederilor alin. 1 si 2, societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.
Acest drept se stinge dupa trecerea a trei luni din ziua cind societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarire.
ART. 53
Cind aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sint obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgind din acest aport.
ART. 54
Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cit timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobinda legala din ziua scadentei creantelor.
ART. 55
Asociatii sint obligati nelimitat si solidar pentru operatiile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta.
Hotarirea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.
ART. 56
Pentru aprobarea bilantului si pentru deciziile referitoare la raspunderile administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentind majoritatea capitalului social.
ART. 57
Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin contractul de societate.
Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.
Fata de terti, cedentul ramine raspunzator potrivit art. 168.
Cind contractul prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 168 si 170.
CAP. 3
Societatile in comandita simpla
ART. 58
Administratia societatii in comandita simpla se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati.
ART. 59
Comanditarul poate incheia operatii in contul societatii numai in baza unei procuri speciale pentru operatii determinate, data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului. In caz contrar, comanditarul devine raspunzator fata de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiile societatii contractate de la data operatiei incheiate de el.
Comanditarul poate indeplini servicii in administratia interna a societatii, face acte de supraveghere, participa la numirea si revocarea administratorilor, in cazurile prevazute de lege, sau acorda, in limitele contractului de societate, autorizarea administratorilor pentru operatiile ce depasesc puterile lor.
Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe bilant si de pe contul de profit si pierderi si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.
ART. 60
Dispozitiile art. 45, 46 alin. 1, art. 47, 49, 53, 54, 56 si 57 se vor aplica si societatilor in comandita simpla, iar dispozitiile art. 50, 51, 52 si 55, asociatilor comanditati.
CAP. 4
Societatile pe actiuni
SECTIUNEA I
Despre actiuni
ART. 61
In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care pot fi nominative sau la purtator.
Felul actiunilor va fi determinat prin contractul de societate si statut; in caz contrar, ele vor fi la purtator.
Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decit valoarea nominala.
Actiunile neplatite in intregime sint intotdeauna nominative.
Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pina nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta.
ART. 62
Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei.
Actiunile vor cuprinde:
a) denumirea si durata societatii;
b) data contractului de societate, numarul din registrul comertului sub care se afla inmatriculata societatea si numarul Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea;
c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
d) avantajele acordate fondatorilor.
Pentru actiunile nominative se vor mai arata numele, prenumele si domiciliul actionarului sau, dupa caz, denumirea si sediul acestuia.
Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 administratori, cind sint mai multi, sau a unicului administrator.
ART. 63
Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
ART. 64
Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia facuta in registrul de actiuni al emitentului, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor, si prin mentiunea facuta pe actiune.
Subscriitorii si cesionarii ulteriori sint raspunzatori solidar de plata integrala a actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cind s-a facut mentiunea de transmitere in registrul societatii.
ART. 65
Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.
ART. 66
Cind actionarii nu au efectuat plata varsamintelor ce datoreaza, societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial si intr-un ziar raspindit.
Cind, nici in urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.
Decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
In locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtind acelasi numar, care vor fi vindute.
Sumele obtinute din vinzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicatie si vinzare, a dobinzilor de intirziere si a varsamintelor neefectuate: restul va fi inapoiat actionarilor.
Daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vinzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 64.
Daca, in urma indeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de indata la reducerea capitalului in proportie cu diferenta dintre capitalul existent si capitalul social.
ART. 67
Orice actiune da dreptul la un vot in adunarile societatii.
Contractul de societate sau statutul poate limita numarul voturilor apartinind actionarilor care poseda mai mult de o actiune.
Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sint la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.
ART. 68
Actiunile sint indivizibile.
Cind o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atit timp cit acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultind din actiune.
De asemenea, cind o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.
Atit timp cit o actiune este proprietatea indiviza a mai multor persoane, acestea sint raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.
ART. 69
Societatea nu va putea dobindi propriile sale actiuni, nici acorda imprumuturi sau avansuri asupra lor, in afara de cazul in care adunarea generala a actionarilor hotaraste astfel, cu votul actionarilor care reprezinta doua treimi din capitalul social.
ART. 70
Actionarii care ofera spre vinzare actiunile lor pe cale de publicitate vor trebui sa intocmeasca un prospect cuprinzind, pe linga datele aratate in art. 9, si contul de profit si pierderi al societatii rezultind din ultimul bilant, dividendele acordate, obligatiile emise si garantiile date.
Prospectul, semnat de actionari si administratori, in forma autentica, va fi depus la registrul comertului de la sediul societatii. Judecatorul de la instanta din raza teritoriala unde se afla sediul societatii, constatind indeplinirea conditiilor din alin. 1, va autoriza publicarea prospectului.
Anunturile, avind acelasi cuprins cu prospectul, vor fi publicate in cel putin doua ziare dintre cele mai raspindite din localitatea unde se afla sediul societatii.
Dispozitiile art. 11 alin. 1 si 2 se vor aplica in mod corespunzator si cumparatorilor de actiuni.
Prospectele care nu cuprind toate mentiunile prevazute la alin. 1 si 2 vor fi nule, iar vinzarile se vor declara astfel la cererea cumparatorului, afara numai daca acesta nu si-a exercitat drepturile si indatoririle de actionar.
ART. 71
Situatia actiunilor trebuie sa fie publicata o data cu bilantul anual si, in mod deosebit, sa arate daca actiunile au fost integral platite si numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.
SECTIUNEA II
Despre adunarile generale
ART. 72
Adunarile generale sint ordinare si extraordinare.
Cind contractul de societate sau statutul nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.
ART. 73
Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar.
In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividendul;
b) sa aleaga pe administratori si cenzori;
c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin contractul de societate sau statut;
d) sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul urmator;
f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor dintre unitatile societatii.
ART. 74
Pentru validarea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotaririle sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in contractul de societate, statut sau lege nu se prevede o majoritate mai mare.
Daca adunarea nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor de la alin. 1, adunarea ce se va intruni, dupa o a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintii adunari, oricare ar fi partea de capital reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate.
ART. 75
Adunarea extraordinara se intruneste ori de cite ori este nevoie a se lua o hotarire pentru:
a) prelungirea duratei societatii;
b) marirea capitalului;
c) schimbarea obiectului societatii;
d) schimbarea formei societatii;
e) mutarea sediului;
f) fuziunea cu alte societati;
g) reducerea capitalului social sau reintregirea sa prin emisiune de noi actiuni;
h) dizolvarea anticipata a societatii;
i) emisiunea de obligatiuni;
j) oricare alta modificare a contractului de societate ori a statutului sau oricare alta hotarire pentru care este ceruta aprobarea adunarii extraordinare.
ART. 76
Pentru validarea deliberarilor adunarii extraordinare, cind contractul de societate sau statutul nu dispune altfel, sint necesare:
- la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentind trei patrimi din capitalul social, iar hotaririle sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social:
- la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentind jumatate din capitalul social, iar hotaririle sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.
ART. 77
Adunarea generala va fi convocata de administratori de cite ori va fi nevoie in conformitate cu dispozitiile din statut.
Termenul de intrunire in nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii.
Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-unul dintre ziarele raspindite din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu aratarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.
Cind in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.
ART. 78
In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cind cea dintii nu s-ar putea tine.
A doua adunare nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare.
Daca ziua pentru a doua adunare nu este aratata in instiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut in art. 77 va putea fi redus la 8 zile.
ART. 79
Administratorii sint obligati sa convoace de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentind a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in contractul de societate se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
Adunarea va avea loc in termen de o luna de la cerere.
Daca administratorii nu convoaca adunarea, instanta de la sediul societatii, cu audierea partilor, va putea ordona convocarea, desemnind dintre actionari persoana care o va prezida.
ART. 80
Actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor ce poseda, cu exceptia prevazuta in art. 67 alin. 2.
ART. 81
Actionarii reprezentind intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarire de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.
ART. 82
La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin statut sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin cinci zile inainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramine depuse pina dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.
ART. 83
Actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarile generale decit prin alti actionari, in baza unei procuri speciale.
Actionarii care nu au capacitatea legala, precum si persoanele juridice, pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la rindul lor, pot da procura speciala altor actionari.
Procurile vor fi depuse in original, in termenul in care actionarii sint obligati sa depuna actiunile sau in termenul prevazut de statut. Ele vor fi retinute de societate, facindu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.
In contractul de societate sau statut se poate deroga de la dispozitiile privitoare la reprezentarea numai prin actionari.
Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotaririi, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
ART. 84
Administratorii nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie.
Ei pot vota insa bilantul si contul de profit si pierderi, daca, fiind posesorii a cel putin jumatate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor.
ART. 85
Actionarul care, intr-o anumita operatie, are fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatie.
Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
ART. 86
Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este nula.
ART. 87
In ziua si la ora aratate in convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care ii tine locul.
Presedintele va desemna, dintre actionari, doi sau mai multi secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, aratind capitalul pe care-l reprezinta fiecare, procesul-verbal intocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si statut pentru tinerea adunarii, dupa care se va trece la ordinea de zi.
ART. 88
Hotaririle adunarilor se iau prin vot deschis.
Oricare ar fi prevederile contractului de societate si statutului, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotaririlor referitoare la raspunderea administratorilor.
ART. 89
Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile in rezumat, hotaririle luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei in sedinta.
La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor.
Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale.
Pentru a fi opozabile tertilor, hotaririle adunarii vor fi depuse in termen de 15 zile la registrul comertului, pentru a fi mentionate in extras in registru si publicate in Monitorul Oficial.
Ele nu vor putea fi executate mai inainte de aducerea la indeplinire a acestor formalitati.
ART. 90
Hotaririle luate de adunarea generala in limitele legii, contractului de societate sau statutului sint obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
Hotaririle adunarii generale contrare contractului de societate, statutului sau legii pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
Daca hotarirea este atacata de toti administratorii, societatea va fi reprezentata in justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pina ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege alta persoana.
Cererea in anulare se va introduce la instanta pe raza teritoriala unde societatea isi are sediul, actionarul fiind obligat sa depuna la grefa cel putin o actiune.
Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate.
Cererea se va judeca in camera de consiliu.
Hotarirea definitiva de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.
ART. 91
O data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere presedintelui instantei suspendarea executarii hotaririi atacate.
Presedintele, incuviintind suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.
Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de cinci zile de la pronuntare.
ART. 92
Actionarii care nu sint de acord cu hotaririle luate de adunare privitoare la schimbarea obiectului principal, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine plata actiunilor pe care le poseda, la alegerea lor, in proportie cu activul social ce ar rezulta dupa ultimul bilant aprobat.
O data cu declaratia de retragere, ei vor depune si actiunile pe care le poseda.
SECTIUNEA III
Despre administratia societatii
ART. 93
Societatea pe actiuni este administrata de unu sau mai multi administratori, temporari si revocabili.
Cind sint mai multi administratori, ei constituie un consiliul de administratie.
Unicul administrator sau presedintele consiliului de administratie si cel putin jumatate din numarul administratorilor vor fi cetateni romani, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede altfel. Numirea si inlocuirea administratorilor se fac exclusiv de catre adunarea generala.
Primii administratori pot fi numiti prin contractul de societate, insa termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de patru ani.
Daca nu s-a stabilit durata mandatului prin contractul de societate sau statut, el este pentru doi ani.
Administratorii sint reeligibili cind prin contractul de societate sau statut nu se prevede altfel.
ART. 94
Persoanele care, potrivit prezentei legi, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii, iar daca au fost alese, sint decazute din drepturi.
ART. 95
Fiecare administrator va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, prevazuta in contractul de societate sau in statut ori, in lipsa unei prevederi in acestea, aprobata de adunarea generala a actionarilor. Garantia nu poate fi mai mica decit valoarea a 10 actiuni sau dublul remuneratiei lunare.
Daca administratorul este actionar, garantia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 actiuni, care, pe perioada mandatului, sint inalienabile si se pastreaza la societate.
Garantia se va depune inainte de intrarea in functiune a administratorului; ea poate fi depusa si de un tert.
Daca garantia nu va fi depusa inainte de data la care trebuie sa intre in functiune, administratorul este considerat demisionat.
Garantia ramine in casa societatii si nu va putea fi restituita administratorului decit dupa ce adunarea generala a aprobat bilantul ultimului exercitiu, in care administratorul a functionat, si i-a dat descarcare.
ART. 96
Semnaturile administratorilor vor fi depuse la registrul comertului, o data cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei.
ART. 97
Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie, este necesara prezenta personala a cel putin jumatate din numarul administratorilor, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un numar mai mare.
Deciziile se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.
ART. 98
Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membri alesi dintre administratori, fixindu-le in acelasi timp si remuneratia.
Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director, in care calitate conduce si comitetul de directie.
Decizia consiliului de administratie privind suma necesara remunerarii membrilor comitetului de directie va trebui sa fie ratificata de adunarea generala, daca depaseste prevederile statutului sau daca statutul nu prevede nimic in aceasta privinta.
Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
Comitetul de directie este obligat sa prezinte, la fiecare sedinta a consiliului de administratie, registrul sau de deliberari.
In comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.
ART. 99
Numirea functionarilor societatii se face de catre consiliul de administratie, daca in contractul de societate sau statut nu se prevede altfel.
Consiliul de administratie poate oricind revoca persoanele numite in comitetul de directie.
ART. 100
Nimeni nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent.
Interdictia prevazuta la alin. 1 nu se refera la cazurile cind cel ales in consiliul de administratie este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea aratata.
Acela care nu va respecta dispozitia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator, obtinuta prin depasirea numarului legal, in ordinea cronologica a numirilor, si va fi condamnat, in folosul statului, la plata remuneratiei si a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cit si la restituirea sumelor incasate.
Actiunea impotriva administratorilor va putea fi exercitata de catre orice actionar sau de Ministerul Finantelor.
Membrii comitetului de directie si directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, administratori, membri in comitetul de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avind acelasi obiect, nici exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.
ART. 101
Administratorii nu vor putea, fara aprobarea adunarii generale, sa incheie contracte in baza carora societatea urmeaza sa dobindeasca imobile, instalatii si in general bunuri destinate a servi in mod durabil exploatarii obiectului societatii, pe un pret ce depaseste in total sau in parte o zecime din capitalul social, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede altfel.
ART. 102
Administratorii sint raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 42 si 43.
Comitetul de directie, toti administratorii raspund fata de societate pentru actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cind dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
Comitetul de directie va trebui sa instiinteze consiliul de administratie de toate abaterile constatate in executarea obligatiei lui de supraveghere.
Administratorii societatii sint solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avind cunostinta de neregularitatile savirsite de acestia, nu le denunta cenzorilor.
In societatile care au mai multi administratori, raspunderea pentru actele savirsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se constate, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta in scris pe cenzori.
Pentru deciziile luate in sedintele la care administratorul nu a asistat, el ramine raspunzator daca, in termen de o luna de cind a luat cunostinta de acestea, nu a facut impotrivirea in formele aratate la alineatele precedente.
ART. 103
Administratorul care are intr-o anumita operatie, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii, trebuie sa instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatie.
Aceeasi obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita operatie, stie ca sint interesate sotia, rudele sau afinii sai pina la gradul al patrulea inclusiv.
Administratorul care nu a respectat prevederile alin. 1 si 2 va raspunde de daunele ce au rezultat pentru societate.
ART. 104
Consiliul de administratie se intruneste ori de cite ori este necesar.
El trebuie sa se intruneasca cel putin o data pe luna la sediul societatii, iar comitetul de directie, cel putin o data pe saptamina.
Convocarile pentru intrunirile consiliului de administratie vor cuprinde locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi, neputindu-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevazute, decit in caz de urgenta si cu conditia ratificarii in sedinta urmatoare de catre membrii absenti.
La intrunirile consiliului de administratie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operatiile ce au executat, iar comitetul de directie va prezenta registrul deliberarilor sale.
La sedintele consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii.
La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate.
ART. 105
Executarea operatiilor societatii poate fi incredintata unuia sau mai multor directori executivi, functionari ai societatii.
Directorii executivi nu vor putea fi membri in consiliul de administratie al societatii.
Ei sint raspunzatori fata de societate si de terti, ca si administratorii, pentru neindeplinirea indatoririlor lor, conform dispozitiilor art. 102, chiar daca ar exista o conventie contrara.
ART. 106
Salarii fixe si orice alte sume sau avantaje vor putea fi acordate administratorilor si cenzorilor numai in baza unei hotariri a adunarii generale.
ART. 107
Oricare actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele ce crede ca trebuie cenzurate, iar acestia sint obligati sa le verifice si, daca le gasesc reale, sa le aiba in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.
Daca reclamatia este facuta de actionari ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social sau o cota mai mica daca statutul prevede astfel, cenzorii sint obligati sa prezinte observatiile si propunerile lor asupra faptelor reclamate.
Daca cenzorii socotesc intemeiata si urgenta reclamatia actionarilor reprezentind o patrime din capitalul social, sint obligati sa convoace imediat adunarea generala. In caz contrar, ei trebuie sa refere la prima adunare. Adunarea trebuie sa ia o hotarire asupra celor reclamate.
A patra parte din capital se dovedeste prin depunerea actiunilor la banci din Romania sau Casa de Economii si Consemnatiuni ori la unitatile acestora.
Actiunile vor ramine depuse pina dupa intrunirea adunarii generale si vor servi si la legitimarea participarii actionarilor la aceasta adunare.
ART. 108
Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor si directorilor apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta de art. 74.
Hotarirea va putea fi luata chiar daca problema raspunderii acestora nu figureaza in ordinea de zi.
Adunarea desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.
Daca adunarea decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, mandatul acestora inceteaza de drept si adunarea va proceda la inlocuirea lor.
Daca actiunea se porneste impotriva directorilor, acestia sint suspendati de drept din functie pina la raminerea definitiva a sentintei.
ART. 109
In caz de vacanta a unuia sau mai multor administratori, ceilalti administratori, impreuna cu cenzorii si deliberind in prezenta a doua treimi si cu majoritatea absoluta, procedeaza, daca prin contractul de societate sau statut nu se dispune altfel, la numirea unui administrator provizoriu pina la convocarea adunarii generale.
Cind este un singur administrator si acesta vrea sa se retraga, adunarea generala va trebui sa fie convocata. In caz de moarte sau de impiedicare fizica a acestuia, numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului.
ART. 110
Daca administratorii constata pierderea unei jumatati din capitalul social, sint obligati sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma ramasa sau dizolvarea societatii.
Prin contractul de societate si statut se poate stabili ca adunarea extraordinara sa fie convocata si la o pierdere mai mica.
In cazul cind nici in a doua convocare nu s-a intrunit cvorumul de la art. 76, administratorii vor cere instantei din raza teritoriala in care se afla sediul societatii numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Instanta, pe baza expertizei, constatind pierderea prevazuta la alin. 1 sau 2, va da o incheiere, autorizind administratorii sa convoace adunarea generala, care va putea sa hotarasca limitarea capitalului la suma ramasa sau dizolvarea societatii, cu orice numar de actionari prezenti.
SECTIUNEA IV
Despre cenzori
ART. 111
Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atitia supleanti, daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva. Durata mandatului lor este de trei ani si pot fi realesi.
Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.
Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.
La societatile in care statul detine cel putin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finantelor.
Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani.
Cenzorii sint obligati sa depuna, in termenul aratat in art. 95, a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.
ART. 112
Cenzorii trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor - contabili.
Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii pina la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decit aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate;
c) persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform art. 94.
Cenzorii sint remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin statut sau de adunarea generala care i-a numit.
ART. 113
In caz de moarte, impiedicare fizica sau legala, incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in virsta il inlocuieste.
Daca, in acest mod, numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante, pina la intrunirea celei mai apropiate adunari generale.
In cazul in care nu mai ramine in functie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori.
ART. 114
Cenzorii sint obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sint legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sint regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului.
Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor crede necesare asupra bilantului si repartizarii beneficiilor, cenzorii vor face adunarii generale un raport amanuntit.
Adunarea generala nu va putea aproba bilantul si contul de profit si pierderi daca acestea nu sint insotite de raportul cenzorilor.
Cenzorii sint obligati, de asemenea:
a) sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sint proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit;
b) sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cind n-a fost convocata de administratori;
c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putind face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;
e) sa vegheze ca dispozitiile legii, contractului de societate sau statutului sa fie indeplinite de administratori si lichidatori.
Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor neregularitatile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si statutare pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.
ART. 115
Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiilor.
Cenzorii iau parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot.
Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiile societatii constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.
ART. 116
Pentru indeplinirea obligatiei prevazute de art. 114 alin. 2, cenzorii vor delibera impreuna; ei insa vor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale.
Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor.
ART. 117
Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sint determinate de regulile mandatului.
Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.
Dispozitiile art. 43, 100 si 108 se aplica si cenzorilor.
SECTIUNEA V
Despre emiterea de obligatiuni
ART. 118
Societatea pe actiuni poate emite obligatiuni la purtator sau nominative, pentru o suma care sa nu depaseasca trei patrimi din capitalul varsat si existent, conform celui din urma bilant aprobat.
Valoarea nominala a unei obligatiuni nu va putea fi mai mica de 100 lei.
Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale.
ART. 119
Pentru a proceda la emiterea de obligatiuni prin subscriptie publica, administratorii vor publica un prospect de emisiune, vizat de instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea, care va cuprinde:
a) denumirea, obiectul, sediul si durata societatii;
b) capitalul social si rezervele;
c) data contractului de societate, a modificarilor ce i s-au adus si data publicarii lor;
d) situatia patrimoniului social, dupa ultimul bilant aprobat;
e) categoriile de actiuni emise de societate;
f) suma totala a obligatiunilor ce urmeaza sa fie emise si a celor care au mai fost emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obligatiunilor, dobinda lor, indicarea daca sint nominative sau la purtator;
g) sarcinile ce greveaza imobilele societatii;
h) data la care a fost publicata hotarirea adunarii generale care a aprobat emisiunea.
ART. 120
Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.
Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.
Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele aratate in art. 119, numarul de ordine si tabloul platilor in capital si dobinzi.
Titlurile vor fi semnate in conformitate cu dispozitiile art. 62 alin. 4.
ART. 121
Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.
Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor de obligatiuni, la cererea acestora.
Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni, in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.
Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda.
Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decit administratorii, cenzorii sau functionarii societatii.
ART. 122
Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate:
a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unu sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixindu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;
b) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;
c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobinzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
d) sa se opuna la orice modificare a statutului societatii sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere dreptului detinatorilor de obligatiuni;
e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.
Hotaririle adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, in termen de cel mult trei zile de la adoptarea lor.
ART. 123
Pentru validitatea deliberarilor prevazute in art. 122 lit. a), b) si c), hotarirea se ia cu o majoritate reprezentind cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; in celelalte cazuri este necesara prezenta in adunare a detinatorilor reprezentind cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.
ART. 124
Hotaririle luate de adunarea detinatorilor de obligatiuni sint obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
Hotaririle adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei, in termenul si cu efectele aratate in art. 90 si 91, la instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea.
ART. 125
Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotariri a adunarii detinatorilor de obligatiuni.
ART. 126
Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta.
Inainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti.
SECTIUNEA VI
Despre registrele societatii si despre bilant
ART. 127
In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
a) un registru al actionarilor, in care se vor arata, dupa caz, numele, prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor;
b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
c) un registru al sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie;
d) un registru al sedintelor si deliberarilor comitetului de directie;
e) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori in exercitarea mandatului lor;
f) un registru al obligatiunilor, care va arata totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele, prenumele, denumirea si domiciliul sau sediul titularilor, cind ele sint nominative.
Registrele prevazute la lit. a), b), c) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, cel prevazut la lit. d) prin grija comitetului de directie, iar cel prevazut la lit. e) prin grija cenzorilor.
ART. 128
Administratorii sint obligati sa puna la dispozitia actionarilor registrele prevazute la art. 127 lit. a) si b) si sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.
De asemenea, sint obligati sa puna la dispozitia detinatorilor de obligatiuni, in aceleasi conditii, registrul prevazut la art. 127 lit. f).
ART. 129
Administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor, cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale, bilantul exercitiului precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit de raportul lor si de documentele justificative.
ART. 130
Bilantul si contul de profit si pierderi se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.
ART. 131
Din beneficiile societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pina ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. 1.
De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. 1, excedentul obtinut prin vinzarea actiunilor la un curs mai mare decit valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.
Fondatorii, administratorii si personalul societatii vor participa la beneficii, daca aceasta este prevazut in contractul de societate sau statut ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara.
In toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala, pentru fiecare exercitiu financiar.
ART. 132
Bilantul va ramine depus in copie, impreuna cu raportul administratorilor si cenzorilor, la sediul societatii si la cel al sucursalelor si al filialelor, in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi cercetate de actionari.
Actionarii vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii de pe bilant, de pe raportul consiliului de administratie si al cenzorilor catre adunarea generala.
ART. 133
Administratorii sint obligati, in 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna o copie de pe bilant, insotita de contul de profit si pierderi, la registrul comertului si la administratia financiara, anexind raportul lor, raportul cenzorilor si procesul-verbal al adunarii generale.
Bilantul si contul de profit si pierderi vor fi publicate in Monitorul Oficial.
ART. 134
Aprobarea bilantului de adunarea generala nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere impotriva administratorilor, directorilor sau a cenzorilor.
CAP. 5
Societatile in comandita pe actiuni
ART. 135
Societatea in comandita pe actiuni este reglementata de dispozitiile referitoare la societatile pe actiuni, cu exceptia dispozitiilor prezentului capitol.
ART. 136
Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati.
Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute in art. 50 - 53, iar asociatilor comanditari, cele din art. 59, 60.
ART. 137
In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarire luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.
Adunarea generala, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 94, alege alta persoana in locul administratorului, revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau.
Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori, daca sint mai multi.
Noul administrator devine asociat comanditat.
Administratorul revocat ramine raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale, putind insa exercita actiune in regres impotriva societatii.
ART. 138
Asociatii comanditati, care sint administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar daca poseda actiuni ale societatii.
CAP. 6
Societatile cu raspundere limitata
ART. 139
Hotaririle asociatilor se iau in adunarea generala.
Prin statut se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.
ART. 140
Adunarea decide prin votul reprezentind majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.
Pentru hotaririle avind ca obiect modificarile contractului de societate sau ale statutului este necesar votul tuturor asociatilor, afara de dispozitii legale contrare.
ART. 141
Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre el si societate.
Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarire valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capital reprezentata de asociatii prezenti.
ART. 142
Adunarea asociatilor are urmatoarele obligatii principale:
a) sa aprobe bilantul si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;
b) sa desemneze pe administratori si cenzori, sa-i revoce si sa le dea descarcare de activitatea lor;
c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnind si persoana insarcinata sa o exercite;
d) sa modifice statutul.
In acest din urma caz, daca in contractul de societate sau in statut se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru ca nu este de acord cu modificarile aduse acestora, se aplica dispozitiile art. 167 si 168.
ART. 143
Administratorii sint obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o data pe an sau de cite ori este necesar.
Un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, vor putea cere convocarea adunarii generale, aratind scopul acestei convocari.
Convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in statut, iar in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratindu-se ordinea de zi.
ART. 144
Dispozitiile prevazute pentru societatile pe actiuni, in ce priveste dreptul de a ataca hotaririle adunarii generale, se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
ART. 145
Societatea este administrata de unu sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin contractul de societate sau de adunarea generala.
Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administratori in alte societati concurente sau avind acelasi obiect, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.
Dispozitiile art. 45, 46, 47 si 49 se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
ART. 146
Societatea trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.
Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita prin nerespectarea prevederilor de la lin. 1.
Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori.
ART. 147
Statutul poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor.
Daca numarul asociatilor trece de cincisprezece, numirea cenzorilor este obligatorie.
Dispozitiile prevazute pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata.
In lipsa de cenzori, fiecare dintre asociatii care nu este administrator al societatii va exercita dreptul de control pe care asociatii il au in societatile in nume colectiv.
ART. 148
Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.
ART. 149
Bilantul societatii va fi intocmit dupa normele prevazute pentru societatea pe actiuni. El va fi aprobat de adunarea asociatilor si depus de administratori, in termen de 15 zile, la registrul comertului, pentru a fi mentionat in registru si publicat in Monitorul Oficial.
Dispozitiile prevazute pentru fondurile de rezerva la societatea pe actiuni, ca si acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
ART. 150
Partile sociale pot fi transmise intre asociati.
Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentind cel putin trei patrimi din capitalul social.
In cazul dobindirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. 2 nu sint aplicabile daca prin contractul de societate sau statut nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant aprobat.
In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal.
ART. 151
Prestatiile periodice in natura nu sint transmisibile fara acordul adunarii generale.
In caz de moarte a titularului, care s-a obligat la prestatii periodice in natura, adunarea generala va putea sa plateasca, in termen de doua luni, mostenitorilor valoarea prestatiilor efectuate, conform ultimului bilant aprobat, daca societatea nu prefera sa continue cu mostenitorii care consimt.
ART. 152
Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii.
Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului.
TITLUL IV
Despre modificarea contractului de societate sau a statutului societatii
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 153
Contractul de societate sau statutul poate fi modificat de asociati, cu respectarea prevederilor prezentei legi si a conditiilor de forma si de publicitate prevazute pentru incheierea lor.
ART. 154
Creditorii particulari ai asociatilor intr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie impotriva hotaririi privitoare la prelungirea societatii peste termenul fixat pentru durata sa, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior.
Opozitia se va face la instanta, in termen de cel mult 15 zile de la data publicarii hotaririi.
Opozitia suspenda fata de oponenti efectul prelungirii societatii.
Cind opozitia a fost admisa printr-o hotarire ramasa definitiva, asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data ei, daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului.
In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant, aprobat.
CAP. 2
Reducerea sau marirea capitalului social
ART. 155
Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotarirea a fost publicata in Monitorul Oficial.
Hotarirea va trebui sa respecte minimul de capital legal, atunci cind legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
Orice creditor al societatii, anterior hotaririi, poate face opozitie la instanta in termenul aratat la alin. 1.
Opozitia suspenda executarea hotaririi pina la retragerea sau respingerea acesteia printr-o sentinta definitiva a instantei.
ART. 156
Cind societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decit in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
ART. 157
Hotarirea adunarii extraordinare pentru marirea capitalului social se va publica in Monitorul Oficial, acordindu-se pentru exercitiul dreptului de preferinta un termen de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii.
ART. 158
Societatea pe actiuni isi va putea mari capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtind semnaturile autentice a doi dintre administratori, va trebui depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute de art. 10 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, cenzorilor si domiciliul lor;
e) ultimul bilant aprobat, contul de profit si pierderi si raportul cenzorilor;
f) dividendele platite in ultimii cinci ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de cinci ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotarirea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decit in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.
Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
ART. 159
In caz de marire a capitalului social, administratorii sint solidar raspunzatori de exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate registrului comertului, in vederea maririi capitalului.
ART. 160
Daca marirea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea extraordinara, care a hotarit aceasta, va numi unu sau mai multi experti, conform art. 18 si 23.
Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea extraordinara convocata din nou, avind in vedere concluziile expertilor, poate hotari marirea capitalului.
Hotarirea adunarii trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
ART. 161
Actiunile emise pentru marirea capitalului vor fi oferite spre subscriere in primul rind celorlalti actionari, in proportie cu numarul actiunilor pe care le poseda si cu obligatia ca acestia sa-si exercite dreptul lor de preferinta in termenul hotarit de adunarea generala, daca in contract sau statut nu se prevede altfel. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi subscrise de public.
ART. 162
Hotarirea adunarii privind marirea capitalului are efect numai in masura in care a fost adusa la indeplinire in termen de un an de la data sa.
ART. 163
In caz de marire a capitalului se aplica dispozitiile art. 64 alin. 2 si art. 66.
ART. 164
Societatea cu raspundere limitata isi va mari capitalul social, cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea acestor societati.
TITLUL V
Despre excluderea asociatilor
ART. 165
Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
a) asociatul care, pus in intirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu raspundere nelimitata declarat in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 50 si 52;
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.
ART. 166
Excluderea se pronunta prin hotarire judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.
Cind excluderea se cere de catre un asociat, se va cita societatea si asociatul pirit.
Hotarirea definitiva de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotaririi se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial.
ART. 167
Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pina in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pina ce acestea nu sint repartizate conform prevederilor contractului de societate.
Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
ART. 168
Asociatul exclus ramine obligat fata de terti pentru operatiile facute de societate, pina in ziua raminerii definitive a hotaririi de excludere.
Daca, in momentul excluderii, sint operatii in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decit dupa terminarea acelor operatii.
TITLUL VI
Despre dizolvarea si fuziunea societatilor
CAP. 1
Dizolvarea societatilor
ART. 169
Au ca efect dizolvarea societatii si dau dreptul fiecarui asociat sa ceara lichidarea acesteia:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b) imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia;
c) hotarirea adunarii generale;
d) falimentul;
e) reducerea capitalului social, in cazul aratat la art. 110, sau micsorarea capitalului social sub minimul legal, daca asociatii nu decid completarea lui;
f) societatile pe actiuni se dizolva si cind numarul actionarilor s-a redus sub cinci, daca au trecut mai mult de sase luni de la reducerea lui si n-a fost completat.
Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial, afara de cazul prevazut la lit. a).
Inscrierea si publicarea se vor face conform art. 153, cind dizolvarea va avea loc in baza unei hotariri a adunarii generale, si in termen de 15 zile de la data raminerii definitive a sentintei, in cazul in care dizolvarea a fost pronuntata de justitie.
ART. 170
Societatile in nume colectiv si cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre asociati cind, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii, cu exceptia art. 210 si 211.
In societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca este un singur asociat comanditat, moartea sa atrage dizolvarea societatii, daca nu exista clauza de continuare a acesteia cu mostenitorii; societatea se dizolva, de asemenea, si prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau falimentul singurului comanditat.
In societatile in comandita simpla, cu un singur asociat comanditar, moartea acestuia produce dizolvarea societatii, daca nu exista clauza de continuare a acesteia cu mostenitorii. Societatea se desfiinteaza si prin retragerea, excluderea sau falimentul singurului comanditar.
ART. 171
In societatile in nume colectiv, daca un asociat inceteaza din viata si daca nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant aprobat in termen de trei luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.
Prevederile alin. 1 se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, afara de cazul cind mostenitorii sai nu prefera sa ramina in societate in calitate de comanditati.
Mostenitorii ramin raspunzatori potrivit art. 167, pina la publicarea schimbarilor intervenite.
ART. 172
Societatea fiind dizolvata, administratorii trebuie sa inceapa procedura de lichidare, daca legea, contractul de societate, statutul, adunarea generala sau autoritatea judecatoreasca care a pronuntat dizolvarea nu hotareste altfel.
Din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot intreprinde noi operatii; in caz contrar, ei sint personal si solidar raspunzatori pentru operatiile pe care le-au intreprins.
Interdictia prevazuta la alin. 2 se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarita de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.
ART. 173
Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
Tertii pot face opozitie impotriva dizolvarii societatii in termenul prevazut la alin. 1; opozitia suspenda executarea hotaririi de dizolvare in conditiile art. 155 alin. 4.
CAP. 2
Fuziunea societatilor
ART. 174
Fuziunea mai multor societati se hotaraste de fiecare societate in parte.
Fiecare dintre societatile care au hotarit fuziunea trebuie sa indeplineasca formalitatile prevazute de art. 153.
Bilantul intocmit, cu aceasta ocazie, de fiecare societate va fi depus, o data cu cererea de inscriere a hotaririi de fuziune, la registrul comertului pentru a fi mentionat in registru.
Societatea care inceteaza de a exista in urma fuziunii va depune, pentru a fi inscrisa in registrul comertului, o declaratie despre modul cum a hotarit sa stinga pasivul sau.
ART. 175
Fuziunea nu poate avea efect decit dupa trei luni de la publicarea in Monitorul Oficial, cu exceptia cazurilor in care nu se justifica plata tuturor datoriilor sociale sau depunerea sumei corespunzatoare la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la administratia financiara sau cind exista acordul tuturor creditorilor.
Certificatul constatator ca s-a efectuat depunerea va trebui sa fie publicat in conformitate cu dispozitiile art. 153.
In cursul termenului prevazut la alin. 1, oricare creditor al societatilor care fuzioneaza va putea face opozitie la instanta.
Opozitia suspenda executarea fuziunii pina la raminerea definitiva a sentintei judecatoresti.
Daca termenul prevazut la alin. 1 expira fara sa se fi facut opozitie, fuziunea va fi executata si societatea care ramine in fiinta sau cea care rezulta din fuziune va avea drepturile si va lua asupra sa obligatiile societatii care isi inceteaza activitatea.
TITLUL VII
Despre lichidarea societatilor
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 176
Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in contractul de societate sau statut se prevad norme in acest scop, sint obligatorii urmatoarele reguli:
a) pina la intrarea in functie a lichidatorilor, administratorii continua mandatul lor, cu exceptia celor prevazute de art. 172;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care-i tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbari in persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la registrul comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial.
Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. 1, lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor intra in functie.
In urma efectuarii publicarii la alin. 2, nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decit in numele lichidatorilor sau impotriva lor.
In afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor in lichidare regulile stabilite prin contractul de societate, statut si prin lege, in masura in care nu sint incompatibile cu lichidarea.
Toate actele emanind de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.
ART. 177
Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii.
Ei sint datori, indata dupa intrarea in functie, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze.
Lichidatorii sint obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiile lichidarii, in ordinea datei lor.
Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
ART. 178
In afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii;
b) sa execute si sa termine operatiile de comert referitoare la lichidare;
c) sa vinda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; vinzarea bunurilor nu se va putea face in bloc;
d) sa faca tranzactii;
e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in caz de faliment al debitorului, dind chitanta;
f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare.
Ei nu pot insa, in lipsa de dispozitii speciale in contractul de societate, statut sau in actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu vor fi autorizati de instanta, cu avizul cenzorilor.
Lichidatorii care intreprind noi operatii comerciale ce nu sint necesare scopului lichidarii sint raspunzatori personal si solidar de executarea lor.
ART. 179
Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii.
Asociatii vor putea cere insa ca sumele retinute sa fie depuse in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. 1 si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale, chiar in timpul lichidarii, daca, afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramine un disponibil de cel putin 10 la suta din cuantumul lor.
Impotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societatii pot face opozitie conform art. 154.
ART. 180
Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea bilantului, ca fondurile de care dispune societatea nu sint suficiente sa acopere pasivul exigibil, trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sint obligati sa le procure, dupa forma societatii, sau, daca sint debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati in calitate de asociati.
ART. 181
Lichidatorii care au achitat datoriile societatii cu proprii lor bani nu vor putea sa exercite impotriva societatii drepturi mai mari decit acelea ce apartineau creditorilor platiti.
ART. 182
Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pina la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii, si numai dupa aceea de a se indrepta impotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul societatii.
ART. 183
Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul comertului.
Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica declararea in stare de faliment a societatii.
ART. 184
Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.
In societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, acestea vor fi depuse la registrul comertului, unde orice parte interesata va putea lua cunostinta de ele, cu autorizatia instantei.
Registrele tuturor societatilor vor fi pastrate timp de cinci ani.
CAP. 2
Lichidarea societatilor in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata
ART. 185
Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel.
Daca nu se va putea intruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.
Impotriva sentintei se poate declara recurs de catre asociati sau administratori in termen de 15 zile de la pronuntare.
ART. 186
Dupa terminarea lichidarii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa intocmeasca bilantul de lichidare si sa propuna repartizarea activului intre asociati.
Asociatul nemultumit poate face opozitie la instanta in termen de 15 zile de la notificarea bilantului si a proiectului de repartizare.
Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramine straini.
Dupa expirarea termenului prevazut la alin. 2 sau raminerea definitiva a sentintei prevazute la alin. 3, bilantul si repartizarea se considera aprobate si lichidatorii sint liberati.
CAP. 3
Lichidarea societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni
ART. 187
Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotareste lichidarea, daca, prin contractul de societate sau statut, nu se prevede altfel.
Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea statutului.
Daca majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de instanta, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva acestei sentinte se poate declara recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.
ART. 188
Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultimul bilant aprobat si pina la inceperea lichidarii.
Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta.
ART. 189
Cind unu sau mai multi administratori sint numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor se va depune la registrul comertului si se va publica in Monitorul Oficial, impreuna cu bilantul final de lichidare.
Cind gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la primul bilant, pe care lichidatorii il prezinta adunarii generale.
Orice actionar poate, in termen de 15 zile de la publicare, sa faca opozitie la instanta.
Toate opozitiile facute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singura sentinta.
Orice actionar are dreptul sa intervina in instanta, iar hotarirea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti.
ART. 190
Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sint obligati sa intocmeasca bilantul anual, conformindu-se dispozitiilor legii, contractului de societate si statutului.
ART. 191
Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc bilantul final, aratind partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii.
Bilantul semnat de lichidatori si insotit de raportul cenzorilor se va depune, pentru a fi mentionat, la registrul comertului si se va publica in Monitorul Oficial.
Orice actionar va putea face opozitie conform art. 189.
ART. 192
Daca termenul prevazut la art. 189 alin. 3 a expirat fara sa se faca vreo opozitie, bilantul se considera aprobat de toti actionarii, iar lichidatorii sint liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii.
Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar.
ART. 193
Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in doua luni de la publicarea bilantului, vor fi depuse, conform art. 175 alin. 1, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului sau numerelor actiunilor, daca ele sint la purtator.
Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinindu-se titlul.
TITLUL VIII
Infractiuni privitoare la societatile comerciale
ART. 194
Se pedepsesc cu inchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei:
1. fondatorii, administratorii si directorii care, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului ori adunarilor generale, arata cu rea-credinta fapte neadevarate asupra constituirii societatii, asupra conditiilor economice ale acesteia, sau le ascund cu rea-credinta in tot sau in parte, precum si cei care incalca dispozitiile art. 70;
2. administratorii si directorii care, in lipsa de bilant ori contrariu celor rezultate din el, sau in baza unui bilant fals, au incasat sau platit dividende, sub orice forma, din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite;
3. administratorii, directorii si ceilalti functionari ai societatii care, pentru a-si procura lor sau altora un cistig in paguba societatii, raspindesc stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase, care au ca efect marirea sau scaderea valorii actiunilor sau obligatiilor societatii, ori a altor titluri ce-i apartin;
4. administratorii si directorii care, pentru a-si procura lor sau altora un cistig in paguba societatii, dobindesc in contul acesteia actiuni ale altor societati la un pret pe care-l stiu vadit superior valorii lor efective sau vind pe seama societatii actiuni pe care acestea le detin, la preturi despre care au cunostinta ca sint vadit inferioare valorii lor efective;
5. administratorii si directorii care, cu rea-credinta, folosesc bunurile sau creditul societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lor propriu, ori pentru a favoriza o alta societate, in care ei sint interesati direct sau indirect.
ART. 195
Se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda de la 10.000 lei la 75.000 lei administratorii si directorii care:
1. in adunarile generale se folosesc de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor;
2. emit obligatiuni fara respectarea dispozitiilor legale;
3. emit actiuni de o valoare mai mica decit valoarea lor legala ori la un pret inferior valorii nominale, sau emit noi actiuni mai inainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate in intregime;
4. plaseaza la preturi diferite de cele stabilite de adunarea generala actiuni din noua emisiune;
5. acorda imprumuturi sau avansuri asupra actiunilor societatii;
6. prezinta cu rea-credinta actionarilor un bilant inexact sau arata fapte inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale.
ART. 196
Se pedepsesc cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei administratorii si directorii care:
1. dobindesc actiuni ale societatii in contul acesteia, in cazurile oprite de lege;
2. indeplinesc hotaririle adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, fuziunea acesteia sau reducerea capitalului social, inainte de expirarea termenelor prevazute de lege;
3. indeplinesc hotaririle adunarii generale referitoare la reducerea capitalului social, fara ca asociatii sa fi fost executati pentru efectuarea varsamintului datorat, ori indeplinesc decizia care ii scuteste de plata varsamintelor ulterioare;
4. predau titularului actiunile mai inainte de termen sau predau actiuni liberate in total sau in parte, in afara de cazurile stabilite de lege, ori transmit actiuni la purtator fara a fi achitate integral;
5. refuza a pune la dispozitia expertilor, in cazurile prevazute la art. 18 si 23, actele si documentele necesare sau ii impiedica in orice fel la indeplinirea lucrarilor lor;
6. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neplatite.
Cu aceeasi amenda se vor pedepsi si administratorii care, fara motiv intemeiat, nu convoaca adunarea generala in cazurile prevazute de lege.
ART. 197
Se pedepsesc cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei:
1. administratorii care nu respecta dispozitiile art. 131;
2. administratorii si directorii care emit actiuni si obligatiuni, fara sa cuprinda mentiunile cerute de lege.
ART. 198
Administratorii care incalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 103 si 141 alin. 2 se pedepsesc cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei.
Aceeasi pedeapsa se va aplica si asociatului care incalca dispozitiile art. 85 si 141 alin. 2. Asociatul va fi aparat de pedeapsa in cazul in care majoritatea s-ar fi format chiar fara votul sau.
ART. 199
Se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei administratorii si directorii care se imprumuta, sub orice forma, fie direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza sau de la o societate controlata de aceasta sau de care ea este controlata ori care fac sa li se dea de catre una dintre aceste societati vreo garantie pentru datorii proprii.
ART. 200
Se pedepsesc cu inchisoare de la trei luni la un an sau cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei administratorii societatilor cu raspundere limitata care:
1. au inceput operatii in numele societatii fara sa se fi efectuat varsamintul integral al capitalului social;
2. au emis titluri negociabile reprezentind parti sociale.
ART. 201
Cenzorii care nu vor convoca adunarea generala, in cazurile in care sint obligati prin lege, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei.
Pedepsele prevazute de art. 194 pct. 1 si art. 199 se aplica si cenzorilor.
ART. 202
Dispozitiile art. 194-200 privind pe administratori se aplica si lichidatorilor, in masura in care se refera la obligatii ce intra in cadrul atributiilor lor.
De asemenea, pedeapsa prevazuta de art. 197 se aplica si lichidatorilor care nu arata, in actele emanind de la societate, ca este in lichidare.
ART. 203
Cei care au trecut actiunile sau obligatiunile pe numele altora, pentru a fi utilizate in scopul formarii unei majoritati in detrimentul celorlalti actionari, se pedepsesc cu inchisoare pina la o luna sau cu amenda de la 1.000 lei la 20.000 lei.
Aceeasi pedeapsa se aplica si persoanelor care vor fi primit, in cazurile prevazute la alin. 1, sa voteze in adunari ca proprietari de actiuni sau obligatiuni ce nu le apartin in realitate.
ART. 204
Se pedepsesc cu inchisoare pina la o luna sau cu amenda de la 1.000 lei la 20.000 lei, chiar daca votul lor nu a influentat asupra luarii hotaririi, persoanele care:
1. in cazurile nepermise de lege, in schimbul unui avantaj material, isi iau obligatia de a vota intr-un anumit sens in adunarile generale sau de a nu lua parte la vot;
2. in cazurile nepermise de lege, determina pe un actionar sau detinator de obligatiuni ca, in schimbul unui profit, sa voteze intr-un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot.
ART. 205
Se pedepsesc cu inchisoare pina la un an sau cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei persoanele care au acceptat cu stiinta sau au pastrat insarcinarea de cenzori, contrar dispozitiilor art. 112, sau persoanele care au acceptat insarcinarea de expert, contrar dispozitiilor art. 19.
Hotaririle luate de adunarile generale in baza unui raport al uni cenzor sau expert, numit cu incalcarea dispozitiilor art. 19, 23 si 112, nu sint nule de drept din cauza incalcarii dispozitiilor cuprinse in acele articole.
ART. 206
Se pedepsesc cu inchisoare pina la un an sau cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei administratorii, directorii si cenzorii care exercita functiile lor cu incalcarea dispozitiilor prevazute de aceasta lege referitoare la incompatibilitate.
ART. 207
Se pedepsesc cu inchisoare de la un an la cinci ani sau cu amenda de la 100.000 lei la 1.000.000 lei, in afara de raspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiile lor, statului roman si tertilor, cei care vor exercita un comert in favoarea si pe seama societatilor constituite in tara straina, in cazurile in care nu s-au indeplinit conditiile prevazute de lege pentru functionarea acestora in tara.
ART. 208
Se pedepsesc cu inchisoare de la doi la sapte ani persoanele vinovate de bancruta frauduloasa constind in una din urmatoarele fapte: falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societatii sau ascunderea unei parti din activul societatii, infatisarea de datorii neexistente sau prezentarea in registrele societatii, in alt act ori in bilant, a unor sume nedatorate, precum si in caz de faliment al societatii, instrainarea in frauda creditorilor a unei parti insemnate din activ.
ART. 209
Lichidatorii care fac plati asociatilor, nerespectind dispozitiile art. 179, se pedepsesc cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei.
TITLUL IX
Dispozitii finale si tranzitorii
ART. 210
In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sint ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale.
Daca asociatul unic este administrator ii revin si obligatiile prevazute de lege in aceasta calitate.
Daca societatea se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita de instanta, pe baza unei expertize de specialitate.
In acest caz se intocmeste numai statutul.
ART. 211
O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decit intr-o singura societate cu raspundere limitata.
O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
In caz de incalcare a prevederilor alin. 1 si 2, orice persoana interesata si statul, prin Ministerul Finantelor, pot cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituite.
Pe baza hotaririi de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute in prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
ART. 212
La societatile pe actiuni si cele cu raspundere limitata, cu capital integral de stat, atributiile adunarii generale a actionarilor vor fi exercitate de catre un consiliu al imputernicitilor statului, alcatuit si numit in conditiile prevazute de lege pentru consiliul de administratie al regiilor autonome.
Consiliul imputernicitilor statului isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile specifice prevazute in statutul aprobat la infiintare.
Consiliul de administratie al societatilor in care statul este unic actionar se numeste in conditiile prezentei legi, cu acordul ministerului de resort.
Cenzorii in societatile prevazute la alin. 1 vor fi reprezentanti ai Ministerului Finantelor.
ART. 213
Incadrarea salariatilor la societatile comerciale se face pe baza de contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului muncii si a regimului de asigurari sociale al personalului unitatilor de stat. Salarizarea se stabileste prin liberul acord al partilor, cu respectarea limitei minime de salarizare prevazute de lege.
La societatile comerciale la care statul nu este unic actionar pot fi incadrati si salariati ai altor societati sau regii autonome ori ai unor unitati cooperatiste, precum si cooperatori, acestia urmind sa-si desfasoare activitatea in afara programului de munca al societatii, regiei sau unitatii de la care provin. De asemenea, la aceste societati, persoanele pensionate pentru limita de virsta sau invaliditate de gradul III pot cumula integral pensia cu salariul.
ART. 214
Daca asociatul unic dintr-o societate cu raspundere limitata este si administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurarile sociale de stat, in masura in care a varsat contributia la asigurarile sociale si pe aceea pentru pensia suplimentara.
ART. 215
Societatile comerciale, cu exceptia celor la care capitalul este integral detinut de stat, precum si a celor cu participare straina, au dreptul de a dispune de 50% din veniturile nete in valuta, restul urmind a fi schimbate la Banca Romana de Comert Exterior contra lei, la cursul de schimb in vigoare la data operatiunii.
Prin veniturile nete in sensul prezentului articol se inteleg incasarile din operatiile de export dupa scaderea importurilor, comisioanelor, taxelor, impozitelor si celorlalte cheltuieli in valuta legate de realizarea operatiilor respective.
ART. 216
Constituirea de societati comerciale cu participare straina, in asociere cu persoane juridice sau persoane fizice romane, sau cu capital integral strain se efectueaza cu respectarea dispozitiilor prezentei legi si ale legii privind investitiile de capital strain in Romania si cu inregistrare la Agentia romana pentru promovarea investitiilor si a asistentei economice din strainatate.
Cererile de investitii straine care pot afecta interesele majore ale economiei nationale se avizeaza de guvern, la propunerea Agentiei romane pentru promovarea investitiilor si a asistentei economice din strainatate, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii.
Daca, in termenul stabilit la alin. 2, investitorul nu primeste nici o comunicare, se considera ca investitia poate fi efectuata in conditiile prevazute in cererea investitorului.
ART. 217
Din beneficiile anuale in lei, cuvenite partii straine, o cota reprezentind 8-15% din aportul acesteia la capitalul social varsat poate fi transferata in strainatate in valuta convertibila prin schimb valutar efectuat de Banca Romana de Comert Exterior sau alte banci autorizate. Stabilirea cotei se face de catre Agentia romana pentru promovarea investitiilor si a asistentei economice din strainatate.
ART. 218
Activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc de guvern, in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
ART. 219
Pentru autentificarea contractului de societate si a statutului se va plati numai o taxa fixa de 1.000 lei, indiferent de valoarea capitalului social, iar in cazul societatilor comerciale cu participare de capital strain, taxa este echivalentul sumei de mai sus, in dolari S.U.A., la cursul de schimb in vigoare la data operatiunii.
ART. 220
In sensul prezentei legi, municipiul Bucuresti se asimileaza cu judetul.
ART. 221
Prezenta lege intra in vigoare in 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
ART. 222
Intreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ, persoane juridice, infiintate pe baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, isi vor putea continua activitatea daca, in termen de sase luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, se vor reorganiza intr-una din formele de societate prevazute de legea de fata.
Societatile comerciale constituite prin reorganizare potrivit alin. 1 sint succesoare de drept ale intreprinderilor mici sau asociatiilor cu scop lucrativ din care provin.
ART. 223
Prevederile din prezenta lege se completeaza cu dispozitiile Codului comercial.
ART. 224
Societatile cu participare straina infiintate pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat in conditiile legii.
ART. 225
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 77-220 si 236 din Codul comercial, prevederile referitoare la intreprinderile mici si la asociatiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridica, din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, Decretul nr. 424/1972 privind constituirea si functionarea societatilor mixte in Romania, cu exceptia art. 15, 28 alin. 1, art. 33 si 35 alin. 2 si 3, Decretul-lege nr. 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania, cu exceptia art. 4 alin. 2, art. 5, 10, 12 alin. 1 si art. 13, art. 6 din Legea nr. 3/1972 cu privire la activitatea de comert interior, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 5 noiembrie 1990.
PRESEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BIRLADEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 5 noiembrie 1990.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

MARTIAN DAN

In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei,
promulgam Legea privind societatile comerciale si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.
PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

Legea 26/1990 - Republicata

Privind registrul comertului

EMITENT: PARLAMENTUL 
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 4 februarie 1998

*) Republicata in temeiul art. IV din Legea nr. 12 din 8 ianuarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 19 ianuarie 1998, dandu-se articolelor o noua numerotare. 
Legea nr. 26/1990 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 121 din 7 noiembrie 1990.

CAP. 1 Dispozitii generale 
Registrul Comertului Infiintare Firma Firme Infiintari Societati Comerciale Plan de Afaceri SRL Codul CAEN Cesiune Registrul Comertului Majorare Capital Microintreprindere 
ART. 1 
(1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. 
(2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste. 
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din gospodaria proprie. 
ART. 2 
(1) Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului, organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, potrivit prevederilor cap. II din prezenta lege. 
(2) Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului, organizat pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 
ART. 3 
Comerciantii cer inmatricularea la oficiul registrului comertului din judetul sau din municipiul Bucuresti, unde isi au sediul. 
ART. 4 
(1) Registrul comertului este public. 
(2) Oficiul registrului comertului este obligat sa elibereze, pe cheltuiala persoanei care a facut cererea, copii certificate de pe inregistrarile efectuate in registru si de pe actele prezentate, precum si certificatele constatatoare ca un anumit act sau fapt este sau nu este inregistrat. 
(3) Actele prevazute la alin. (2) pot fi cerute si eliberate si prin corespondenta. 
ART. 5 
(1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in alta publicatie, acolo unde legea dispune astfel. 
(2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia. 
ART. 6 
Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. 
ART. 7 
(1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege. 
(2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. 
ART. 8 
(1) Controlul legalitatii operatiunilor efectuate de oficiul registrului comertului se face de catre unul dintre judecatorii tribunalului judetean, respectiv, al municipiului Bucuresti, delegat anual de presedintele acestui tribunal. 
(2) Judecatorul delegat va controla operatiunile registrului comertului cel putin o data pe luna. 
(3) Controlul efectuat de judecatorul delegat nu exonereaza de raspundere personalul oficiului care conduce si executa operatiunile registrului comertului pentru conformitatea cu legea a datelor inscrise. 
(4) Lucrarile de grefa, secretariat si arhiva ale judecatorului delegat se asigura de catre personalul oficiului registrului comertului.

CAP. 2 Oficiul registrului comertului 
Registrul Comertului Infiintare Firma Firme Infiintari Societati Comerciale Plan de Afaceri SRL Codul CAEN Cesiune Registrul Comertului Majorare Capital Microintreprindere 
ART. 9 
(1) Oficiul registrului comertului se organizeaza si functioneaza pe langa fiecare camera de comert si industrie teritoriala. 
(2) Oficiul National al Registrului Comertului se organizeaza si functioneaza pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 
(3) Oficiile registrului comertului prevazute la alin. (1) vor comunica Oficiului National al Registrului Comertului orice inmatriculare sau mentiune operata in termen de 15 zile de la efectuare. 
ART. 10 
(1) Structura organizatorica, numarul de personal si nivelul de salarizare a personalului oficiilor registrului comertului din judete si din municipiul Bucuresti se stabilesc in mod unitar de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 
(2) In acelasi mod se stabilesc normele de organizare si functionare interioara a oficiilor. 
(3) Personalul necesar functionarii oficiilor registrului comertului se incadreaza prin concurs de catre camerele de comert si industrie teritoriale. Cheltuielile necesare functionarii si fondurile de salarizare se asigura din bugetul camerelor de comert si industrie teritoriale. 
ART. 11 
(1) Pentru operatiunile efectuate, oficiul registrului comertului percepe taxe, potrivit unui tarif stabilit de Camera de Comert si Industrie a Romaniei impreuna cu Ministerul Finantelor. 
(2) Din taxele percepute, o cota de 8% se cuvine Oficiului National al Registrului Comertului, se incaseaza prin oficiul registrului comertului, care efectueaza inregistrarea, si se vireaza lunar Oficiului National al Registrului Comertului. De asemenea, o cota de 2% din taxele percepute pentru inregistrarile care se efectueaza, in baza incheierilor judecatorilor delegati, se va vira lunar, de catre fiecare camera de comert si industrie teritoriala, Ministerului Justitiei. 
(3) Taxele, cu exceptia celor datorate Oficiului National al Registrului Comertului si Ministerului Justitiei, se fac venit la bugetul camerelor de comert si industrie pe langa care este organizat oficiul. 
(4) Nevirarea cotelor prevazute la alin. (2), pana in ultima zi a lunii urmatoare incasarii, atrage plata unei penalitati de 0,15% pentru fiecare zi de intarziere. 
ART. 12 
(1) Registrul comertului este alcatuit dintr-un registru pentru inregistrarea comerciantilor, persoane fizice, si un altul pentru inregistrarea comerciantilor, persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se tin in sistem computerizat. 
(2) Fiecare comerciant inregistrat va purta un numar de ordine, incepand de la numarul 1 in fiecare an. 
(3) Oficiul registrului comertului va mai tine si dosare, pentru fiecare comerciant, cu actele depuse. Inregistrarile efectuate in registru vor fi evidentiate si in dosarul comerciantului. 
(4) Modul de tinere a registrelor, precum si de efectuare a inregistrarilor se stabileste unitar, pentru toate oficiile, prin norme emise de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, impreuna cu Ministerul Justitiei, in termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a prezentei legi*).

------------- 
Legea nr. 12/1998 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 19 ianuarie 1998.

CAP. 3 Efectuarea inregistrarilor

ART. 13 
(1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul comertului, va cuprinde: 
a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara; 
b) firma comerciala si sediul acesteia; 
c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, astfel cum sunt prevazute in autorizatia pentru exercitarea comertului; 
d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. 
(2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde. 
(3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere. 
ART. 14 
Inmatricularea unei societati comerciale in registrul comertului va cuprinde datele prevazute in incheierea de inmatriculare a judecatorului delegat. 
ART. 15 
Inmatricularea unei regii autonome, companii nationale sau societati nationale in registrul comertului va cuprinde: 
a) actul de infiintare, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema acesteia; 
b) obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; 
c) unitatile componente ce pot intra in relatii contractuale cu tertii, persoanele imputernicite sa le reprezinte si limitele imputernicirilor acordate; 
d) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia persoanelor imputernicite sa le reprezinte, precum si limitele puterilor conferite. 
ART. 16 
Organizatiile cooperatiste se inmatriculeaza in registrul comertului, cu respectarea reglementarilor privind cooperatia mestesugareasca, cooperatia de consum si cooperatia de credit. 
ART. 17 
Cererea de inmatriculare in registrul comertului se face, daca legea nu prevede altfel, in termen de 15 zile: 
a) pentru comercianti, persoane fizice, de la data autorizarii; 
b) pentru societati comerciale, de la data autentificarii actului constitutiv; 
c) pentru regii autonome, companii nationale, societati nationale si organizatii cooperatiste, de la data actului de infiintare. 
ART. 18 
(1) Cererea de inmatriculare a unui comerciant, persoana fizica, va fi facuta personal sau prin imputernicit, cu procura speciala si autentica. 
(2) Pentru dovedirea specimenului de semnatura, comerciantul va semna la oficiul registrului comertului, in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia, care va certifica semnatura. 
(3) In absenta comerciantului, semnatura acestuia poate fi inlocuita prin prezentarea unui specimen legalizat de notarul public. 
ART. 19 
(1) Cererea de inmatriculare in registrul comertului a unei societati comerciale va fi semnata cel putin de un administrator sau, dupa caz, de reprezentantul acestuia ori, in conditiile legii, de oricare asociat, iar pentru regii autonome, companii nationale, societati nationale sau organizatii cooperatiste, de catre persoanele imputernicite, potrivit legii, sa le reprezinte. 
(2) Dovedirea specimenului de semnatura a administratorilor si, dupa caz, a reprezentantilor societatilor comerciale, precum si a persoanelor imputernicite in conditiile legii sa reprezinte regiile autonome sau organizatiile cooperatiste se face cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). 
ART. 20 
(1) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare. 
(2) La orice inmatriculare se vor mentiona numarul si data incheierii judecatorului delegat. 
ART. 21 
In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: 
a) donatia, vanzarea, locatiunea sau gajul fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificari inmatricularilor sau mentiunilor sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert; 
b) numele, cetatenia, data si locul nasterii imputernicitului; daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala ori filiala, mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala ori filiala. Semnatura reprezentantului va fi data in forma prevazuta de art. 18 alin. (2) si (3); 
c) brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau comerciantul, persoana fizica, are un drept; 
d) hotararea de divort al comerciantului, precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului; 
e) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri; 
f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment, dupa caz, precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare; 
g) hotararea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care il fac nedemn de a exercita aceasta profesie; 
h) orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate. 
ART. 22 
(1) Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor prevazute la art. 21, in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare. 
(2) Inregistrarea mentiunilor se poate face si la cererea persoanelor interesate, in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. 
(3) Mentiunile se vor inregistra din oficiu, in termen de cel mult 15 zile de la data primirii copiei legalizate de pe dispozitivul hotararii definitive pentru faptele si actele prevazute la art. 21 lit. d), e) si g). 
(4) Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor. 
ART. 23 
(1) Comerciantul care are sucursale trebuie sa ceara inmatricularea acestora la oficiul registrului comertului de la sediul fiecarei sucursale. 
(2) In cerere, pe langa datele prevazute in prezenta lege pentru inmatricularea comerciantului, se va arata si oficiul unde a fost inmatriculata firma sediului principal. 
(3) Oficiul registrului comertului de la sediul sucursalei va transmite oficiului registrului comertului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe inregistrarea efectuata, pentru a fi mentionata in registrul comertului respectiv. 
ART. 24 
(1) Comerciantul care are sediul principal al comertului sau in strainatate si infiinteaza o sucursala sau o filiala in Romania va fi supus tuturor dispozitiilor referitoare la inmatricularea, mentionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru comerciantii din tara. 
(2) Toate aceste formalitati se vor face la oficiul registrului comertului de la sediul sucursalei sau filialei. 
(3) Daca o societate cu sediul in strainatate infiinteaza mai multe sucursale in tara, documentele de constituire si alte acte ale aceleiasi societati, necesare pentru inmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale. 
ART. 25 
(1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei. 
(2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea partilor. 
(3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data pronuntarii. 
(4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu. 
ART. 26 
(1) Data inregistrarii in registrul comertului este data la care inregistrarea a fost efectiv operata in acest registru. 
(2) Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data incheierii judecatorului delegat, iar in cazul inmatricularii unei societati comerciale, in termen de 24 de ore de la data la care incheierea judecatorului delegat a devenit irevocabila. 
ART. 27 
(1) Camerele de comert si industrie au legitimare procesuala activa si pot interveni in orice proces privind inregistrari in registrul comertului, interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale. 
(2) Cererile introduse de camerele de comert si industrie, in temeiul prezentei legi, nu sunt supuse taxei de timbru si nici timbrului judiciar. 
ART. 28 
In cererile de inregistrare in registrul comertului si in orice alte cereri adresate acestui registru se vor indica persoana si adresa la care se vor comunica incheierile judecatorului delegat sau alte acte si instiintari. 
ART. 29 
Comerciantul este obligat a mentiona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert numarul de inregistrare in registrul comertului si anul inregistrarii.

CAP. 4 Regimul firmelor si emblemelor 
Registrul Comertului Infiintare Firma Firme Infiintari Societati Comerciale Plan de Afaceri SRL Codul CAEN Cesiune Registrul Comertului Majorare Capital Microintreprindere 
ART. 30 
(1) Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. 
(2) Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen. 
(3) Firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand in limba romana. 
(4) Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului. 
ART. 31 
(1) Firma unui comerciant, persoana fizica, se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. 
(2) Nici o mentiune care ar putea induce in eroare asupra naturii sau intinderii comertului ori situatiei comerciantului nu poate fi adaugata firmei. Se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau. 
ART. 32 
Firma unei societati in nume colectiv trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea "societate in nume colectiv", scrisa in intregime. 
ART. 33 
Firma unei societati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea "societate in comandita", scrisa in intregime. 
ART. 34 
Daca numele unei persoane straine de societate figureaza, cu consimtamantul sau, in firma unei societati in nume colectiv ori in comandita simpla, aceasta devine raspunzatoare nelimitat si solidar de toate obligatiile societatii. Aceeasi regula este aplicabila si comanditarului al carui nume figureaza in firma unei societati in comandita. 
ART. 35 
Firma unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate pe actiuni" sau "S.A." ori, dupa caz, "societate in comandita pe actiuni". 
ART. 36 
Firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate cu raspundere limitata" sau "S.R.L." 
ART. 37 
Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate. 
ART. 38 
(1) Orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente. 
(2) Cand o firma noua este asemanatoare cu o alta, trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in orice alt mod. 
ART. 39 
(1) Oficiul registrului comertului va refuza inscrierea unei firme care, fara a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. 
(2) Verificarea disponibilitatii firmei si a emblemei se face de catre oficiul registrului comertului, inainte de intocmirea actelor constitutive sau, dupa caz, de modificarea firmei si/sau a emblemei. 
ART. 40 
Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. 
ART. 41 
(1) Dobanditorul cu orice titlu al unui fond de comert va putea sa continue activitatea sub firma anterioara, care cuprinde numele unui comerciant, persoana fizica, sau al unui asociat, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi si cu obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. 
(2) Pastrarea firmei precedente este permisa societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni sau societatii cu raspundere limitata, fara cerinta mentionarii raportului de succesiune. 
(3) In cazul in care firma unei societati cu raspundere limitata cuprinde numele unuia sau mai multor asociati, dispozitiile alin. (1) raman aplicabile. 
ART. 42 
Firma nu poate fi instrainata separat de fondul de comert la care este intrebuintata. 
ART. 43 
(1) Orice emblema va trebui sa se deosebeasca de emblemele inscrise in acelasi registru al comertului, pentru acelasi fel de comert, precum si de emblemele altor comercianti de pe piata unde comerciantul isi desfasoara activitatea. 
(2) Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama oriunde ar fi asezate, pa facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte, afise, publicatii si in orice alt mod, numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului. 
(3) Daca emblema cuprinde o denumire, firma va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. 
Registrul Comertului Infiintare Firma Firme Infiintari Societati Comerciale Plan de Afaceri SRL Codul CAEN Cesiune Registrul Comertului Majorare Capital Microintreprindere 
CAP. 5 Sanctiuni

ART. 44 
(1) Comerciantii care trebuie sa ceara inmatricularea sau inregistrarea unei mentiuni, sa depuna o semnatura sau anumite acte si care nu respecta dispozitiile legii si termenul prevazut vor fi obligati, prin hotarare judecatoreasca, la plata unei amenzi civile de la 50.000 lei la 500.000 lei. 
(2) Amenda civila este de la 100.000 lei la 1.000.000 lei, in cazul in care inmatricularea, mentiunea, depunerea semnaturii sau a actului sunt in sarcina unei societati comerciale. Daca sunt mai multe persoane obligate la indeplinire, amenda se aplica fiecareia dintre ele. 
(3) Amenda prevazuta la alin. (1) se aplica, de asemenea, persoanelor vinovate de nevirarea, in conditiile art. 11, a cotei din taxele datorate Oficiului National al Registrului Comertului si Ministerului Justitiei sau de necomunicarea datelor prevazute la art. 9 alin. 3. 
(4) Amenda prevazuta la alin. (2) se aplica si reprezentantilor societatilor comerciale amendate, potrivit dispozitiilor acelui alineat. 
ART. 45 
Comerciantii care nu se conformeaza obligatiilor prevazute la art. 29 vor fi sanctionati, prin hotarare judecatoreasca, cu amenda civila prevazuta la art. 44 alin. (1), iar in caz de repetare a omisiunii, cu amenda prevazuta la art. 44 alin. (2). 
ART. 46 
Sesizarea instantei pentru aplicarea amenzilor prevazute la art. 44 se poate face de oricare persoana interesata, precum si de camera de comert si industrie teritoriala pe langa care functioneaza oficiul registrului comertului la care s-a cerut sau trebuia sa se ceara inmatricularea ori inregistrarea mentiunii sau depunerea semnaturii, precum si a actului, iar in cazul prevazut la art. 45, de camera de comert si industrie teritoriala pe langa care functioneaza oficiul registrului comertului la care s-a facut inscrierea firmei. 
ART. 47 
Amenzile civile prevazute la art. 44 si 45 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor civile, prevazut de Codul de procedura civila, si se aplica de catre instanta pe a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta. 
ART. 48 
(1) Persoana care, cu rea-credinta, a facut declaratii inexacte, in baza carora s-a operat o inmatriculare ori s-a facut o mentiune in registrul comertului, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, daca, potrivit legii, fapta nu constituie o infractiune mai grava. 
(2) Prin hotararea pronuntata, instanta va dispune si rectificarea sau radierea inmatricularii ori mentiunii inexacte.

CAP. 6 Dispozitii finale si tranzitorii

ART. 49 
In judetele in care nu sunt infiintate camere de comert si industrie, oficiile registrului comertului se organizeaza si functioneaza pe langa camera de comert si industrie teritoriala, stabilita de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 
ART. 50 
(1) Asigurarea spatiului corespunzator si a conditiilor materiale necesare desfasurarii activitatii Oficiului National al Registrului Comertului si a fiecarui oficiu al registrului comertului se face pentru anii 1990-1991 de catre prefectura si, respectiv, de catre Primaria Municipiului Bucuresti. 
(2) Bunurile cu care au fost dotate oficiile trec, fara plata, in proprietatea camerelor de comert si industrie teritoriale pana la data de 1 ianuarie 1992. 
ART. 51 
Camera de Comert si Industrie a Romaniei si camerele de comert si industrie teritoriale vor asigura conditiile necesare functionarii sistemului informatic unitar al registrului comertului. 
ART. 52 
Oficiul Registrului Comertului al Municipiului Bucuresti devine Oficiul Registrului Comertului al Municipiului Bucuresti si Judetului Ilfov. 
ART. 53 
Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei*). 
Registrul Comertului Infiintare Firma Firme Infiintari Societati Comerciale Plan de Afaceri SRL Codul CAEN Cesiune Registrul Comertului Majorare Capital Microintreprindere 
--------- 
*) Fac exceptie prevederile art. 4 alin. (2) si (3), art. (6), art. 8 alin. (2), (3) si (4), art. 11 alin. (2), (3) si (4), art. 12 alin. (1), (3) si (4), art. 13 alin. (1), art. 14, art. 15, art. 16, art. 17-20, art. 21 lit. f), art. 23, art. 24 alin. (3), art. 25 alin. (3), art. 26-29, art. 30 alin. (2) si (4), art. 36, art. 37, art. 39, art. 41, art. 44, art. 45, art. 48 alin. (1) si ale art. 51 si 52, care intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Legii nr. 12/1998.

SFÂRªITUL LEGII

COD CAEN 2008 -

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase ºi a plantelor producãtoare de seminþe oleaginoase;
0112 -  Cultivarea orezului;
0113 - Cultivarea legumelor ºi a pepenilor, a rãdãcinoaselor ºi tuberculilor;
0114 -  Cultivarea trestiei de zahãr;
0115 -  Cultivarea tutunului;
0116 -  Cultivarea plantelor pentru fibre;
0119 -  Cultivarea altor plante nepermanente;
0121 -  Cultivarea strugurilor;
0122 -  Cultivarea fructelor tropicale ºi subtropicale;
0123 -  Cultivarea fructelor citrice;
0124 -  Cultivarea fructelor seminþoase ºi sâmburoase;
0125 -  Cultivarea arbuºtilor fructiferi, cãpºunilor, nuciferilor ºi a altor pomi fructiferi;
0126 -  Cultivarea fructelor oleaginoase;
0127 -  Cultivarea plantelor pentru prepararea bãuturilor;
0128 -  Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale ºi a plantelor de uz farmaceutic;
0129 -  Cultivarea altor plante permanente;
0130 -  Cultivarea plantelor pentru înmulþire;
0141 -  Creºterea bovinelor de lapte;
0142 -  Creºterea altor bovine;
0143 -  Creºterea cailor ºi a altor cabaline;
0144 -  Creºterea cãmilelor ºi a camelidelor;
0145 -  Creºterea ovinelor ºi caprinelor;
0146 -  Creºterea porcinelor;
0147 -  Creºterea pãsãrilor;
0149 -  Creºterea altor animale;
0150 -  Activitãþi în ferme mixte (cultura vegetalã combinatã cu creºterea animalelor);
0161 -  Activitãþi auxiliare pentru producþia vegetalã;
0162 -  Activitãþi auxiliare pentru creºterea animalelor;
0163 -  Activitãþi dupã recoltare;
0164 -  Pregãtirea seminþelor în vederea însãmânþãrii;
0170 -  Vânãtoare,capturarea cu capcane a vânatului ºi activitãþi de servicii anexe vânãtorii;
0210 -  Silviculturã ºi alte activitãþi forestiere;
0220 -  Exploatare forestierã;
0230 -  Colectarea plantelor ºi fructelor din flora spontanã (excl. material lemnos);
0240 -  Activitãþi de servicii anexe silviculturii;
0311 -  Pescuitul maritim;
0312 -  Pescuitul în ape dulci;
0321 -  Acvacultura  maritimã;
0322 -  Acvacultura în ape dulci;
0510 -  Extracþia cãrbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg);
0520 -  Extracþia cãrbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg);
0610 -  Extracþia petrolului brut;
0620 -  Extracþia gazelor naturale;
0710 -  Extracþia minereurilor feroase;
0721 -  Extracþia minereurilor de uraniu ºi toriu;
0729 -  Extracþia altor minereuri metalifere neferoase;
0811 -  Extracþia pietrei ornamentale ºi a pietrei pentru construcþii, extracþia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei ºi a ardeziei;
0812 -  Extracþia pietriºului ºi nisipului; extracþia argilei ºi caolinului;
0891 -  Extracþia mineralelor pentru industria chimicã ºi a îngrãºãmintelor naturale;
0892 -  Extracþia ºi aglomerarea turbei;
0893 -  Extracþia sãrii;
0899 -  Alte activitãþi extractive n.c.a.;
0910 -  Activitãþi de servicii anexe extracþiei petrolului brut ºi gazelor naturale;
0990 -  Activitãþi de servicii anexe pentru extracþia mineralelor;
1011 -  Producþia ºi conservarea cãrnii;
1012 -  Prelucrarea ºi conservarea cãrnii de pasãre;
1013 -  Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasãre);
1020 -  Prelucrarea ºi conservarea peºtelui, crustaceelor ºi moluºtelor;
1031 -  Prelucrarea ºi conservarea cartofilor;
1032 -  Fabricarea sucurilor de fructe ºi legume;
1039 -  Prelucrarea ºi conservarea fructelor ºi legumelor;
1041 -  Fabricarea uleiurilor ºi grãsimilor;
1042 -  Fabricarea margarinei ºi a altor produse comestibile similare;
1051 -  Fabricarea produselor lactate ºi a brânzeturilor;
1052 -  Fabricarea îngheþatei;
1061 -  Fabricarea produselor de morãrit;
1062 -  Fabricarea amidonului ºi a produselor din amidon;
1071 -  Fabricarea pâinii; fabricarea prãjiturilor ºi a produselor proaspete de patiserie;
1072 -  Fabricarea biscuiþilor ºi piºcoturilor; fabricarea prãjiturilor ºi a produselor conservate;
de patiserie
1073 -  Fabricarea macaroanelor, tãiþeilor, cuº-cuº-ului ºi a altor produse fãinoase similare;
1081 -  Fabricarea zahãrului;
1082 -  Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei ºi a produselor zaharoase;
1083 -  Prelucrarea ceaiului ºi cafelei;
1084 -  Fabricarea condimentelor ºi ingredientelor;
1085 -  Fabricarea de mâncãruri preparate;
1086 -  Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate ºi alimentelor dietetice;
1089 -  Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.;
1091 -  Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermã;
1092 -  Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie;
1101 -  Distilarea, rafinarea ºi mixarea bãuturilor alcoolice;
1102 -  Fabricarea vinurilor din struguri;
1103 -  Fabricarea cidrului ºi a altor vinuri din fructe;
1104 -  Fabricarea altor bãuturi nedistilate, obþinute prin fermentare;
1105 -  Fabricarea berii;
1106 -  Fabricarea malþului;
1107 -  Producþia de bãuturi rãcoritoare nealcoolice; producþia de ape minerale ºi alte ape îmbuteliate;
1200 -  Fabricarea produselor din tutun;
1310 -  Pregãtirea fibrelor ºi filarea fibrelor textile;
1320 -  Producþia de þesãturi;
1330 -  Finisarea materialelor textile;
1391 -  Fabricarea de metraje prin tricotare sau croºetare;
1392 -  Fabricarea de articole confecþionate din textile (cu excepþia îmbrãcãmintei ºi lenjeriei;
de corp)
1393 -  Fabricarea de covoare ºi mochete;
1394 -  Fabricarea de odgoane, frânghii, sfori ºi plase;
1395 -  Fabricarea de textile neþesute ºi articole din acestea, cu excepþia confecþiilor de îmbrãcãminte;
1396 -  Fabricarea de articole tehnice ºi industriale din textile;
1399 -  Fabricarea altor articole textile n.c.a.;
1411 -  Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte din piele;
1412 -  Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte pentru lucru;
1413 -  Fabricarea altor articole de îmbrãcãminte (exclusiv lenjeria de corp);
1414 -  Fabricarea de articole de lenjerie de corp;
1419 -  Fabricarea altor articole de îmbrãcãminte ºi accesorii n.c.a.;
1420 -  Fabricarea articolelor din blanã;
1431 -  Fabricarea prin tricotare sau croºetare a ciorapilor ºi articolelor de galanterie;
1439 -  Fabricarea prin tricotare sau croºetare a altor articole de îmbrãcãminte;
1511 -  Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; prepararea ºi vopsirea blãnurilor;
1512 -  Fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie ºi a articolelor de harnaºament;
1520 -  Fabricarea încãlþãmintei;
1610 -  Tãierea ºi rindeluirea lemnului;
1621 -  Fabricarea de furnire ºi a panourilor de lemn;
1622 -  Fabricarea parchetului asamblat în panouri;
1623 -  Fabricarea altor elemente de dulgherie ºi tâmplãrie, pentru construcþii;
1624 -  Fabricarea ambalajelor din lemn;
1629 -  Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plutã, paie ºi din alte materiale vegetale împletite;
1711 -  Fabricarea celulozei;
1712 -  Fabricarea hârtiei ºi cartonului;
1721 -  Fabricarea hârtiei ºi cartonului ondulat ºi a ambalajelor din hârtie ºi carton;
1722 -  Fabricarea produselor de uz gospodãresc ºi sanitar, din hârtie sau carton;
1723 -  Fabricarea articolelor de papetãrie;
1724 -  Fabricarea tapetului;
1729 -  Fabricarea altor articole din hârtie ºi carton n.c.a.;
1811 -  Tipãrirea ziarelor;
1812 -  Alte activitãþi de tipãrire n.c.a.;
1813 -  Servicii pregãtitoare pentru pretipãrire;
1814 -  Legãtorie ºi servicii conexe;
1820 -  Reproducerea înregistrãrilor;
1910 -  Fabricarea produselor de cocserie;
1920 -  Fabricarea produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului;
2011 -  Fabricarea gazelor industriale;
2012 -  Fabricarea coloranþilor ºi a pigmenþilor;
2013 -  Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bazã;
2014 -  Fabricarea altor produse chimice organice, de bazã;
2015 -  Fabricarea îngrãºãmintelor ºi produselor azotoase;
2016 -  Fabricarea materialelor plastice în forme primare;
2017 -  Fabricarea cauciucului sintetic în forme primare;
2020 -  Fabricarea pesticidelor ºi a altor produse agrochimice;
2030 -  Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice ºi masticurilor;
2041 -  Fabricarea sãpunurilor, detergenþilor ºi a produselor de întreþinere;
2042 -  Fabricarea parfumurilor ºi a produselor cosmetice (de toaletã);
2051 -  Fabricarea explozivilor;
2052 -  Fabricarea cleiurilor;
2053 -  Fabricarea uleiurilor esenþiale;
2059 -  Fabricarea altor produse chimice n.c.a.;
2060 -  Fabricarea fibrelor sintetice ºi artificiale;
2110 -  Fabricarea produselor farmaceutice de bazã;
2120 -  Fabricarea preparatelor farmaceutice;
2211 -  Fabricarea anvelopelor ºi a camerelor de aer; reºaparea ºi refacerea anvelopelor;
2219 -  Fabricarea altor produse din cauciuc;
2221 -  Fabricarea plãcilor, foliilor, tuburilor ºi profilelor din material plastic;
2222 -  Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;
2223 -  Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcþii;
2229 -  Fabricarea altor produse din material plastic;
2311 -  Fabricarea sticlei plate;
2312 -  Prelucrarea ºi fasonarea sticlei plate;
2313 -  Fabricarea articolelor din sticlã;
2314 -  Fabricarea fibrelor din sticlã;
2319 -  Fabricarea de sticlãrie tehnicã;
2320 -  Fabricarea de produse refractare;
2331 -  Fabricarea plãcilor ºi dalelor din ceramicã;
2332 -  Fabricarea cãrãmizilor, þiglelor ºi a altor produse pentru construcþii, din argilã arsã;
2341 -  Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodãresc ºi ornamental;
2342 -  Fabricarea de obiecte sanitare din ceramicã;
2343 -  Fabricarea izolatorilor ºi pieselor izolante din ceramicã;
2344 -  Fabricarea altor produse tehnice din ceramicã;
2349 -  Fabricarea altor produse ceramice n.c.a.;
2351 -  Fabricarea cimentului;
2352 -  Fabricarea varului ºi ipsosului;
2361 -  Fabricarea produselor din beton pentru construcþii;
2362 -  Fabricarea produselor din ipsos pentru construcþii;
2363 -  Fabricarea betonului;
2364 -  Fabricarea mortarului;
2365 -  Fabricarea produselor din azbociment;
2369 -  Fabricarea altor articole din beton, ciment ºi ipsos;
2370 -  Tãierea, fasonarea ºi finisarea pietrei;
2391 -  Fabricarea de produse abrazive;
2399 -  Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.;
2410 -  Producþia de metale feroase sub forme primare ºi de feroaliaje;
2420 -  Producþia de tuburi, þevi, profile tubulare ºi accesorii pentru acestea, din oþel;
2431 -  Tragere la rece a barelor;
2432 -  Laminare la rece a benzilor înguste;
2433 -  Producþia de profile obþinute la rece;
2434 -  Trefilarea firelor la rece;
2441 -  Producþia metalelor preþioase;
2442 -  Metalurgia aluminiului;
2443 -  Producþia plumbului, zincului ºi cositorului;
2444 -  Metalurgia cuprului;
2445 -  Producþia altor metale neferoase;
2446 -  Prelucrarea combustibililor nucleari;
2451 -  Turnarea fontei;
2452 -  Turnarea oþelului;
2453 -  Turnarea metalelor neferoase uºoare;
2454 -  Turnarea altor metale neferoase;
2511 -  Fabricarea de construcþii metalice ºi pãrþi componente ale structurilor metalice;
2512 -  Fabricarea de uºi ºi ferestre din metal;
2521 -  Producþia de radiatoare ºi cazane pentru încãlzire centralã;
2529 -  Producþia de rezervoare, cisterne ºi containere metalice;
2530 -  Producþia generatoarelor de aburi (cu excepþia cazanelor pentru încãlzire centralã);
2540 -  Fabricarea armamentului ºi muniþiei;
2550 -  Fabricarea produselor metalice obþinute prin deformare plasticã; metalurgia pulberilor;
2561 -  Tratarea ºi acoperirea metalelor;
2562 -  Operaþiuni de mecanicã generalã;
2571 -  Fabricarea produselor de tãiat;
2572 -  Fabricarea articolelor de feronerie;
2573 -  Fabricarea uneltelor;
2591 -  Fabricarea de recipienþi, containere ºi alte produse similare din oþel;
2592 -  Fabricarea ambalajelor uºoare din metal;
2593 -  Fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanþuri ºi arcuri;
2594 -  Fabricarea de ºuruburi, buloane ºi alte articole filetate; fabricarea de nituri ºi ºaibe;
2599 -  Fabricarea altor articole din metal n.c.a.;
2611 -  Fabricarea subansamblurilor electronice (module);
2612 -  Fabricarea altor componente electronice;
2620 -  Fabricarea calculatoarelor ºi a echipamentelor periferice;
2630 -  Fabricarea echipamentelor de comunicaþii;
2640 -  Fabricarea produselor electronice de larg consum;
2651 -  Fabricarea de instrumente ºi dispozitive pentru mãsurã, verificare, control, navigaþie;
2652 -  Productia de ceasuri;
2660 -  Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic ºi electroterapie;
2670 -  Fabricarea de instrumente optice ºi echipamente fotografice;
2680 -  Fabricarea suporþilor magnetici ºi optici destinaþi înregistrãrilor;
2711 -  Fabricarea motoarelor, generatoarelor ºi transformatoarelor electrice ºi a aparatelor de distribuþie ºi control a electricitãþii;
2712 -  Fabricarea aparatelor de control ºi distribuþie a electricitãþii;
2720 -  Fabricarea de acumulatori ºi baterii;
2731 -  Fabricarea de cabluri cu fibrã opticã;
2732 -  Fabricarea altor fire ºi cabluri electrice ºi electrocasnice;
2733 -  Fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru fire ºi cabluri electrice ºi electronice;
2740 -  Fabricarea de echipamente electrice de iluminat;
2751 -  Fabricarea de aparate electrocasnice;
2752 -  Fabricarea de echipamente casnice neelectrice;
2790 -  Fabricarea altor echipamente electrice;
2811 -  Fabricarea de motoare ºi turbine (cu excepþia celor pentru avioane, autovehicule ºi motociclete);
2812 -  Fabricarea de motoare hidraulice;
2813 -  Fabricarea de pompe ºi compresoare;
2814 -  Fabricarea de articole de robinetãrie;
2815 -  Fabricarea lagãrelor, angrenajelor, cutiilor de vitezã ºi a elementelor mecanice de transmisie;
2821 -  Fabricarea cuptoarelor, furnalelor ºi arzãtoarelor;
2822 -  Fabricarea echipamentelor de ridicat ºi manipulat;
2823 -  Fabricarea maºinilor ºi echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor ºi a echipamentelor periferice);
2824 -  Fabricarea maºinilor-unelte portabile acþionate electric;
2825 -  Fabricarea ehipamentelor de ventilaþie ºi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic;
2829 -  Fabricarea altor maºini ºi utilaje de utilizare generalã n.c.a.;
2830 -  Fabricarea maºinilor ºi utilajelor pentru agriculturã ºi exploatãri forestiere;
2841 -  Fabricarea utilajelor ºi a maºinilor-unelte pentru prelucrarea metalului;
2849 -  Fabricarea altor maºini-unelte n.c.a.;
2891 -  Fabricarea utilajelor pentru metalurgie;
2892 -  Fabricarea utilajelor pentru extracþie ºi construcþii;
2893 -  Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, bãuturilor ºi tutunului;
2894 -  Fabricarea utilajelor pentru industria textilã, a îmbrãcãmintei ºi a pielãriei;
2895 -  Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei ºi cartonului;
2896 -  Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea maselor plastice ºi a cauciucului;
2899 -  Fabricarea altor maºini ºi utilaje specifice n.c.a.;
2910 -  Fabricarea autovehiculelor de transport rutier;
2920 -  Producþia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci ºi semiremorci;
2931 -  Fabricarea de echipamente electrice ºi electronice pentru autovehicule ºi pentru motoare de autovehicule;
2932 -  Fabricarea altor piese ºi accesorii pentru autovehicule ºi pentru motoare de autovehicule;
3011 -  Construcþia de nave ºi structuri plutitoare;
3012 -  Construcþia de ambarcaþiuni sportive ºi de agrement;
3020 -  Fabricarea materialului rulant;
3030 -  Fabricarea de aeronave ºi nave spaþiale;
3040 -  Fabricarea vehiculelor militare de luptã;
3091 -  Fabricarea de motociclete;
3092 -  Fabricarea de biciclete ºi de vehicule pentru invalizi;
3099 -  Fabricarea altor mijloace de transport n.c.a.;
3101 -  Fabricarea de mobilã pentru birouri ºi magazine;
3102 -  Fabricarea de mobilã pentru bucãtãrii;
3103 -  Fabricarea de saltele ºi somiere;
3109 -  Fabricarea de mobilã n.c.a.;
3211 -  Baterea monedelor;
3212 -  Fabricarea bijuteriilor ºi articolelor similare din metale ºi pietre preþioase;
3213 -  Fabricarea imitaþiilor de bijuterii ºi articole similare;
3220 -  Fabricarea instrumentelor muzicale;
3230 -  Fabricarea articolelor pentru sport;
3240 -  Fabricarea jocurilor ºi jucãriilor;
3250 -  Producþia de dispozitive, aparate ºi instrumente medicale ºi de laborator;
3291 -  Fabricarea mãturilor ºi periilor;
3299 -  Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a.;
3311 -  Repararea articolelor fabricate din metal;
3312 -  Repararea maºinilor;
3313 -  Repararea echipamentelor electronice ºi optice;
3314 -  Repararea echipamentelor electrice;
3315 -  Repararea ºi întreþinerea navelor ºi bãrcilor;
3316 -  Repararea ºi întreþinerea aeronavelor ºi navelor spaþiale;
3317 -  Repararea ºi întreþinerea altor echipamente de transport n.c.a.;
3319 -  Repararea altor echipamente;
3320 -  Instalarea maºinilor ºi echipamentelor industriale;
3511 -  Producþia de energie electricã;
3512 -  Transportul energiei electrice;
3513 -  Distribuþia energiei electrice;
3514 -  Comercializarea energiei electrice;
3521 -  Producþia gazelor;
3522 -  Distribuþia combustibililor gazoºi, prin conducte;
3523 -  Comercializarea combustibililor gazoºi, prin conducte;
3530 -  Furnizarea de abur ºi aer condiþionat;
3600 -  Captarea, tratarea ºi distribuþia apei;
3700 -  Colectarea ºi epurarea apelor uzate;
3811 -  Colectarea deºeurilor nepericuloase;
3812 -  Colectarea deºeurilor periculoase;
3821 -  Tratarea ºi eliminarea deºeurilor nepericuloase;
3822 -  Tratarea ºi eliminarea deºeurilor periculoase;
3831 -  Demontarea (dezasamblarea) maºinilor ºi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;
3832 -  Recuperarea materialelor reciclabile sortate;
3900 -  Activitãþi ºi servicii de decontaminare;
4110 -  Dezvoltare (promovare) imobiliarã;
4120 -  Lucrãri de construcþii a clãdirilor rezidenþiale ºi nerezidenþiale;
4211 -  Lucrãri de construcþii a drumurilor ºi autostrãzilor;
4212 -  Lucrãri de construcþii a cãilor ferate de suprafaþã  ºi subterane;
4213 -  Costrucþia de poduri ºi tuneluri;
4221-   Lucrãri de construcþii a proiectelor utilitare pentru fluide;
4222 -  Lucrãri de construcþii a proiectelor utilitare pentru electricitate ºi telecomunicaþii;
4291 -  Construcþii hidrotehnice;
4299 -  Lucrãri de construcþii a altor proiecte inginereºti n.c.a;
4311 -  Lucrãri de demolare a construcþiilor;
4312 -  Lucrãri de pregãtire a terenului;
4313 -  Lucrãri de foraj ºi sondaj pentru construcþii;
4321 -  Lucrãri de instalaþii electrice;
4322 -  Lucrãri de instalaþii sanitare, de încãlzire ºi de aer condiþionat;
4329 -  Alte lucrãri de instalaþii pentru construcþii;
4331 -  Lucrãri de ipsoserie;
4332 -  Lucrãri de tâmplãrie ºi dulgherie;
4333 -  Lucrãri de pardosire ºi placare a pereþilor;
4334 -  Lucrãri de vopsitorie, zugrãveli ºi montãri de geamuri;
4339 -  Alte lucrãri de finisare;
4391 -  Lucrãri de învelitori, ºarpante ºi terase la construcþii;
4399 -  Alte lucrãri speciale de construcþii n.c.a.;
4511 -  Comerþ cu autoturisme ºi autovehicule uºoare (sub 3,5 tone);
4519 -  Comerþ cu alte autovehicule;
4520 -  Întreþinerea ºi repararea autovehiculelor;
4531 -  Comerþ cu ridicata de piese ºi accesorii pentru autovehicule;
4532 -  Comerþ cu amãnuntul de piese ºi accesorii pentru autovehicule;
4540 -  Comerþ cu motociclete, piese ºi accesorii aferente; întreþinerea ºi repararea motocicletelor;
4611 -  Intermedieri în comerþul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile ºi cu semifabricate;
4612 -  Intermedieri în comerþul cu combustibili, minereuri, metale ºi produse chimice pentru industrie;
4613 -  Intermedieri în comerþul cu material lemnos ºi materiale de construcþii;
4614 -  Intermedieri în comerþul cu maºini, echipamente industriale, nave ºi avioane;
4615 -  Intermedieri în comerþul cu mobilã, articole de menaj ºi de fierãrie;
4616 -  Intermedieri în comerþul cu textile, confecþii din blanã , încãlþãminte ºi articole din piele;
4617 -  Intermedieri în comerþul cu produse alimentare, bãuturi ºi tutun;
4618 -  Intermedieri în comerþul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific, n.c.a.,
4619 -  Intermedieri în comerþul cu produse diverse;
4621 -  Comerþ cu ridicata al cerealelor, seminþelor, furajelor ºi tutunului neprelucrat;
4622 -  Comerþ cu ridicata al florilor ºi al plantelor;
4623 -  Comerþ cu ridicata al animalelor vii;
4624 -  Comerþ cu ridicata al blãnurilor, pieilor brute ºi al pieilor prelucrate;
4631 -  Comerþ cu ridicata al fructelor ºi legumelor;
4632 -  Comerþ cu ridicata al cãrnii ºi produselor din carne;
4633 -  Comerþ cu ridicata al produselor lactate, ouãlelor, uleiurilor ºi grãsimilor comestibile;
4634 -  Comerþ cu ridicata al bãuturilor;
4635 -  Comerþ cu ridicata al produselor din tutun;
4636 -  Comerþ cu ridicata al zahãrului, ciocolatei ºi produselor zaharoase;
4637 -  Comerþ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao ºi condimente;
4638 -  Comerþ cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv peºte, crustacee ºi moluºte;
4639 -  Comerþ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bãuturi ºi tutun;
4641 -  Comerþ cu ridicata al produselor textile;
4642 -  Comerþ cu ridicata al îmbrãcãmintei ºi încãlþãmintei;
4643 -  Comerþ cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodãresc, al aparatelor de radio ºi televizoarelor;
4644 -  Comerþ cu ridicata al produselor din ceramicã, sticlãrie, ºi produse de întreþinere;
4645 -  Comerþ cu ridicata al produselor cosmetice ºi de parfumerie;
4646 -  Comerþ cu ridicata al produselor farmaceutice;
4647 -  Comerþ cu ridicata al mobilei, covoarelor ºi a articolelor de iluminat;
4648 -  Comerþ cu ridicata al ceasurilor ºi bijuteriilor;
4649 -  Comerþ cu ridicata al altor bunuri de uz gospodãresc;
4651 -  Comerþ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice ºi software-ului;
4652 -  Comerþ cu ridicata de componente ºi echipamente electronice ºi de telecomunicaþii;
4661 -  Comerþ cu ridicata al maºinilor agricole, echipamentelor ºi furniturilor;
4662 -  Comerþ cu ridicata al maºinilor- unelte;
4663 -  Comerþ cu ridicata al maºinilor pentru industria minierã ºi construcþii;
4664 -  Comerþ cu ridicata al maºinilor pentru industria textilã ºi al maºinilor de cusut ºi de tricotat;
4665 -  Comerþ cu ridicata al mobilei de birou;
4666 -  Comerþ cu ridicata al altor maºini ºi echipamente de birou;
4669 -  Comerþ cu ridicata al altor maºini ºi echipamente;
4671 -  Comerþ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi ºi gazoºi al produselor derivate;
4672 -  Comerþ cu ridicata al metalelor ºi minereurilor metalice;
4673 -  Comerþ cu ridicata al materialului lemnos ºi al materialelor de construcþii ºi echipamentelor sanitare;
4674 -  Comerþ cu ridicata al echipamentelor ºi furniturilor de fierãrie pentru instalaþii sanitare ºi de încãlzire;
4675 -  Comerþ cu ridicata al produselor chimice;
4676 -  Comerþ cu ridicata al altor produse intermediare;
4677 -  Comerþ cu ridicata al deºeurilor ºi resturilor;
4690 -  Comerþ cu ridicata nespecializat;
4711 -  Comerþ cu amãnuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantã de produse alimentare, bãuturi ºi tutun;
4719 -  Comerþ cu amãnuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantã de produse nealimentare;
4721 -  Comerþ cu amãnuntul al fructelor ºi legumelor proaspete, în magazine specializate;
4722 -  Comerþ cu amãnuntul al cãrnii ºi al produselor din carne, în magazine specializate;
4723 -  Comerþ cu amãnuntul al peºtelui, crustaceelor ºi moluºtelor, în magazine specializate;
4724 -  Comerþ cu amãnuntul al pâinii, produselor de patiserie ºi produselor zaharoase, în magazine specializate;
4725 -  Comerþ cu amãnuntul al bãuturilor, în magazine specializate;
4726 -  Comerþ cu amãnuntul al produselor din tutun, în magazine specializate;
4729 -  Comerþ cu amãnuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate;
4730 -  Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule în magazine specializate;
4741 -  Comerþ cu amãnuntul al calculatoarelor, unitãþilor periferice ºi software-ului in magazine specializate;
4742 -  Comerþ cu amãnuntul al echipamentului pentru telecomunicaþii în magazine specializate;
4743 -  Comerþ cu amãnuntul al echipamentului audio/ video în magazine specializate;
4751 -  Comerþ cu amãnuntul al textilelor, în magazine specializate;
4752 -  Comerþ cu amãnuntul al articolelor de fierãrie, al articolelor din sticlã ºi a celor pentru vopsit, în magazine specializate;
4753 -  Comerþ cu amãnuntul al covoarelor, carpetelor, tapetelor ºi al altor acoperitoare de podea, în magazine specializate;
4754 -  Comerþ cu amãnuntul al articolelor ºi aparatelor electrocasnice, în magazine specializate;
4759 -  Comerþ cu amãnuntul al mobilei, al articolelor de iluminat ºi al articolelor de uz casnic n.c.a., în magazine specializate;
4761 -  Comerþ cu amãnuntul al cãrþilor, în magazine specializate;
4762 -  Comerþ cu amãnuntul al ziarelor ºi articolelor de papetãrie, în magazine specializate;
4763 -  Comerþ cu amãnuntul al discurilor ºi benzilor magnetice cu sau fãrã înregistrãri audio/ video , în magazine specializate;
4764 -  Comerþ cu amãnuntul al echipamentelor sportive, în magazine specializate;
4765 -  Comerþ cu amãnuntul al jocurilor ºi jucãriilor, în magazine specializate;
4771 -  Comerþ cu amãnuntul al îmbrãcãmintei, în magazine specializate;
4772 -  Comerþ cu amãnuntul al încãlþãmintei ºi articolelor din piele, în magazine specializate;
4773 -  Comerþ cu amãnuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate;
4774 -  Comerþ cu amãnuntul al articolelor medicale ºi ortopedice, în magazine specializate;
4775 -  Comerþ cu amãnuntul al produselor cosmetice ºi de parfumerie, în magazine specializate;
4776 -  Comerþ cu amãnuntul al florilor, plantelor ºi seminþelor, comerþ cu amãnuntul al animalelor de companie ºi al hranei pentru acestea, în magazine specializate;
4777 -  Comerþ cu amãnuntul al ceasurilor ºi bijuteriilor, în magazine specializate;
4778 -  Comerþ cu amãnuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate;
4779 -  Comerþ cu amãnuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine;
4781 -  Comerþ cu amãnuntul al produselor alimentare, bãuturilor ºi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioºcuri ºi pieþe;
4782 -  Comerþ cu amãnuntul al textilelor, îmbrãcãmintei ºi încãlþãmintei efectuat prin standuri, chioºcuri ºi pieþe;
4789 -  Comerþ cu amãnuntul prin standuri, chioºcuri ºi pieþe al altor produse;
4791 -  Comerþ cu amãnuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet;
4799 -  Comerþ cu amãnuntul altfel efectuat în afara  magazinelor, standurilor, chioºcurilor ºi pieþelor;
4910 -  Transporturi interurbane de cãlãtori pe calea feratã;
4920 -  Transporturi de marfã pe calea feratã;
4931 -  Transporturi urbane, suburbane ºi metropolitane de cãlãtori;
4932 -  Transporturi cu taxiuri;
4939 -  Alte transporturi terestre de cãlãtori n.c.a;
4941 -  Transporturi rutiere de mãrfuri;
4942 -  Servicii de mutare;
4950 -  Transporturi prin conducte;
5010 -  Transporturi maritime ºi costiere de pasageri;
5020 -  Transporturi maritime ºi costiere de marfã;
5030 -  Transporturi de pasageri pe cãi navigabile interioare;
5040 -  Transportul de marfã pe cãi navigabile interioare;
5110 -  Transporturi aeriene de pasageri;
5121 -  Transporturi aeriene de marfã;
5122 -  Transporturi spaþiale;
5210 -  Depozitãri;
5221 -  Activitãþi de servicii anexe pentru transporturi terestre;
5222 -  Activitãþi de servicii anexe transportului pe apã;
5223 -  Activitãþi de servicii anexe transporturilor aeriene;
5224 -  Manipulãri;
5229 -  Alte activitãþi anexe transporturilor;
5310 -  Activitãþi poºtale desfãºurate sub obligativitatea serviciului universal;
5320 -  Alte activitãþi poºtale ºi de curier;
5510 -  Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare similare;
5520 -  Facilitãþi de cazare pentru vacanþe ºi perioade de scurtã duratã;
5530 -  Parcuri pentru rulote, campinguri ºi tabere;
5590 -  Alte servicii de cazare;
5610 -  Restaurante;
5621 -  Activitãþi de alimentaþie (catering) pentru evenimente;
5629 -  Alte activitãþi de alimentaþie n.c.a.;
5630 -  Baruri ºi alte activitãþi de servire a bãuturilor;
5811 -  Activitãþi de editare a cãrþilor;
5812 -  Activitãþi de editare de ghiduri, compendii liste de adrese ºi similare;
5813 -  Activitãþi de editare a ziarelor;
5814 -  Activitãþi de editare a revistelor ºi periodicelor;
5819 -  Alte activitãþi de editare;
5821 -  Activitãþi de editare a jocurilor de calculator;
5829 -  Activitãþi de editare a altor produse software;
5911 -  Activitãþi de producþie cinematograficã, video ºi de programe de televiziune;
5912 -  Activitãþi de post-producþie cinematograficã, video ºi de programe de televiziune;
5913 -  Activitãþi de distribuþie a filmelor cinematografice, video ºi a programelor de televiziune;
5914 -  Proiecþia de filme cinematografice;
5920 -  Activitãþi de realizare a înregistrãrilor audio ºi activitãþi de editare muzicalã;
6010 -  Activitãþi de difuzare a programelor de radio;
6020 -  Activitãþi de difuzare a programelor de televiziune;
6110 -  Activitãþi de telecomunicaþii prin reþele cu cablu;
6120 -  Activitãþi de telecomunicaþii prin reþele fãrã cablu (exclusiv prin satelit);
6130 -  Activitãþi de telecomunicaþii prin satelit;
6190 -  Alte activitãþi de telecomunicaþii;
6201 -  Activitãþi de realizare a soft-ului la comandã (software orientat client);
6202 -  Activitãþi de consultanþã în tehnologia informaþiei;
6203 -  Activitãþi de management (gestiune ºi exploatare) a mijloacelor de calcul;
6209 -  Alte activitãþi de servicii privind tehnologia informaþiei;
6311 -  Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web ºi activitãþi conexe;
6312 -  Activitãþi ale portalurilor web;
6391 -  Activitãþi ale agenþiilor de ºtiri;
6399 -  Alte activitãþi de servicii informaþionale n.c.a.;
6411 -  Activitãþi ale bãncii centrale (naþionale);
6419 -  Alte activitãþi de intermedieri monetare;
6420 -  Activitãþi ale holdingurilor;
6430 -  Fonduri mutuale ºi alte entitãþi financiare similare;
6491 -  Leasing financiar;
6492 -  Alte activitãþi de creditare;
6499 -  Alte intermedieri financiare n.c.a.;
6511 -  Activitãþi de asigurãri de viaþã;
6512 -  Alte activitãþi de asigurãri (exceptând asigurãrile de viaþã);
6520 -  Activitãþi de reasigurare;
6530 -  Activitãþi ale fondurilor de pensii (cu excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale);
6611 -  Administrarea pieþelor financiare;
6612 -  Activitãþi de intermediere a tranzacþiilor financiare;
6619 -  Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activitãþi de asigurari ºifonduri de pensii;
6621 -  Activitãþi de evaluare a riscului de asigurare ºi a pagubelor;
6622 -  Activitãþi ale agenþilor ºi broker-ilor de asigurãri;
6629 -  Alte activitãþi auxiliare de asigurãri ºi fonduri de pensii;
6630 -  Activitãþi de administrare a fondurilor;
6810 -  Cumpãrarea ºi vânzarea de bunuri imobiliare proprii;
6820 -  Închirierea ºi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
6831 -  Agenþii imobiliare;
6832 -  Administrarea imobilelor pe bazã de comision sau contract;
6910 -  Activitãþi juridice;
6920 -  Activitãþi de contabilitate ºi audit financiar; consultanþã în domeniul fiscal;
7010 -  Activitãþi ale direcþiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate;
7021 -  Activitãþi de consultanþã în domeniul relaþiilor publice ºi al comunicãrii;
7022 -  Activitãþi de consultanþã pentru afaceri ºi management;
7111 -  Activitãþi de arhitecturã;
7112 -  Activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã legate de acestea;
7120 -  Activitãþi de testare ºi analize tehnice;
7211 -  Cercetare- dezvoltare în biotehnologie;
7219 -  Cercetare- dezvoltare în alte ºtiinþe naturale ºi inginerie;
7220 -  Cercetare- dezvoltare în ºtiinþe sociale ºi umaniste;
7311 -  Activitãþi ale agenþiilor de publicitate;
7312 -  Servicii de reprezentare media;
7320 -  Activitãþi de studiere a pieþei ºi de sondare a opiniei publice;
7410 -  Activitãþi de design specializat;
7420 -  Activitãþi fotografice;
7430 -  Activitãþi de traducere scrisã ºi oralã (interpreþi);
7490 -  Alte activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.;
7500 -  Activitãþi veterinare;
7711 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu autoturisme ºi autovehicule rutiere uºoare;
7712 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu autovehicule rutiere grele;
7721 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu bunuri recreaþionale ºi echipament sportiv;
7722 -  Închirierea de casete video ºi discuri (CD-uri, DVD-uri);
7729 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu alte bunuri personale ºi gospodãreºti n.c.a.;
7731 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu maºini ºi echipamente agricole;
7732 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu maºini ºi echipamente pentru construcþii;
7733 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu maºini ºi echipamente de birou (inclusiv calculatoare);
7734 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu maºini ºi echipamente de transport pe apã;
7735 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu maºini ºi echipamente de transport aerian;
7739 -  Activitãþi de închiriere ºi leasing cu alte maºini, echipamente ºi bunuri tangibile;
7740 -  Leasing cu bunuri intangibile (exclusiv financiare);
7810 -  Activitãþi ale agenþiilor de plasare a forþei de muncã;
7820 -  Activitãþi de contractare, pe baze temporare, a personalului;
7830 -  Servicii de furnizare ºi management a forþei de muncã;
7911 -  Activitãþi ale agenþiilor turistice;
7912 -  Activitãþi ale tur-operatorilor;
7990 -  Alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã;
8010 -  Activitãþi de protecþie ºi gardã;
8020 -  Activitãþi de servicii privind sistemele de securizare;
8030 -  Activitãþi de investigaþii;
8110 -  Activitãþi de servicii suport combinate;
8121 -  Activitãþi generale (nespecializate) de curãþenie interioarã a clãdirilor;
8122 -  Activitãþi specializate de curãþenie a clãdirilor, mijloacelor de transport, maºini ºi utilaje industriale;
8129 -  Alte activitãþi de curãþenie n.c.a.;
8130 -  Activitãþi de întreþinere peisagisticã;
8211 -  Activitãþi combinate de secretariat;
8219 -  Activitãþi de fotocopiere, de pregãtire a documentelor ºi alte activitãþi specializate de secretariat;
8220 -  Activitãþi ale centrelor de intermediere telefonicã (call center);
8230 -  Activitãþi de organizare a expoziþiilor, târgurilor ºi congreselor;
8291 -  Activitãþi ale agenþiilor de colectare ºi a birourilor (oficiilor) de raportare a creditului;
8292 -  Activitãþi de ambalare;
8299 -  Alte activitãþi de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.;
8411 -  Servicii de administraþie publicã generalã;
8412 -  Reglementarea activitãþilor organismelor care presteazã servicii în domeniul îngrijirii sãnãtãþii, învãþãmântului, culturii ºi al altor activitãþi sociale, exclusiv protecþia socialã;
8413 -  Reglementarea ºi eficientizarea activitãþilor economice;
8421 -  Activitãþi de servicii externe;
8422 -  Activitãþi de apãrare naþionalã;
8423 -  Activitãþi de justiþie;
8424 -  Activitãþi de ordine publicã ºi de protecþie civilã;
8425 -  Activitãþi de luptã împotriva incendiilor ºi de prevenire a acestora;
8430 -  Activitãþi de protecþie socialã obligatorie;
8510 -  Învãþãmânt preºcolar;
8520 -  Învãþãmânt primar;
8531 -  Învãþãmânt secundar general;
8532 -  Învãþãmânt secundar, tehnic sau profesional;
8541 -  Învãþãmânt superior non-universitar;
8542 -  Învãþãmânt superior universitar;
8551 -  Învãþãmânt în domeniul sportiv ºi recreaþional;
8552 -  Învãþãmânt în domeniul cultural (limbi strãine, muzicã, teatru, dans, arte plastice, ºi alte domenii);
8553 -  ªcoli de conducere (pilotaj);
8559 -  Alte forme de învãþãmânt n.c.a.;
8560 -  Activitãþi de servicii suport pentru învãþãmânt;
8610 -  Activitãþi de asistenþã spitaliceascã;
8621 -  Activitãþi de asistenþã medicalã generalã;
8622 -  Activitãþi de asistenþã medicalã specializatã;
8623 -  Activitãþi de asistenþã stomatologicã;
8690 -  Alte activitãþi referitoare la sãnãtatea umanã;
8710 -  Activitãþi ale centrelor de îngrijire medicalã;
8720 -  Activitãþi ale centrelor de recuperare psihicã ºi de dezintoxicare, exclusiv spitale;
8730 -  Activitãþi ale cãminelor de bãtrâni ºi ale cãminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure;
8790 -  Alte activitãþi de asistenþã socialã, cu cazare n.c.a.;
8810 -  Activitãþi de asistenþã socialã, fãrã cazare, pentru bãtrâni ºi pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure;
8891 -  Activitãþi de îngrijire zilnicã pentru copii;
8899 -  Alte activitãþi de asistenþã socialã, fãrã cazare, n.c.a.;
9001 -  Activitãþi de interpretare artisticã (spectacole);
9002 -  Activitãþi suport pentru interpretare artisticã (spectacole);
9003 -  Activitãþi de creaþie artisticã;
9004 -  Activitãþi de gestionare a sãlilor de spectacole;
9101 -  Activitãþi ale bibliotecilor ºi arhivelor;
9102 -  Activitãþi ale muzeelor;
9103 -  Gestionarea monumentelor, clãdirilor istorice ºi a altor obiective de interes turistic;
9104 -  Activitãþi ale grãdinilor zoologice, botanice ºi ale rezervaþiilor naturale;
9200 -  Activitãþi de jocuri de noroc ºi pariuri;
9311 -  Activitãþi ale bazelor sportive;
9312 -  Activitãþi ale cluburilor sportive;
9313 -  Activitãþi ale centrelor de fitness;
9319 -  Alte activitãþi sportive;
9321 -  Bâlciuri ºi parcuri de distracþii;
9329 -  Alte activitãþi recreative ºi distractive n.c.a.;
9411 -  Activitãþi ale organizaþiilor economice ºi patronale;
9412 -  Activitãþi ale organizaþiilor profesionale;
9420 -  Activitãþi ale sindicatelor salariaþilor;
9491 -  Activitãþi ale organizaþiilor religioase;
9492 -  Activitãþi ale organizaþiilor politice;
9499 -  Activitãþi ale altor organizaþii n.c.a.;
9511 -  Repararea calculatoarelor ºi a echipamentelor periferice;
9512 -  Repararea echipamentelor de comunicaþii;
9521 -  Repararea aparatelor electrocasnice, de uz casnic;
9522 -  Repararea dispozitivelor de uz gospodãresc ºi a echipamentelor pentru casã ºi grãdinã;
9523 -  Repararea încãlþãmintei ºi a articolelor din piele;
9524 -  Repararea mobilei ºi a furniturilor casnice;
9525 -  Repararea ceasurilor ºi a bijuteriilor;
9529 -  Repararea articolelor de uz personal ºi gospodãresc n.c.a.;
9601 -  Spãlarea ºi curãþarea (uscatã) articolelor textile ºi a produselor din blanã;
9602 -  Coafurã ºi alte activitãþi de înfrumuseþare;
9603 -  Activitãþi de pompe funebre ºi similare;
9604 -  Activitãþi de întreþinere corporalã;
9609 -  Alte activitãþi de servicii n.c.a.;
9700 -  Activitãþi ale gospodãriilor private în calitate de angajator de personal casnic;
9810 -  Activitãþi ale gospodãriilor private de producere de bunuri ºi servicii destinate consumului propriu;
9820 -  Activitãþi ale gospodãriilor private de producere de servicii pentru scopuri proprii;
9900 -  Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale;

L E G E
privind reforma în domeniile proprietãþii ºi justiþiei precum ºi unele
mãsuri adiacente
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
TITLUL I
Modificarea ºi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Art. I. – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se modificã ºi
se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatele (1) ºi (2) vor avea urmãtorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaþiile
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, precum ºi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra
rechiziþiilor ºi nerestituite, se restituie, în naturã, în condiþiile prezentei legi.
(2) În cazurile în care restituirea în naturã nu este posibilã se vor stabili
mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta
în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea
învestitã potrivit prezentei legi cu soluþionarea notificãrii, cu acordul persoanei
îndreptãþite, sau despãgubiri acordate în condiþiile prevederilor speciale privind
2
regimul stabilirii ºi plãþii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod
abuziv.”
2. La articolul 1, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) Mãsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte
bunuri sau servicii, se acordã prin decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã a
entitãþii învestite potrivit prezentei legi cu soluþionarea notificãrii. Mãsurile
reparatorii în echivalent constând în despãgubiri acordate în condiþiile legii
speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv, se propun a fi acordate prin decizia sau, dupã caz,
dispoziþia motivatã a entitãþii învestite potrivit prezentei legi cu soluþionarea
notificãrii.”
3. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„a) imobilele naþionalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naþionalizarea
unor imobile, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, prin Legea nr. 119/1948
pentru naþionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurãri, miniere ºi
de transporturi, precum ºi prin alte acte normative de naþionalizare;”
4. La articolul 2 alineatul (1), literele c) ºi d) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului
nr. 410/1948 privind donaþiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului
nr. 479/1954 privitor la donaþiile fãcute statului º.a., neîncheiate în formã
autenticã, precum ºi imobilele donate statului sau altor persoane juridice,
încheiate în forma autenticã prevãzutã de art. 813 din Codul Civil, în acest din
urmã caz dacã s-a admis acþiunea în anulare sau în constatarea nulitãþii donaþiei
printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor
mãsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi
exercitate;”
5. La articolul 2 alineatul (1), dupã litera d) se introduce o nouã literã,
litera d1), cu urmãtorul cuprins:
„d1) imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziþii
administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreºti pronunþate în temeiul Decretului
nr. 111/1951 privind reglementarea situaþiei bunurilor de orice fel supuse
confiscãrii, confiscate, fãrã moºtenitori sau fãrã stãpân, precum ºi a unor bunuri
3
care nu mai folosesc instituþiilor bugetare, în perioada 6 martie 1945 – 22
decembrie 1989;”
6. La articolul 4, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 4. – (1) În cazul în care restituirea este cerutã de mai multe persoane
îndreptãþite coproprietare a bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se
constatã sau se stabileºte în cote-pãrþi ideale, potrivit dreptului comun.”
7. La articolul 4, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„(2) De prevederile prezentei legi beneficiazã ºi moºtenitorii legali sau
testamentari ai persoanelor fizice îndreptãþite.”
8. La articolul 4, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) De cotele moºtenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat
procedura prevãzutã la Cap. III, profitã ceilalþi moºtenitori ai persoanei
îndreptãþite care au depus în termen cerere de restituire.”
9. Articolul 5 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 5. – Nu sunt îndreptãþite la restituire în naturã sau la mãsuri reparatorii
în echivalent persoanele care au primit despãgubiri potrivit acordurilor
internaþionale încheiate de România privind reglementarea problemelor
financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantã din
prezenta lege.”
10. La articolul 6, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 6. – (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înþeleg terenurile, cu
sau fãrã construcþii, cu oricare dintre destinaþiile avute la data preluãrii în mod
abuziv, precum ºi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste
construcþii.”
11. La articolul 6, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate,
alineatele (3) ºi (4), cu urmãtorul cuprins:
„(3) În situaþia prevãzutã la alin. (2), restituirea în naturã se va dispune prin
decizia sau dispoziþia unitãþii deþinãtoare.
(4) În situaþia în care utilajele ºi instalaþiile solicitate sunt evidenþiate în
patrimoniul unor societãþi comerciale privatizate, altele decât cele prevãzute la
art. 20 alin. (1) ºi (2), dupã stabilirea contravalorii acestora, prin decizia entitãþii
implicate în privatizare se vor propune acordarea de despãgubiri în condiþiile
4
legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv.”
12. La articolul 7, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate,
alineatele (3) ºi (4), cu urmãtorul cuprins:
„(3) În situaþia în care anumite imobile-terenuri libere situate în intravilan
sunt solicitate de douã persoane îndreptãþite dintre cele prevãzute la art. 3 alin.
(1) lit. a), dintre care unul este fostul proprietar, cãruia i s-a preluat terenul prin
mãsurile abuzive aplicate în perioada ulterioarã datei de 6 martie 1945, ºi cel deal
doilea, persoana cãreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar,
iar ulterior acest teren a fost preluat prin mãsurile abuzive arãtate la art. 2 alin.
(1), se va restitui în naturã terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost
împroprietãriþi cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte mãsuri reparatorii
în echivalent, în condiþiile legii.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (3) dacã restituirea în naturã nu este posibilã
potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptãþite beneficiazã de mãsuri
reparatorii în echivalent.”
13. Articolul 8 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Nu intrã sub incidenþa prezentei legi terenurile situate în
extravilanul localitãþilor la data preluãrii abuzive sau la data notificãrii, precum ºi
cele al cãror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi prin Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
ºi ale Legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(2) Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut cultelor religioase
preluate de stat este reglementat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor
religioase din România, aprobatã cu completãri prin Legea nr. 501/2002, cu
modificãrile ulterioare.”
14. La articolul 8, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate,
alineatele (3) ºi (4), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut comunitãþilor
minoritãþilor naþionale preluate de stat, este reglementat prin Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au
aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din
România, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 66/2004.
5
(4) Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut patrimoniului sindical
preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte
normative speciale.”
15. La articolul 9, alineatul (2) se abrogã.
16. La articolul 10, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 10. – (1) În situaþia imobilelor preluate în mod abuziv ºi ale cãror
construcþii edificate pe acestea au fost demolate total sau parþial, restituirea în
naturã se dispune pentru terenul liber ºi pentru construcþiile rãmase nedemolate,
iar pentru construcþiile demolate ºi terenurile ocupate mãsurile reparatorii se
stabilesc prin echivalent.”
17. La articolul 10, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcþii preluate în
mod abuziv s-au edificat noi construcþii, autorizate, persoana îndreptãþitã va
obþine restituirea în naturã a pãrþii de teren rãmase liberã, iar pentru suprafaþa
ocupatã de construcþii noi, cea afectatã servituþilor legale ºi altor amenajãri de
utilitate publicã ale localitãþilor urbane ºi rurale, mãsurile reparatorii se stabilesc
în echivalent.”
18. La articolul 10, dupã alineatul (3) se introduc douã noi alineate,
alineatele (31) ºi (32), cu urmãtorul cuprins:
„(31) Se restituie în naturã inclusiv terenurile fãrã construcþii afectate de
lucrãri de investiþii de interes public aprobate, dacã nu a început construcþia
acestora, ori lucrãrile aprobate au fost abandonate.
(32) Se restituie în naturã ºi terenurile pe care, ulterior preluãrii abuzive, s-au
edificat construcþii autorizate care nu mai sunt necesare unitãþii deþinãtoare, dacã
persoana îndreptãþitã achitã acesteia o despãgubire reprezentând valoarea de piaþã
a construcþiei respective, stabilitã potrivit standardelor internaþionale de
evaluare.”
19. La articolul 10, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv ºi ale cãror construcþii
edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitãþi naturale,
persoana îndreptãþitã beneficiazã de restituirea în naturã pentru terenul liber.
Dacã terenul nu este liber, mãsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în
echivalent.”
6
20. La articolul 10, alineatul (5) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(5) Dispoziþiile alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor ºi imobilelor
rechiziþionate în baza Legii nr. 139/1940 ºi ale cãror construcþii edificate pe
acestea au fost distruse în timpul rãzboiului, dacã proprietarii nu au primit
despãgubiri.”
21. La articolul 10, alineatul (6) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(6) Valoarea corespunzãtoare a construcþiilor preluate în mod abuziv ºi
demolate se stabileºte potrivit valorii de piaþã de la data soluþionãrii notificãrii,
stabilitã potrivit standardelor internaþionale de evaluare în funcþie de volumul de
informaþii puse la dispoziþia evaluatorului.”
22. La articolul 10, alineatul (7) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(7) Valoarea terenurilor, precum ºi a construcþiilor nedemolate preluate în
mod abuziv, care nu se pot restitui în naturã, se stabileºte potrivit valorii de piaþã
de la data soluþionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor internaþionale de
evaluare.”
23. La articolul 10, alineatul (8) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(8) În situaþiile prevãzute la alin. (1), (2) ºi (4), mãsurile reparatorii prin
echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în
echivalent de cãtre entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluþionarea
notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãþite sau despãgubiri acordate în condiþiile
legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv.”
24. La articolul 10, alineatul (9) se abrogã.
25. La articolul 11, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 11. – (1) Imobilele expropriate ºi ale cãror construcþii edificate pe
acestea nu au fost demolate se vor restitui în naturã persoanelor îndreptãþite, dacã
nu au fost înstrãinate, cu respectarea dispoziþiilor legale. Dacã persoana
îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea în naturã este condiþionatã de
rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu
coeficientul de actualizare stabilit conform legislaþiei în vigoare.”
7
26. La articolul 11, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În cazul în care construcþiile expropriate au fost demolate parþial sau
total, dar nu s-au executat lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul
liber se restituie în naturã cu construcþiile rãmase, iar pentru construcþiile
demolate mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacã persoana
îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea în naturã este condiþionatã de
rambursarea diferenþei dintre valoarea despãgubirii primite ºi valoarea
construcþiilor demolate aºa cum a fost calculatã în documentaþia de stabilire a
despãgubirilor, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit conform
legislaþiei în vigoare.”
27. La articolul 11, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) În cazul în care construcþiile expropriate au fost integral demolate ºi
lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea ocupã terenul parþial, persoana
îndreptãþitã poate obþine restituirea în naturã a pãrþii de teren rãmase liberã,
pentru cea ocupatã de construcþii noi, autorizate, cea afectatã servituþilor legale ºi
altor amenajãri de utilitate publicã ale localitãþilor urbane ºi rurale, mãsurile
reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispoziþiile art. 10 alin. (3), (31), (32) ºi (4)
se vor aplica în mod corespunzãtor.”
28. La articolul 11, alineatul (5) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(5) Valoarea construcþiilor expropriate ºi demolate se stabileºte potrivit
valorii de piaþã de la data soluþionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor
internaþionale de evaluare în funcþie de volumul de informaþii puse la dispoziþia
evaluatorului.”
29. La articolul 11, alineatul (6) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(6) Valoarea construcþiilor expropriate, care nu se pot restitui în naturã ºi a
terenurilor aferente acestora se stabileºte potrivit valorii de piaþã de la data
soluþionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor internaþionale de evaluare.”
30. La articolul 11, alineatul (8) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(8) În situaþiile prevãzute la alin. (2), (3) ºi (4), mãsurile reparatorii prin
echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în
echivalent de cãtre entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluþionarea
notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãþite sau despãgubiri acordate în condiþiile
8
legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv.”
31. La articolul 11, alineatul (9) se abrogã.
32. La articolul 12, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 12. – (1) În situaþia imobilelor deþinute de stat, de o organizaþie
cooperatistã, sau de orice altã persoanã juridicã dintre cele prevãzute la art. 20
alin. (1), (2) ºi (3), dacã persoana îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea
în naturã este condiþionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea
despãgubirii primite, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit."
33. La articolul 12, alineatele (2) – (4) se abrogã.
34. La articolul 13, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Contractele de locaþiune pentru imobilele restituite în naturã având
destinaþiile arãtate în anexa nr. 2 lit. b) pct.2 care face parte integrantã din
prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioadã de 3 ani cu renegocierea
celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de locaþiune pentru imobilele
restituite în naturã având destinaþiile arãtate în anexa nr. 2 lit. b) pct.1, se
prelungesc de drept pentru o perioadã de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze
ale contractului.”
35. La articolul 14, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 14. – (1) Dacã imobilul restituit prin procedurile administrative
prevãzute de prezenta lege sau prin hotãrâre judecãtoreascã face obiectul unui
contract de locaþiune, concesiune, locaþie de gestiune sau asociere în
participaþiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale
persoanei juridice deþinãtoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului,
dacã aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.”
36. La articolul 14, alineatul (2) se abrogã.
37. La articolul 16, alineatele (1)-(4) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 16. – (1) În situaþia imobilelor având destinaþiile arãtate în anexa nr. 2
lit. a) care face parte integrantã din prezenta lege, necesare ºi afectate exclusiv ºi
nemijlocit activitãþilor de interes public, de învãþãmânt, sãnãtate, ori social9
culturale, foºtilor proprietari sau, dupã caz, moºtenitorilor acestora, li se restituie
imobilul în proprietate cu obligaþia de a-i menþine afectaþiunea pe o perioadã de
pânã la 3 ani, pentru cele arãtate la pct. 3, 4, din anexa nr. 2 lit. a) sau, dupã caz,
de pânã la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziþiei, pentru cele arãtate la
pct. 1 ºi 2 din anexa nr. 2 lit. a).
(2) În acest interval plata cheltuielilor de întreþinere aferente imobilului
respectiv revine deþinãtorilor.
(3) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de
cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate.
(4) În cazul în care proprietarul pune la dispoziþie un alt imobil
corespunzãtor, care respectã normele ºi cerinþele legale incidente desfãºurãrii în
condiþii adecvate a activitãþii prevãzute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, în
termen de 90 de zile, sã procedeze la eliberarea acestuia.”
38. La articolul 16, alineatul (5) se abrogã.
39. La articolul 17, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 17. – (1) Locatarii imobilelor având destinaþiile arãtate în anexa nr. 2
lit. a) ºi lit. b) pct. 1, care face parte integrantã din prezenta lege, au drept de
preemþiune la cumpãrarea acestora.”
40. La articolul 18, litera c) se abrogã.
41. La articolul 18, litera d) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„d) imobilul a fost înstrãinat cu respectarea dispoziþiilor legale.”
42. Dupã articolul 18, se introduce un nou articol, articolul 181, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 181. – (1) În situaþia imobilelelor-construcþii care fac obiectul
notificãrilor formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III ºi cãrora le-au
fost adãugate, pe orizontalã ºi/sau verticalã, în raport cu forma iniþialã, noi
corpuri a cãror arie desfãºuratã însumeazã peste 100% din aria desfãºuratã iniþial
ºi dacã pãrþile nu convin altfel, foºtilor proprietari li se acordã sau, dupã caz,
propun mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor
consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre
entitatea învestita potrivit prezentei legi cu soluþionarea notificãrii, cu acordul
persoanei îndreptãþite, sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind
regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod
abuziv.
10
(2) În situaþia imobilelelor-construcþii care fac obiectul notificãrilor
formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III ºi cãrora le-au fost adãugate,
pe orizontalã ºi/sau verticalã, în raport cu forma iniþialã, corpuri suplimentare de
sine-stãtãtoare, foºtilor proprietari sau, dupã caz, moºtenitorilor acestora, li se
restituie, în naturã, suprafaþa deþinutã în proprietate la data trecerii în proprietatea
statului.
(3) Deþinãtorul suprafeþei adãugate imobilului preluat are drept de
preemþiune la cumpãrarea suprafeþei restituite fostului proprietar sau, dupã caz,
moºtenitorului acestuia, dispoziþiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situaþii
indiferent de calitatea deþinãtorului.
(4) Noul proprietar al suprafeþei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are
un drept de preemþiune la cumpãrarea suprafeþei adãugate imobilului dupã
trecerea acestuia în proprietatea statului, dispoziþiile art. 17 alin. (2) ºi (3) fiind
aplicabile în mod corespunzãtor.”
43. La articolul 19, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii
nr. 112/1995 pentru reglementarea situaþiei juridice a unor imobile cu destinaþia
de locuinþã, trecute în proprietatea statului, cu modificãrile ulterioare, persoana
îndreptãþitã are dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de
piaþã corespunzãtoare a întregului imobil, teren ºi construcþii, stabilitã potrivit
standardelor internaþionale de evaluare. Dacã persoanele îndreptãþite au primit
despãgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferenþa
dintre valoarea încasatã, actualizatã cu indicele inflaþiei, ºi valoarea
corespunzãtoare a imobilului.”
44. La articolul 19, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) În cazurile prevãzute la alin. (2) mãsurile reparatorii prin echivalent
constau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre
entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluþionarea notificãrii, cu acordul
persoanei îndreptãþite, sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind
regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod
abuziv.”
45. La articolul 19, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu urmãtorul cuprins:
„(41) În situaþia imobilelor prevãzute la alin. (2), mãsurile reparatorii în
echivalent se acordã sau, dupã caz, se propun prin dispoziþia motivatã a
primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureºti.”
11
46. La articolul 20, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 20. – (1) Imobilele - terenuri ºi construcþii - preluate în mod abuziv,
indiferent de destinaþie, care sunt deþinute la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi de o regie autonomã, o societate sau companie naþionalã, o societate
comercialã la care statul sau o autoritate a administraþiei publice centrale sau
locale este acþionar ori asociat majoritar, de o organizaþie cooperatistã sau de
orice altã persoanã juridicã de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptãþite,
în naturã, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã a organelor de
conducere ale unitãþii deþinãtoare.”
47. La articolul 20, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) Dupã emiterea deciziei de restituire în naturã a imobilelor, organele de
conducere ale societãþilor comerciale prevãzute la alin. (1) ºi (2), vor proceda,
potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã,
la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit ºi la
recalcularea patrimoniului. Cota de participaþie a statului sau a autoritãþii
administraþiei publice ori, dupã caz, a organizaþiei cooperatiste se va diminua în
mod corespunzãtor cu valoarea bunului imobil restituit.”
48. La articolul 20, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) În cazul imobilelor deþinute de unitãþile administrativ-teritoriale
restituirea în naturã sau prin echivalent cãtre persoana îndreptãþitã se face prin
dispoziþia motivatã a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului
Bucureºti ori, dupã caz, a preºedintelui Consiliului Judeþean.”
49. La articolul 20, alineatul (4) se abrogã.
50. La articolul 20, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu urmãtorul cuprins:
„(41) Sub sancþiunea nulitãþii absolute, pânã la soluþionarea procedurilor
administrative ºi, dupã caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisã
înstrãinarea, concesionarea, locaþia de gestiune, asocierea în participaþiune,
ipotecarea, locaþiunea, precum ºi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul
unui nou chiriaº, schimbarea destinaþiei, grevarea sub orice formã a bunurilor
imobile – terenuri ºi/sau construcþii notificate potrivit prevederilor prezentei
legi.”
12
51. Articolul 22 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 22. – Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupã caz, ale
calitãþii de asociat sau acþionar al persoanei juridice, precum ºi, în cazul
moºtenitorilor, cele care atestã aceastã calitate ºi, dupã caz, înscrisurile care
descriu construcþia demolatã ºi orice alte înscrisuri necesare evaluãrii pretenþiilor
de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse pânã la data soluþionãrii
notificãrii.”
52. Dupã articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 221. – (1) În absenþa unor probe contrare, existenþa ºi, dupã caz,
întinderea dreptului de proprietate, se prezumã a fi cea recunoscutã în actul
normativ sau de autoritate prin care s-a dispus mãsura preluãrii abuzive sau s-a
pus în executare mãsura preluãrii abuzive.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) ºi în absenþa unor probe contrare,
persoana individualizatã în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus
sau, dupã caz, s-a pus în executare mãsura preluãrii abuzive este presupusã cã
deþine imobilul sub nume de proprietar.”
53. La articolul 23, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu urmãtorul cuprins:
„(41) Proprietarii cãrora, prin procedurile administrative prevãzute de
prezenta lege, le-au fost restituite în naturã imobilele solicitate vor încheia cu
deþinãtorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu,
în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziei/dispoziþiei de
restituire, termen dupã care, dacã protocolul nu a fost semnat, se va încheia în
prezenþa executorului judecãtoresc un proces-verbal de constatare unilateralã a
preluãrii imobilului.”
54. La articolul 23, alineatul (6) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(6) Prevederile alin. (1) – (5) sunt aplicabile ºi dispoziþiilor emise de
primari ori, dupã caz, de preºedinþii consiliilor judeþene potrivit art. 20 alin. (3).”
55. La articolul 24, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 24. – (1) Dacã restituirea în naturã nu este posibilã, deþinãtorul
imobilului sau, dupã caz, entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluþionarea
notificãrii, este obligatã ca, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã, în
termenul prevãzut la art. 23 alin. (1) sã acorde persoanei îndreptãþite în
compensare alte bunuri sau servicii ori sã propunã acordarea de despãgubiri în
13
condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor
aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situaþiile în care mãsura
compensãrii nu este posibilã sau aceasta nu este acceptatã de persoana
îndreptãþitã.”
56. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Dispoziþiile alin. (1) sunt aplicabile ºi în cazul imobilelor înstrãinate de
persoanele juridice prevãzute la art. 20 alin. (1), (2) ºi (3).”
57. La articolul 24, alineatele (2) ºi (3) se abrogã.
58. La articolul 24, dupã alineatul (3) se introduc douã noi alineate,
alineatele (31) ºi (32), cu urmãtorul cuprins:
„(31) Decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã de respingere a notificãrii
sau a cererii de restituire în naturã, poate fi atacatã de persoana care se pretinde
îndreptãþitã la secþia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripþie se aflã sediul
unitãþii deþinãtoare sau, dupã caz, al entitãþii învestite cu soluþionarea notificãrii,
în termen de 30 de zile de la comunicare.
(32) În cazul în care dispoziþia motivatã de soluþionare a cererii de restituire
în naturã este atacatã în justiþie de persoana îndreptãþitã, în funcþie de probele de
la dosar, entitatea care a emis dispoziþia va adopta o poziþie procesualã raportatã
la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziþia, va decide, motivat, de la
caz la caz, dacã va exercita cãile de atac prevãzute de lege, în cazul soluþiilor date
de instanþele de judecatã.”
59. La articolul 24, alineatele (6), (7) ºi (8) se abrogã.
60. La articolul 27, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 27. – (1) Pentru imobilele evidenþiate în patrimoniul unor societãþi
comerciale privatizate, altele decât cele prevãzute la art. 20 alin. (1) ºi (2),
persoanele îndreptãþite au dreptul la despãgubiri în condiþiile legii speciale
privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate
în mod abuziv, corespunzãtoare valorii de piaþã a imobilelor solicitate.”
61. La articolul 27, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Dispoziþiile alin. (1) sunt aplicabile ºi în cazul în care imobilele au fost
înstrãinate.”
14
62. La articolul 27, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În situaþia imobilelor prevãzute la alin. (1) ºi (11), mãsurile reparatorii
în echivalent se propun de cãtre instituþia publicã care efectueazã sau, dupã caz, a
efectuat privatizarea, dispoziþiile art. 24 alin. (1) fiind aplicabile în mod
corespunzãtor.”
63. La articolul 27 alineatul (3), teza a II – a se modificã ºi va avea
urmãtorul cuprins:
„În acest caz, mãsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu
alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea învestitã potrivit
prezentei legi cu soluþionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãþite sau
despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi
platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.”
64. La articolul 27, alineatul (4) se abrogã.
65. Articolul 28 se abrogã.
66. Articolul 29 se abrogã.
67. La articolul 32, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 32. – (1) Persoanele arãtate la art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la
despãgubiri în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã a
despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.”
68. La articolul 32, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Mãsurile reparatorii prin echivalent prevãzute la alin. (1) se vor
propune, dupã stabilirea valorii recalculate a acþiunilor, prin decizia motivatã a
instituþiei publice implicate în privatizarea societãþii comerciale care a preluat
patrimoniul persoanei juridice sau, dupã caz, prin ordin al ministrului finanþelor
publice, în cazul în care societatea comercialã care a preluat patrimoniul
persoanei juridice naþionalizate nu mai existã, nu poate fi identificatã, ori nu a
existat o asemenea continuitate.”
69. La articolul 32, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(4) Recalcularea valorii acþiunilor se face în baza valorii activului net din
ultimul bilanþ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca
15
Naþionalã a României prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001 ºi a indicelui
inflaþiei stabilit de Institutul Naþional de Statisticã ºi a prevederilor Legii
nr. 303/1947, pentru recalcularea patrimoniului societãþilor pe acþiuni, în cazul în
care bilanþul este anterior acesteia.”
70. La articolul 32, alineatele (7) ºi (8) se abrogã.
71. La articolul 33, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 33. – (1) În situaþia imobilelor-construcþii demolate, notificarea
formulatã de persoana îndreptãþitã se soluþioneazã potrivit art. 10 sau 11 prin
dispoziþia motivatã a primarului unitãþii administrativ-teritoriale în a cãrei razã sa
aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului Bucureºti.”
72. La articolul 33, alineatul (2) se abrogã.
73. Articolul 41 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 41. – Încãlcarea dispoziþiilor prezentei legi atrage, dupã caz,
rãspunderea disciplinarã, administrativã, contravenþionalã, civilã sau penalã.”
74. La articolul 44, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã ºi emiterea deciziei sau a
dispoziþiei conþinând propunerea de acordare a despãgubirilor în condiþiile legii
speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv, întocmitã în lipsa înscrisurilor prevãzute la alin. (1) ºi
(2).”
75. Dupã articolul 45 se introduc trei noi articole, articolele 451, 452 ºi
453 cu urmãtorul cuprins:
„Art. 451. – (1) Nerespectarea obligaþiilor prevãzute de prezenta lege atrage
rãspunderea contravenþionalã a autoritãþii administraþiei publice centrale sau
locale, a instituþiei sau, dupã caz, a societãþii, regiei autonome ori a organizaþiei
cooperatiste cãreia îi incumbã aceste obligaþii.
(2) Constituie contravenþii urmãtoarele fapte:
a) tergiversarea nejustificatã a soluþionãrii notificãrii persoanei îndreptãþite;
b) încãlcarea obligaþiei prevãzute la art. 23 alin. (2) teza a II – a;
c) încãlcarea obligaþiei prevãzute la art. 23 alin. (3);
d) încãlcarea obligaþiei prevãzute la art. 23 alin. (41);
e) încãlcarea interdicþiei de înstrãinare, prevãzutã la art. 20 alin.(41).
16
(3) Faptele prevãzute la alin. (2) lit. a) - d) se sancþioneazã cu amendã de la
5.000.000 lei la 50.000.000 lei. Faptele prevãzute la alin. (2) lit. e) se
sancþioneazã cu amendã de la 500.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(4) În cazul regiilor autonome, societãþilor comerciale prevãzute la art. 20
alin. (1) ºi (2), organizaþiilor cooperatiste, ministerelor ºi altor instituþii publice
centrale, constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor revin Autoritãþii
Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor, prin corpul de control al acesteia.
(5) În cazul autoritãþilor administraþiei publice locale situate pe raza
teritorialã a judeþului, respectiv a municipiului Bucureºti, constatarea
contravenþiilor revine prefectului judeþului, respectiv prefectului municipiului
Bucureºti, iar aplicarea sancþiunilor revine Autoritãþii Naþionale pentru
Restituirea Proprietãþilor.
(6) Activitatea prefectului judeþului, respectiv a municipiului Bucureºti,
prevãzutã la alin. (5) este supusã controlului Autoritãþii Naþionale pentru
Restituirea Proprietãþilor, prin corpul de control al acesteia. În mãsura în care
acesta constatã neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzãtoare a obligaþiilor
prevãzute la alin. (5) va propune ministrului administraþiei ºi internelor mãsurile
corespunzãtoare.
Art. 452. – Dispoziþiile art. 451 se completeazã cu prevederile Ordonanþei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, aprobatã cu
modificãri ºi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Art. 453. – Nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 23 alin. (41) atrage
obligaþia deþinãtorului cãruia îi revine aceastã obligaþie de a plãti noului
proprietar o sumã calculatã pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei
de folosinþã a imobilului restituit.”
76. La articolul 48, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Sub sancþiunea nulitãþii absolute, este interzisã înstrãinarea în orice
mod a imobilelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, pânã la soluþionarea definitivã ºi irevocabilã a acþiunilor
formulate de persoanele îndreptãþite foºti proprietari sau, dupã caz, moºtenitori ai
acestora, potrivit art. 50.”
77. Anexa la Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie
2005, se renumeroteazã ºi devine anexa nr. 1.
17
78. Dupã anexa nr. 1, se introduce anexa nr. 2 cu urmãtorul cuprins:
„Anexa nr. 2
a) Lista imobilelor ce intrã sub incidenþa art. 16 din Legea nr. 10/2001,
republicatã
1. Imobile ocupate de unitãþi ºi instituþii de învãþãmânt din sistemul de stat
(grãdiniþe, ºcoli, licee, colegii, ºcoli profesionale, ºcoli postliceale, instituþii de
învãþãmânt superior)
2. Imobile ocupate de unitãþi sanitare ºi de asistenþã medico-sociale din
sistemul public (creºe, cãmine-spital pentru bãtrâni, spitale, centre de plasament,
case de copii)
3. Imobile ocupate de instituþii publice (administraþii financiare, trezorerii,
ministere ºi alte autoritãþi ale administraþiei publice centrale, parchete,
judecãtorii, tribunale, curþi de apel, sedii de poliþie ºi inspectorate judeþene, sedii
vamale, arhive naþionale, direcþii judeþene, case de asigurãri de sãnãtate, primãrii,
prefecturi, consilii locale ºi judeþene, inspectorate ºcolare)
4. Imobile ocupate de instituþii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)
b) Lista imobilelor ce intrã sub incidenþa art. 13 alin. (2) din Legea
nr. 10/2001, republicatã
1. Imobile ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate
2. Imobile ocupate de sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare,
reprezentanþelor organizaþiilor internaþionale interguvernamentale acreditate în
România ºi imobile ocupate de personalul acestora."
Art. II. – (1) Deciziile sau dispoziþiile ori, dupã caz, ordinele conducãtorilor
autoritãþilor administraþiei publice centrale, având ca obiect acordarea de mãsuri
reparatorii în echivalent pentru imobilele prevãzute la art. 16 alin. (1) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile aduse
de prezentul titlu, emise pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, ºi
nevalorificate, pot fi atacate la secþia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripþie
teritorialã se aflã sediul unitãþii deþinãtoare, în termen de 12 luni de la data intrãrii
în vigoare a prezentei legi.
(2) Hotãrârea pronunþatã de prima instanþã poate fi atacatã cu recurs la
curtea de apel.
Art. III. – Actele juridice de înstrãinare având ca obiect imobile cu
destinaþia de locuinþã, încheiate dupã 14 februarie 2001 cu nerespectarea
interdicþiei prevãzute de art. 44 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
18
40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu
destinaþia de locuinþe, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.
241/2001, cu modificãrile ulterioare, ºi care nu au fost atacate în instanþã în
condiþiile art. 46 alin (1) din Legea nr. 10/2001, republicatã, pot fi atacate la
secþia civilã a tribunalului în a cãrui razã teritorialã se aflã imobilul notificat în
termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu sau, dupã caz, de
la data luãrii la cunoºtinþã a încheierii contractului.
Art. IV. - (1) În cazul în care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi,
societatea comercialã prevãzutã la art. 20 alin. (1) ºi (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile aduse prin
prezentul titlu, ºi-a încetat activitatea ca persoanã juridicã, competenþa de
soluþionare a cererii de restituire revine entitãþii care a exercitat, în numele
statului, calitatea de acþionar la respectiva societate comercialã.
(2) În situaþia prevãzutã la alin. (1) dispoziþiile art. 27 alin. (1), (11) ºi (2) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile
aduse prin prezentul titlu, se vor aplica în mod corespunzãtor.
Art. V. – (1) Notificãrile nesoluþionate pânã la data intrãrii în vigoare a
prezentului titlu, având ca obiect construcþii de orice fel, situate în extravilanul
localitãþilor, aparþinând exploataþiilor agricole ºi care au fost trecute în
proprietatea statului, construcþii de pe terenurile forestiere, care au fãcut parte din
exploataþia forestierã la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta în
vederea soluþionãrii, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orãºeneºti ºi
municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(2) Dispoziþiile alin.(1) se aplicã în mod corespunzãtor ºi pentru terenurile
prevãzute la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicatã.
Art. VI. – Imobilele înstrãinate cu încãlcarea prevederilor legale, obiect al
unor acte juridice desfiinþate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile,
notificate potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicatã, se restituie
în naturã.
19
Art. VII. – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005,
cu modificãrile ºi completãrile aduse prin prezenta lege, va fi republicatã,
dându-se textelor o nouã renumerotare.
20
TITLUL II
Modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor
religioase din România
Art. I. – Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din
România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.308 din 4 iulie
2000, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 501/2002, cu
modificãrile ulterioare, se modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1 alineatele (1), (2), (6) ºi (7) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Imobilele care au aparþinut cultelor religioase din România ºi
au fost preluate în mod abuziv, cu sau fãrã titlu, de statul român, de organizaþiile
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, altele decât lãcaºele de cult, aflate în proprietatea statului, a
unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice
din cele prevãzute la art. 11 , se retrocedeazã foºtilor proprietari, în condiþiile
prezentei ordonanþe de urgenþã.
(2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanþe de urgenþã, construcþiile
existente în naturã, împreunã cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul
localitãþilor, cu oricare dintre destinaþiile avute la data preluãrii în mod abuziv,
precum ºi terenurile aflate la data preluãrii abuzive în intravilanul localitãþilor,
nerestituite pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Adãugirile aduse
construcþiilor se preiau cu platã, numai dacã acestea nu depãºesc 50% din aria
desfãºuratã actualã. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerânduse
imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în aceastã categorie lucrãrile
de reparaþii curente, capitale, consolidãri, modificãri ale compartimentãrii
iniþiale, îmbunãtãþiri funcþionale ºi altele asemenea.
(6) În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activitãþi de
interes public din învãþãmânt sau sãnãtate, finanþate sau cofinanþate de la bugetul
de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaþia de a menþine
afectaþiune pe o perioadã de pânã la 5 ani de la data emiterii deciziei. În aceastã
perioadã noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin
hotãrâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreþinere aferente
imobilului respectiv revine utilizatorilor.
21
(7) O datã cu imobilele retrocedate în naturã se restituie ºi bunurile mobile,
dacã acestea au fost preluate împreunã cu imobilul respectiv ºi dacã acestea mai
existã la data depunerii cererii de retrocedare. Deþinãtorul actual al imobilului, la
solicitarea ºi în prezenþa reprezentantului cultului religios care a depus cererea de
retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în
imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În
cazul nerespectãrii acestui termen se va urma procedura prevãzutã la art. 46
alin. (2) - (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
republicatã.”
2. La articolul 1, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Regimul juridic al imobilelor care au destinaþia de lãcaº de cult va fi
reglementat prin lege specialã.”
3. La articolul 1, dupã alineatul (2) se introduc patru noi alineate,
alineatele (21), (22), (23) ºi (24), cu urmãtorul cuprins:
„(21) În cazul în care terenul este ocupat parþial, persoana îndreptãþitã poate
obþine restituirea în naturã a pãrþii de teren rãmase libere, pentru cea ocupatã de
construcþii noi, pentru cea necesarã în vederea bunei utilizãri a acestora ºi pentru
cea afectatã unor amenajãri de utilitate publicã, mãsurile reparatorii stabilindu-se
în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se
vor stabili mãsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedeazã în
naturã terenurile pe care s-au ridicat construcþii uºoare sau demontabile.
(22) Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în naturã se stabileºte
potrivit valorii de circulaþie la momentul emiterii deciziei, stabilitã potrivit
standardelor intenþionale de evaluare.
(23) Pentru situaþiile prevãzute la alin. (21) în care nu se poate dispune
retrocedarea în naturã, se vor acorda mãsuri reparatorii în echivalent potrivit legii
speciale care va reglementa tipul ºi procedura de acordare a despãgubirilor.
(24) În situaþia în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de
retrocedare se aflã în domeniul public al statului sau al unei unitãþi administrativteritoriale,
acesta urmeazã a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziþiilor
Legii nr.213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, în termen de 30 de zile de la data
rãmânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.”
22
4. Dupã articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 11. – (1) Imobilele - terenuri ºi construcþii - preluate în mod abuziv,
indiferent de destinaþie, care sunt deþinute la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi de o regie autonomã, o societate sau companie naþionalã, o societate
comercialã la care statul sau o autoritate a administraþiei publice centrale sau
locale este acþionar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în naturã,
prin decizia organelor de conducere ale unitãþii deþinãtoare. Cota de participare a
statului sau a autoritãþii administraþiei publice centrale sau locale se va diminua
în mod corespunzãtor cu valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la
reducerea capitalului social ºi la recalcularea patrimoniului.
(2) În situaþiile prevãzute la alin.(1) Comisia specialã de retrocedare va
transmite cererea de retrocedare unitãþii deþinãtoare, care are obligaþia de a o
soluþiona în termen de 60 de zile de la data completãrii dosarului.
(3) Prevederile alin. (2), (21), (22) ºi (7) ale art. 1 se aplicã în mod
corespunzãtor.
(4) Pentru situaþiile prevãzute la art.1 alin. (21) în care nu se poate dispune
retrocedarea în naturã, se vor acorda mãsurile reparatorii în echivalent prevãzute
de legea specialã sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în
echivalent de cãtre unitatea deþinãtoare prevãzutã la alin.(1), cu acordul
persoanei îndreptãþite.
(5) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile ºi în cazul în care statul sau o
autoritate publicã centralã sau localã acþionar sau asociat minoritar al unitãþii
care deþine imobilul, dacã valoarea acþiunilor sau pãrþilor sociale deþinute este
mai mare sau egalã cu valoarea corespunzãtoare a imobilului a cãrui restituire în
naturã este cerutã.
(6) Deciziile prevãzute la alin.(1) pot fi atacate la secþia civilã a tribunalului
în a cãrui circumscripþie teritorialã se aflã sediul unitãþii deþinãtoare, în termen
de 30 de zile de la comunicarea acestora.”
5. La articolul 2 alineatul (1), literele c) ºi e) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„c) un reprezentant din partea Cancelariei Primului Ministru, respectiv
preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor, care va avea
calitatea de preºedinte al comisiei;
e) un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului –
Departamentul pentru Relaþii Interetnice.”
23
6. La articolul 2, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„(4) Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de
Cancelaria Primului Ministru, prin Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea
Proprietãþilor. ”
7. La articolul 2, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu urmãtorul cuprins:
„(41) Membrii Comisiei speciale de retrocedare, precum ºi persoanele din
cadrul Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor, care asigurã
secretariatul tehnic al acesteia, beneficiazã de indemnizaþie de ºedinþã
reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, dupã caz, din indemnizaþia
lunarã; într-o lunã se poate acorda o singurã indemnizaþie, indiferent de numãrul
ºedinþelor de lucru.”
8. La articolul 2, alineatele (5) ºi (6) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(5) Comisia specialã de retrocedare sau, dupã caz, unitatea deþinãtoare
prevãzutã la art.11 va analiza documentaþia prezentatã de solicitanþi pentru fiecare
imobil ºi va dispune, prin decizie motivatã, retrocedarea imobilelor solicitate de
cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacã se apreciazã cã aceasta
nu este întemeiatã sau va propune acordarea mãsurilor reparatorii în echivalent,
în condiþiile stabilite prin legea specialã. În situaþia în care imobilul este înscris în
Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menþiona cã
proprietarul are drepturile ºi obligaþiile prevãzute de lege.
(6) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu
contestaþie la instanþa de contencios administrativ în a cãrei razã teritorialã este
situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.
Hotãrârea pronunþatã de instanþa de contencios administrativ este supusã cãilor
de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.”
9. La articolul 2, dupã alineatul (6) se introduc douã noi alineate,
alineatele (7) ºi (8), cu urmãtorul cuprins:
„(7) Ministerele, prefecturile, primãriile, serviciile de cadastru ºi birourile
de carte funciarã, precum ºi celelalte instituþii publice au obligaþia de a furniza,
la cererea scrisã a Comisiei speciale de retrocedare ºi/sau a solicitantului
retrocedãrii, în termen de 30 de zile, informaþii privind situaþia juridicã a
imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentãrii
deciziilor.
(8) În cazul în care deþinãtorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut,
primãria în a cãrei razã teritorialã este situat imobilul solicitat, la cererea scrisã a
24
Comisiei speciale de retrocedare, este obligatã sã identifice unitatea deþinãtoare
ºi sã comunice, în termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia.”
10. La articolul 3, dupã alineatul (2) se introduc trei noi alineate,
alineatele (21), (22) ºi (23) cu urmãtorul cuprins:
„(21) Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune
începuturi de dovadã scrisã, declaraþii de martori autentificate, expertize
extrajudiciare, precum ºi orice acte care, coroborate, întemeiazã prezumþia
existenþei dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluãrii
abuzive.
(22) În absenþa unor probe contrare, existenþa ºi, dupã caz, întinderea
dreptului de proprietate, se prezumã a fi cea recunoscutã în actul normativ sau de
autoritate prin care s-a dispus mãsura preluãrii abuzive sau s-a pus în executare
mãsura preluãrii abuzive.
(23) În aplicarea prevederilor alin. (22) ºi în absenþa unor probe contrare,
persoana individualizatã în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus
sau, dupã caz, s-a pus în executare mãsura preluãrii abuzive este presupusã cã
deþine imobilul sub nume de proprietar.”
11. La articolul 4, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 4. – (1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se
redobândeºte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unitãþii
deþinãtoare prevãzute la art. 11 sau a hotãrârii judecãtoreºti rãmase definitive,
dupã caz.”
12. La articolul 4, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) În cazul contractelor de locaþiune care au ca obiect spaþii cu altã
destinaþie decât aceea de locuinþã noul proprietar se va subroga în drepturile
fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioadã de
maximum 5 ani potrivit dispoziþiilor cuprinse la art. 5 alin. (2), dacã aceste
contracte au fost încheiate cu respectarea legii.”
13. La articolul 4, alineatul (3) se abrogã.
14. La articolul 4, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(4) Litigiile legate de eventualele îmbunãtãþiri aduse imobilelor care se
retrocedeazã în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã de cãtre foºtii
25
deþinãtori, precum ºi cele legate de aplicarea alin. (21) al art. 4, vor fi soluþionate
în condiþiile legii.”
15. La articolul 4, alineatul (5) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(5) Mãsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale
care va reglementa tipul ºi procedura de acordare a despãgubirilor.”
16. Dupã articolul 4, se introduc douã noi articole, articolele 41 ºi 42, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 41. – (1) În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanþe
de urgenþã au fost înstrãinate legal dupã data de 22 decembrie 1989, titularii
cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea mãsurilor reparatorii în
echivalent potrivit art.4 alin.(5).
(2) Actele juridice de înstrãinare a imobilelor care fac obiectul prezentei
ordonanþe de urgenþã sunt lovite de nulitate absolutã dacã au fost încheiate cu
încãlcarea dispoziþiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrãinãrii.
(3) În cazul acþiunilor formulate potrivit dispoziþiilor cuprinse la alin. (2)
procedura de retrocedare începutã în temeiul prezentei ordonanþe de urgenþã este
suspendatã pânã la soluþionarea acelor acþiuni prin hotãrâre judecãtoreascã
definitivã ºi irevocabilã. Persoana îndreptãþitã va înºtiinþa de îndatã Comisia
specialã de retrocedare.
(4) Prevederile prezentei ordonanþe de urgenþã sunt aplicabile ºi în cazul
acþiunilor în curs de judecatã, persoana îndreptãþitã putând alege calea acestei
ordonanþe de urgenþã, renunþând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea
cauzei.
Art. 42. – (1) Sub sancþiunea nulitãþii absolute, pânã la soluþionarea
procedurilor administrative ºi, dupã caz, judiciare, prevãzute de prezenta
ordonanþã de urgenþã, este interzisã înstrãinarea, schimbarea destinaþiei,
ipotecarea sau grevarea sub orice formã a imobilelor pentru care au fost depuse
cereri de retrocedare în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã.
(2) Solicitanþilor le revine obligaþia de a înºtiinþa în scris deþinãtorul actual
despre existenþa cererilor de retrocedare depuse în condiþiile prezentei ordonanþe
de urgenþã.”
17. La articolul 5, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 5. – (1) Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra
imobilelor în temeiul prezentei ordonanþe de urgenþã vor încheia cu deþinãtorii
actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în
26
termen de 60 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziei Comisiei speciale
de retrocedare sau, dupã caz, a unitãþii deþinãtoare prevãzute la art. 11, termen
dupã care, dacã protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenþa
executorului judecãtoresc un proces-verbal de constatare unilateralã a preluãrii
imobilului.
(2) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de
cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor
prevãzute la art. 1 alin. (6) ºi la art. 4 alin. (2) ºi (2)1.”
18. Articolul 51 se renumeroteazã ºi va deveni articolul 54.
19. Dupã articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 51, 52 ºi 53,
cu urmãtorul cuprins:
„Art. 51. – (1) Nerespectarea obligaþiilor prevãzute de prezenta ordonanþã de
urgenþã atrage rãspunderea contravenþionalã a instituþiei sau, dupã caz, a
conducãtorului instituþiei cãreia îi incumbã respectarea acestor obligaþii.
(2) Constituie contravenþii urmãtoarele fapte:
a) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art.1 alin. (24);
b) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art.1 alin. (7);
c) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art.11 alin. (2) de cãtre unitatea
deþinãtoare;
d) necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informaþiilor solicitate
potrivit art.2 alin. (7) ºi (8);
e) nerespectarea obligaþiei prevãzute la art.5 alin. (1);
f) încãlcarea interdicþiei de înstrãinare prevãzute la art. 42 alin. (1).
(3) Faptele prevãzute la alin. (2) lit.a) -e) se sancþioneazã cu amendã de la
5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(4) Fapta prevãzutã la alin. (2) lit. f) se sancþioneazã cu amendã de la
100.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(5) Neîncheierea de cãtre deþinãtorul actual a protocolului de predarepreluare,
potrivit art. 5 alin. (1), atrage obligaþia acestuia de a plãti noului
proprietar o sumã, calculatã pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei
de folosinþã a imobilului.
Art. 52. – (1) Constatarea contravenþiilor prevãzute la art. 51 alin. (2) ºi
aplicarea sancþiunilor în ceea ce priveºte ministerele, prefecturile, unitãþile
deþinãtoare prevãzute la art.11 se fac de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru
Restituirea Proprietãþilor, prin corpul de control al acesteia.
(2) În cazul autoritãþilor administraþiei publice locale situate pe raza
teritorialã a judeþului, respectiv a municipiului Bucureºti constatarea
contravenþiilor revine prefectului judeþului, respectiv Prefectului municipiului
27
Bucureºti, iar aplicarea sancþiunilor revine Autoritãþii Naþionale pentru
Restituirea Proprietãþilor.
(3) Activitatea prefectului judeþului, respectiv a municipiului Bucureºti,
prevãzutã la alin. (2) este supusã controlului Autoritãþii Naþionale pentru
Restituirea Proprietãþilor, prin corpul de control al acesteia. În mãsura în care
acesta constatã neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzãtoare a acestor
obligaþii va propune ministrului administraþiei ºi internelor mãsurile
corespunzãtoare.
Art. 53. – Dispoziþiile art. 51 ºi art. 52 se vor completa cu prevederile
Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor,
aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.”
Art. II. – Termenul de depunere a cererilor de retrocedare a imobilelor
aparþinând cultelor religioase, prevãzut la art. 1 alin. (5) din Ordonanþa de urgenþã
a Guvernului nr. 94/2000, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.
501/2002, cu modificãrile ulterioare, este de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi.
Art. III. – Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de
nulitate, dreptul la acþiune prevãzut la art.41 alin. (2) din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 94/2000, aprobatã cu modificãri ºi completãri, prin Legea nr.
501/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se prescrie în termen de 6
luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
Art. IV. – (1) Cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în
extravilanul localitãþilor la data preluãrii abuzive, precum ºi construcþii de orice
fel, situate în extravilanul localitãþilor, aparþinând exploataþiilor agricole ºi care
au fost trecute în proprietatea statului, construcþii de pe terenurile forestiere, care
au fãcut parte din exploataþia forestierã la data trecerii în proprietatea statului, se
vor înainta de cãtre Comisia specialã de retrocedare, în vederea soluþionãrii, în
termen de 60 de zile, comisiilor comunale orãºeneºti ºi municipale constituite
potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, ºi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(2) Termenul de 60 de zile prevãzut la alin.(1), curge de la data la care
Comisia specialã de retrocedare primeºte situaþia juridicã din care reiese cã
imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
28
Art. V. – Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din
România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.308 din 4 iulie
2000, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 501/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, inclusiv cu modificãrile ºi completãrile
aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.
Art. VI. – Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã art. VI
alin. (1)-(4) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.184/2002, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.929 din 18 decembrie 2002, aprobatã
cu modificãri prin Legea nr. 48/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.262 din 25 martie 2004.
29
TITLUL III
Modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor
cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România
Art. I. – Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea
unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând
minoritãþilor naþionale din România, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobatã cu completãri prin Legea
nr. 66/2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se modificã ºi se
completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolele 1 – 5 se abrogã.
2. La articolul 6, alineatele (1), (2) ºi (5) vor avea urmãtorul cuprins:
„Art. 6. – (1) Imobilele care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor
naþionale din România ºi care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fãrã titlu, de
statul român, de organizaþiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în
perioada 6 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989, se restituie foºtilor proprietari
în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã.
(2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanþe de urgenþã, construcþiile
existente în naturã, împreunã cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul
localitãþilor, cu oricare dintre destinaþiile avute la data preluãrii în mod abuziv,
precum ºi terenurile aflate la data preluãrii abuzive în intravilanul localitãþilor,
nerestituite pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Adãugirile aduse
construcþiilor se preiau cu platã, numai dacã acestea nu depãºesc 50% din aria
desfãºuratã actualã. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea,
considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în aceastã
categorie lucrãrile de reparaþii curente, capitale, consolidãri, modificãri ale
compartimentãrii iniþiale, îmbunãtãþiri funcþionale ºi altele asemenea.
(5) În cazul în care imobilele restituite sunt afectate unor activitãþi de interes
public din învãþãmânt sau sãnãtate, finanþate sau cofinanþate de la bugetul de stat
sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaþia de a menþine afectaþiunea
pe o perioadã de pânã la 5 ani de la data emiterii deciziei. În aceastã perioadã
noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotãrâre a
Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreþinere aferente imobilului
respectiv revine utilizatorilor.”
30
3. Articolul 7 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 7. – (1) Comisia specialã de retrocedare sau, dupã caz, unitatea
deþinãtoare va analiza documentaþia prezentatã de solicitanþi pentru fiecare imobil
ºi va dispune, prin decizie motivatã, restituirea imobilelor solicitate, respingerea
cererii de retrocedare, dacã se apreciazã cã aceasta nu este întemeiatã sau va
propune acordarea mãsurilor reparatorii în echivalent, în condiþiile stabilite prin
legea specialã.
(2) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanþa de
contencios administrativ în a cãrei razã teritorialã este situat imobilul solicitat, în
termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotãrârea pronunþatã de instanþa
de contencios administrativ este supusã cãilor de atac potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
(3) Ministerele, prefecturile, primarii, serviciile de cadastru ºi birourile de
carte funciarã, precum ºi celelalte instituþii publice au obligaþia de a furniza, la
cererea scrisã a Comisiei speciale de retrocedare ºi/sau a solicitantului
retrocedãrii, în termen de 30 zile, informaþii privind situaþia juridicã a imobilelor
care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentãrii deciziilor.
(4) În situaþia în care imobilul este înscris în Lista cuprinzând monumentele
istorice, în decizia de retrocedare se va menþiona cã proprietarul are drepturile ºi
obligaþiile prevãzute de lege.”
4. Articolul 8 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 8. – Prevederile art.1 alin. (21)- (24) ºi (7), art. 11, art.2 alin. (41), (7) ºi
(8), art.3 alin.(2), (21)-(23), art.4, art. 41, art. 42, art.5, art. 51 - 53 din Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care
au aparþinut cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobatã cu modificãri ºi completãri
prin Legea nr. 501/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se aplicã în
mod corespunzãtor.”
Art. II. – De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi curge un nou termen
de 6 luni pentru depunerea cererilor de restituire, în condiþiile art. 6 alin. (4) din
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri
imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor
naþionale din România, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.
66/2004.
Art. III. – Dreptul la acþiune prevãzut la art. III din Titlul II din prezenta
lege se aplicã în mod corespunzãtor.
31
Art. IV. – (1) Cererile de restituire având ca obiect terenuri situate în
extravilanul localitãþilor la data preluãrii abuzive, precum ºi construcþii de orice
fel, situate în extravilanul localitãþilor, aparþinând exploataþiilor agricole ºi care
au fost trecute în proprietatea statului, construcþii de pe terenurile forestiere, care
au fãcut parte din exploataþia forestierã la data trecerii în proprietatea statului, se
vor înainta de cãtre Comisia specialã de retrocedare, în vederea soluþionãrii, în
termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orãºeneºti ºi municipale constituite
potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, ºi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(2) Termenul de 60 de zile prevãzut la alin.(1), curge de la data la care
Comisia specialã de retrocedare primeºte situaþia juridicã din care reiese cã
imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
Art. V. – Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea
unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând
minoritãþilor naþionale din România, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobatã cu completãri prin Legea
nr. 66/2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, va fi republicatã în
Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouã numerotare.
32
TITLUL IV
Modificarea ºi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Art. I. – Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 11, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Dispoziþiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor ºi în ceea ce
priveºte suprafeþele preluate de cooperativele agricole de producþie în baza unor
legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.”
2. La articolul 11, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producþie de la
persoanele fizice, fãrã înscriere în cooperativele agricole de producþie sau de
cãtre stat, fãrã nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacã acestea nu
au fost atribuite legal altor persoane.”
3. La articolul 18, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Terenurile neatribuite, rãmase la dispoziþia comisiei, dupã încheierea
integralã a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al
comunei, oraºului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziþia celor care
doresc sã întemeieze sau sã dezvolte exploataþii agricole, prin închiriere,
concesionare sau vânzare, în condiþiile legii sau puse la dispoziþie pentru
obiective de interes social.”
4. La articolul 23, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) În cazul înstrãinãrii construcþiilor, suprafeþele de teren aferente
prevãzute la alin. (2) sunt cele convenite de pãrþi la data înstrãinãrii, dovedite prin
orice mijloc de probã.”
33
5. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Suprafaþa terenurilor prevãzute în alin. (1), aferente casei de locuit ºi
anexelor gospodãreºti, nu poate fi mai mare decât cea prevãzutã în actul de
atribuire provenit de la cooperativa de producþie, consiliul popular sau primãria
din localitatea respectivã.”
6. La articolul 24, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Foºtii proprietari vor fi compensaþi cu o suprafaþã de teren echivalentã
în intravilan sau, în lipsã, în extravilan, acceptatã de ei, iar, dacã nu mai existã
teren, se vor acorda despãgubiri.”
7. La articolul 27, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe
vechile amplasamente, cu ocazia mãsurãtorilor comisia localã ia act de
recunoaºterea reciprocã a limitelor proprietãþii de cãtre vecini, le consemneazã în
documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare ºi înainteazã
documentaþia comisiei judeþene sau prefectului pentru validare ºi, respectiv,
eliberarea titlurilor de proprietate.”
8. La articolul 27, dupã alineatul (2) se introduc alineatele (21) ºi (22), cu
urmãtorul cuprins:
„(21) Proprietarii sau moºtenitorii acestora care nu s-au înscris în
cooperativa agricolã de producþie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat
terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin
comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor
categorii de proprietari ºi moºtenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.
(22) În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor
persoane decât foºtii proprietari iar aceºtia deþineau la acel moment adeverinþe de
proprietate ºi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca
titlurile emise cu încãlcarea legii, dacã acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacã
respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare –
cumpãrare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiþiei pentru
constatarea nulitãþii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din
Legea nr. 169/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii fondului funciar
nr.18/1991.”
34
9. La articolul 27, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu urmãtorul cuprins:
„(41) Primarul va afiºa lunar suprafaþa constituitã sau reconstituitã, numele
beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum ºi suprafaþa rãmasã în
rezerva comisiei locale.”
10. La articolul 52, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Prevederile art. 274 din Codul de procedurã civilã sunt aplicabile.”
11. Articolul 60 se abrogã.
12. La articolul 92, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins :
„(3) Scoaterea definitivã din circuitul agricol a terenurilor agricole din
extravilan, de clasa I ºi clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrãri de
îmbunãtãþiri funciare, precum ºi a celor plantate cu vii ºi livezi, prin extinderea
intravilanului localitãþilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al
directorului Direcþiei Agricole ºi de Dezvoltare Ruralã, cu avizul Ministerului
Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale.”
13. La articolul 92, alineatul (5) se abrogã.
14. Articolul 108 se abrogã.
15. Articolul 109 se abrogã.
16. Dupã articolul 110, se introduc trei noi articole, articolele 1101,
1102 ºi 1103 cu urmãtorul cuprins:
„Art. 1101. – Constituie contravenþii la normele privind reconstituirea
dreptului de proprietate urmãtoarele fapte:
a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau
judeþene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia
nejustificat reconstituirea sau constituirea, dupã caz, a dreptului de proprietate ori
eliberarea titlului de proprietate cãtre persoanele îndreptãþite, precum ºi eliberarea
titlului de proprietate fãrã îndeplinirea condiþiilor legale;
b) neafiºarea datelor menþionate în art. 27 alin. (41) de cãtre primar în
termen de 10 zile de la sfârºitul lunii precedente;
c) afiºarea de cãtre primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea
dreptului de proprietate, care nu corespund realitãþii.
35
Art. 1102. – Contravenþiile prevãzute la art. 1101 se sancþioneazã astfel:
a) cea de la litera a) cu amendã de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b) cele de la literele b) ºi c) cu amendã de la 50.000.000 lei la
100.000.000 lei.
Art. 1103. – Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute la
art. 1101 ºi art. 1102 se fac de cãtre împuterniciþii Autoritãþii Naþionale pentru
Restituirea Proprietãþilor ºi de cãtre prefect sau împuterniciþii acestuia, în cazul
membrilor comisiilor locale.”
Art. II. – Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au obligaþia ca în
termen de cel mult 120 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sã
înainteze Agenþiei Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii
protocoalelor de predare-primire cu aceastã instituþie privind terenurile care au
fost preluate direct de la societãþile comerciale din portofoliul Agenþiei
Domeniilor Statului, precum ºi de la staþiunile de cercetare, institute ºi unitãþi de
învãþãmânt.
36
TITLUL V
Modificarea ºi completarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea ºi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Articol unic - Legea nr. 169/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, se modificã ºi se completeazã dupã cum
urmeazã:
1. La articolul III alineatul (1), partea introductivã ºi litera a) se
modificã ºi vor avea urmãtorul cuprins:
„Art. III. – (1) Sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispoziþiilor
legislaþiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte
emise cu încãlcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
ºi ale Legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale
prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în
favoarea persoanelor care nu erau îndreptãþite, potrivit legii, la astfel de
reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut
niciodatã teren în proprietate predat la cooperativa agricolã de producþie sau la
stat sau care nu au moºtenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire ºi constituire în favoarea altor persoane asupra
vechilor amplasamente ale foºtilor proprietari, solicitate de cãtre aceºtia, în
termen legal, libere la data solicitãrii, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile
intravilane, a Legii nr. 1/2000 ºi a prezentei legi, precum ºi actele de constituire
pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire ºi constituire a dreptului de proprietate în
favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriºi în
cooperativa agricolã de producþie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu
au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise
dupã eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament,
transcris în registrele de transcripþiuni ºi inscripþiuni sau, dupã caz, intabulat în
cartea funciarã, precum ºi actele de înstrãinare efectuate în baza lor;
37
(v) actele de reconstituire ºi constituire a dreptului de proprietate în mãsura
în care au depãºit limitele de suprafaþã stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri
forestiere pentru persoanele care nu au deþinut anterior în proprietate astfel de
terenuri.”
2. La articolul III, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau
privat al statului sau al localitãþilor terenuri pentru care s-au depus cereri de
reconstituire a dreptului de proprietate privatã îºi suspendã efectele cu privire la
aceste terenuri pânã la soluþionarea cererii de cãtre comisia de fond funciar, cu
excepþia terenurilor intrate deja în circuitul civil. Dupã validarea cererii de
reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii
în posesie.”
3. La articolul III, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins :
„(2) Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, Autoritatea Naþionalã
pentru Restituirea Proprietãþilor ºi de alte persoane care justificã un interes
legitim, iar soluþionarea cererilor este de competenþa instanþelor judecãtoreºti de
drept comun.”
4. La articolul III, dupã alineatul (2) se introduc patru noi alineate,
alineatele (21) - (24), cu urmãtorul cuprins:
„(21) Nulitatea absolutã, în sensul prezentei legi, va putea fi invocatã ºi în
litigiile în curs.
(22) Nulitatea absolutã nu opereazã asupra titlurilor obþinute de foºtii
proprietari pe alte amplasamente dacã la intrarea în vigoare a prezentei legi ºi-au
gãsit vechile amplasamente de care au fost deposedaþi atribuite legal altor
persoane conform Legii nr. 18/1991.
(23) Foºtii proprietari pot reveni la vechiul amplasament ºi atunci când
persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunþã în favoarea lor la titlurile de
proprietate deja eliberate.
(24) În cazul unor înstrãinãri succesive ale terenurilor, cel care a vândut
terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sã remitã preþul actualizat
fostului proprietar rãmas fãrã teren.”
38
TITLUL VI
Modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
ºi ale Legii nr. 169/1997
Art. I. – Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 1. – Persoanelor fizice ºi persoanelor juridice care au formulat cereri
pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole ºi pentru
terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în
condiþiile prevãzute de prezenta lege. Dispoziþiile acestei legi se aplicã ºi în
cazul restituirii construcþiilor accesorii terenurilor agricole ºi silvice.”
2. La articolul 2, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 2. – (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului
de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacã acestea nu au fost atribuite
legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun
acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmeazã sã fie retrocedate
într-un singur amplasament.”
3. La articolul 3, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„(2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice
prevãzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, se face pentru diferenþa dintre suprafaþa de
10 ha de familie ºi cea adusã în cooperativa agricolã de producþie sau preluatã
prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de
50 ha de proprietar deposedat.”
4. La articolul 4, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 4. – (1) Pentru terenurile din extravilanul localitãþilor, foste proprietãþi
ale persoanelor fizice ºi juridice, care au trecut în proprietatea statului ºi pe care
se gãsesc instalaþii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioraþii, pe care se
desfãºoarã activitãþi miniere de exploatare sau operaþiuni petroliere de
39
dezvoltare-explorare ºi exploatare, se restituie, în condiþiile legii, foºtilor
proprietari sau moºtenitorilor acestora suprafeþe echivalente constituite din
rezerva existentã la comisiile locale, iar în situaþia în care aceste suprafeþe sunt
insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeaºi localitate sau din alte
localitãþi, acceptate de foºtii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este
posibilã se vor acorda despãgubiri foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora,
în condiþiile legii.”
5. La articolul 4, dupã alineatul (1) se introduc nouã alineate noi,
alineatele (11) - (19), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Pentru terenurile foºtilor proprietari persoane fizice sau juridice,
inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevãzute la art. 26
alin.(1), pe care s-au aflat, la data deposedãrii, amenajãri piscicole, sere sau
plantaþii de hamei, de duzi, plantaþii viticole sau pomicole, în prezent proprietatea
statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligaþia de a le menþine
destinaþia ºi, acolo unde este cazul, unitatea ºi funcþionalitatea.
(12) Pentru terenurile menþionate mai sus, pe care s-au efectuat de cãtre stat
investiþii, neamortizate pânã la intrarea în vigoare a prezentei legi, foºtii
proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligaþia de
a plãti statului, în termen de 10 ani, contravaloarea neamortizatã a investiþiei,
dacã aceasta reprezintã mai mult de 30% din valoarea totalã a investiþiei la data
intrãrii în vigoare a acestei legi, sau sã primeascã terenuri pe alte amplasamente,
acceptate de aceºtia, de aceeaºi categorie de folosinþã cu terenul pe care l-au
predat ori despãgubiri.
(13) Pentru terenurile preluate de stat de pe care investiþiile au fost vândute
cu respectarea legii, foºtii proprietari pot opta pentru alt amplasament, acceptat
de aceºtia, sau pentru despãgubiri plãtite fie de cãtre investitor, fie de cãtre stat.
(14) În cazul opþiunii pentru despãgubiri plãtite de investitori, foºtii
proprietari vor conveni cu investitorii, în termen de 3 luni de la data intrãrii în
vigoare a acestei legi sau de la data validãrii cererii de reconstituire a dreptului de
proprietate, preþul terenului, care nu poate fi mai mic decât valoarea sa de piaþã,
ºi termenul de platã, care nu poate fi mai mare de 3 ani.
(15) Acordul va fi înregistrat la comisia judeþeanã care a validat cererea de
reconstituire ºi devine titlu executoriu pentru plata preþului dacã investitorul nu
îºi respectã obligaþia de platã în termenul convenit. Din momentul înregistrãrii
acordului, opþiunea pãrþilor este definitivã ºi pãrþile nu mai pot opta pentru alte
forme de reconstituire ºi, respectiv, despãgubire. Proprietarii se vor putea adresa
statului, în condiþiile dispoziþiilor legale privind acordarea de despãgubiri de cãtre
acesta, doar pentru acoperirea valorii investiþiilor preluate de stat o datã cu
terenul pe care l-au avut în proprietate.
40
(16) Pânã la efectuarea plãþii, proprietarul investiþiei va plãti fostului
proprietar al terenului o sumã, convenitã de pãrþi, care nu poate fi mai micã decât
redevenþa plãtitã statului la momentul acordului ºi nu va putea înstrãina în nici un
mod investiþia sa, sub sancþiunea nulitãþii absolute.
(17) Proprietarii investiþiilor dobândesc dreptul de proprietate asupra
terenului în momentul achitãrii integrale a contravalorii terenului.
(18) În situaþia în care nu se opteazã pentru despãgubiri plãtite de cãtre
investitor, sau în situaþia în care fostul proprietar ºi investitorul nu ajung la un
acord în termenul menþionat la alin. (14), fostul proprietar va primi teren pe alt
amplasament, acceptat de acesta, sau despãgubiri de la stat, atât pentru teren cât
ºi pentru investiþiile dovedite la data preluãrii terenului, în condiþiile legii.
(19) În cazul realizãrii acordului prevãzut la alin. (14), pentru investiþiile
dovedite la data preluãrii terenului, fostul proprietar primeºte despãgubiri de la
stat, în condiþiile legii.”
6. La articolul 4, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„(2) În cazul în care investiþiile pentru care suprafaþa de teren a fost
preluatã de stat nu au fost executate sau se aflã în stadiu de proiect, suprafaþa
preluatã se restituie, la cerere, foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora, pe
vechiul amplasament.”
7. La articolul 6, alineatele (11) ºi (12) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(11) Titlurile de proprietate obþinute anterior intrãrii în vigoare a Legii nr.
18/1991 ºi existenþa liberã a vechilor amplasamente fac dovada absolutã a
proprietãþii, obligând comisiile de fond funciar sã procedeze la validarea cererii
de reconstituire a dreptului de proprietate.
(12) Consemnãrile efectuate între anii 1945 ºi 1990 în registrele agricole,
cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producþie, documentele
existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoþite de
titlurile de proprietate, au valoare declarativã cu privire la proprietate.”
8. La articolul 6, dupã alineatul (12) se introduc douã noi alineate,
alineatele (13) ºi (14), cu urmãtorul cuprins:
„(13) În situaþia în care nu mai existã înscrisuri doveditoare, proba cu
martori este suficientã în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se
face pe vechile amplasamente ºi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii
vecini sau moºtenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut
reconstituirea.
41
(14) Orice probã dovedind dreptul de proprietate al foºtilor proprietari poate
fi înlãturatã numai printr-o probã de aceeaºi forþã produsã de cãtre deþinãtorul
actual al terenului sau de cãtre terþi, tãgãduind dreptul de proprietate.”
9. La articolul 6, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„(2) Dispoziþiile art. 12 ºi art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, privind restabilirea
dreptului de proprietate prin reconstituire, precum ºi dispoziþiile procedurale
prevãzute la art. 51 - 59 din aceeaºi lege se aplicã în mod corespunzãtor la
reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.”
10. La articolul 6, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate,
alineatele (21) ºi (22), cu urmãtorul cuprins:
„(21) În situaþia în care anumite suprafeþe sunt revendicate de douã persoane,
dintre care una este fostul proprietar, cãruia i s-a preluat terenul prin mãsurile
abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, ºi cea de a doua, persoana cãreia
i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de
teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în naturã
ambilor solicitanþi. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în
naturã terenul persoanei care deþinea actele de proprietate în anul 1990, iar cei
care au fost împroprietãriþi cu asemenea terenuri vor fi despãgubiþi în condiþiile
legii.
(22) Diferenþele între suprafeþele înscrise în titlurile de proprietate, în
registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativã, în actele de donaþie cãtre
stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 ºi situaþia de fapt la data punerii
în posesie se corecteazã în favoarea foºtilor proprietari.”
11. Articolul 61 se abrogã.
12. Articolul 7 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 7. – Pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de
proprietate conform art. 3, 4, 5 ºi 23, se va emite un titlu de proprietate
suplimentar, dacã persoanele în cauzã au deja un titlu emis în condiþiile Legii
fondului funciar nr. 18/1991.”
13. Articolul 8 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 8 – Persoanelor fizice cãrora li s-a reconstituit proprietatea pentru
diferenþa dintre suprafaþa de 10 hectare de familie ºi suprafaþa preluatã de stat
prin legi speciale, dar nu mai mult de 50 de hectare, pe mai multe loturi decât au
deþinut înainte de preluare, la cerere, dacã este posibil, li se comaseazã terenurile
în loturi mai mari sau într-un singur lot, de aceeaºi categorie de folosinþã cu cel
42
preluat, inclusiv din terenurile proprietate de stat, eliberându-se un nou titlu de
proprietate, dupã revocarea celui iniþial de comisia judeþeanã de fond funciar.”
14. La articolul 9, alineatele (1) ºi (3) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 9. – (1) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele,
centrele ºi staþiunile de cercetare, destinate cercetãrii ºi producerii de seminþe, de
material sãditor din categorii biologice superioare ºi de animale de rasã, rãmân în
administrarea acestora, cu excepþia terenurilor agricole preluate de la foºtii
proprietari ºi solicitate de persoanele îndreptãþite la reconstituire. Terenurile din
perimetrele staþiunilor, institutelor ºi centrelor de cercetare care fac obiectul
retrocedãrii se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea
perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea ºi funcþionarea
unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii,
industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice „Gheorghe
Ionescu-ªiºeºti”, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(3) Terenurile agricole care au aparþinut cu titlu de proprietate Academiei
Române, universitãþilor, instituþiilor de învãþãmânt superior cu profil agricol ºi
unitãþilor de cercetare în 1945, revin în proprietatea acestora.”
15. La articolul 9, dupã alineatul (1) se introduc douã noi alineate,
alineatele (11) ºi (12), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Dispoziþiile alin. (1) se aplicã ºi terenurilor folosite la data intrãrii în
vigoare a prezentei legi de unitãþile de învãþãmânt cu profil agricol sau silvic.
Suprafeþele care rãmân în administrarea instituþiilor de învãþãmânt vor fi
delimitate prin hotãrâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrãrii în
vigoare a prezentei legi.
(12) Pentru suprafeþele de teren care se restituie pe vechiul amplasament
persoanelor îndreptãþite în condiþiile alin. (1) ºi (11) unitãþile de cercetare ºi
învãþãmânt vor primi în administrare suprafeþe de teren corespunzãtoare din
proprietatea statului.”
16. La articolul 9, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care
au aparþinut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor de cãtre
Agenþia Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacã nu se afecteazã
vechile amplasamente ale foºtilor proprietari ºi cu respectarea prevederilor Legii
nr. 752/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române, cu
completãrile ulterioare.”
43
17. La articolul 12, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 12. – (1) Comisiile comunale, orãºeneºti sau municipale din unitãþile
administrativ-teritoriale pe care se aflã terenurile, împreunã cu oficiile de
cadastru ºi publicitate imobiliarã vor delimita terenurile solicitate pe vechile
amplasamente, dacã acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, sau în sole
situate în vecinãtatea localitãþilor, acceptate de foºtii proprietari, cu asigurarea
accesului la lucrãrile de hidroamelioraþii, acolo unde ele existã.”
18. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 13. – Prefectul, în calitatea sa de preºedinte al comisiei judeþene, va
întocmi ºi va înainta lunar Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor
un raport privind situaþia aplicãrii prevederilor legii, cu propuneri de mãsuri,
inclusiv de angajare a rãspunderii pentru primarii care întârzie sau împiedicã în
orice mod reconstituirea dreptului de proprietate în termenele ºi în condiþiile
stabilite de lege.”
19. Articolele 15, 19 ºi 20 se abrogã.
20. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 22. – Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie ºi
eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul persoanelor fizice, se fac de cãtre
comisiile locale ºi comisiile judeþene sau de prefect, în conformitate cu
prevederile art. 12 ºi art. 51 - 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legii nr. 169/1997, cu prevederile
Regulamentului privind procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea
comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a
modelului ºi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum ºi punerea în
posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1172/2001, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi cu respectarea prevederilor
prezentei legi.”
21. La articolul 23, dupã alineatul (11) se introduce un nou alineat,
alineatul (12), cu urmãtorul cuprins:
„(12) Unitãþile de cult prevãzute la alin. (1), dacã au avut în proprietate
suprafeþe mai mari decât cele retrocedate pânã la intrarea în vigoare a prezentei
legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaþã
deþinutã în 1945.”
44
22. La articolul 24, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 24. – (1) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
forestiere, pentru diferenþa dintre suprafaþa primitã prin aplicarea legilor fondului
funciar ºi cea avutã în proprietate, persoanelor fizice ºi juridice sau, dupã caz,
moºtenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente.”
23. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduc patru noi alineate,
alineatele (11) - (14), cu urmãtorul cuprins:
„(11) În cazul în care validarea s-a fãcut pe alt amplasament decât cel avut în
proprietate iar pentru respectiva suprafaþã nu s-a fãcut punerea în posesie, titlul
de proprietate se emite pe numele fostului proprietar sau al moºtenitorilor
acestuia.
(12) Terenurile din ariile naturale protejate, constituite ºi declarate astfel
potrivit legii, arboretele constituite ca unitãþi - sursã pentru producerea
materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante – mamã
pentru producþia de butaºi, înscrise în catalogul naþional al materialelor de bazã,
se restituie foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora, cu obligaþia de a le
pãstra destinaþia ºi de a le asigura administrarea prin structuri silvice autorizate.
Fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafeþe echivalente din
fondul forestier proprietate de stat.
(13) În cazul terenurilor defriºate dupã data de 1 ianuarie 1990 fostul
proprietar poate opta pentru restituirea pe vechiul amplasament.
(14) În cazul în care pe vechiul amplasament se aflã pãduri încadrate în
grupa I funcþionalã conform prevederilor Legii nr. 26/1996 – Codul silvic, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, fostul proprietar sau moºtenitorii acestuia
trebuie sã respecte destinaþia acestora ºi sã permitã lucrãrile de intervenþie
necesare sau pot opta pentru restituirea unui alt teren, situat în apropierea
vechiului amplasament.”
24. La articolul 24, alineatele (2), (3), (4) ºi (5) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(2) Se excepteazã de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile
amplasamente terenurile atribuite foºtilor proprietari, cu respectarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în
posesie.
(3) Pentru cazurile prevãzute la alin. (2) punerea în posesie se va face pe alte
terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar.
(4) Unitãþile ºi subunitãþile silvice din subordinea Regiei Naþionale a
Pãdurilor - Romsilva, precum ºi ceilalþi deþinãtori actuali ai terenurilor forestiere
45
solicitate de foºtii proprietari sau de moºtenitorii lor, vor pune la dispoziþie
comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi suprafeþele de teren
pentru care cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate, pe
categorii de deþinãtori prevãzute în prezenta lege, în condiþiile prevãzute la
alin. (1) - (3). Trecerea efectivã a terenurilor în proprietatea privatã se va face cu
ocazia punerii în posesie, potrivit prezentei legi.
(5) Autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã va lua mãsuri
ca fiecare ocol silvic sã delimiteze perimetrele cu terenuri ce rãmân în
proprietatea statului de terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de
proprietate privatã.”
25. La articolul 24, alineatele (31) ºi (32) se abrogã.
26. La articolul 24, dupã alineatul (5) se introduce un nou alineat,
alineatul (6), cu urmãtorul cuprins:
„(6) Terenurile proprietate de stat, administrate de Institutul de Cercetãri ºi
Amenajãri Silvice, destinate activitãþii de cercetare, rãmân în administrarea
acestuia, cu excepþia terenurilor forestiere preluate de la foºtii proprietari ºi
solicitate de persoanele îndreptãþite la reconstituire. Terenurile forestiere
destinate cercetãrii care fac obiectul retrocedãrii se vor delimita în trupuri
compacte, începând de la marginea perimetrului.”
27. La articolul 25, alineatele (1) ºi (3) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 25. – (1) Reconstituirea dreptului de proprietate ºi punerea în posesie a
titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum ºi eliberarea titlurilor de
proprietate se fac de comisiile locale ºi, respectiv, comisiile judeþene, în condiþiile
ºi cu procedura stabilite de Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, de Legea nr. 169/1997, de Regulamentul privind
procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea
dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modelului ºi modului de
atribuire a titlurilor de proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor,
aprobat prin hotãrârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, ºi conform prezentei legi.
(3) Pentru persoanele prevãzute la art. 24 alin. (1) din prezenta lege se va
emite un titlu de proprietate suplimentar. Dacã nu a fost emis încã un titlu de
proprietate pentru suprafaþa de teren forestier primitã prin aplicarea legilor
fondului funciar, se va emite un singur titlu pentru întreaga suprafaþã rezultatã din
aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, a Legii nr. 169/1997 ºi a prezentei legi.”
46
28. La articolul 26, alineatele (1), (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 26. – (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu
vegetaþie forestierã, pãºunilor ºi fâneþelor, obºti de moºneni în devãlmãºie, obºti
rãzeºeºti nedivizate, composesorate, obºti de cumpãrare, pãduri grãnicereºti,
pãduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitãþi ºi forme asociative
cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea
reprezentantului legal al acestora, cu menþiunea la titular, dupã caz: „obºte de
moºneni”, „obºte de rãzeºi”, „composesorat”, „pãduri grãnicereºti”, alte asociaþii
ºi forme asociative cu denumirea localitãþii respective.
(2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaþa avutã în
proprietate.
(3) Titlul de proprietate va fi însoþit de o schiþã de amplasament a suprafeþei
de teren forestier care a aparþinut obºtii de moºneni, obºtii de rãzeºi,
composesoratului ºi altora asemenea, ce urmeazã a fi restituit.”
29. La articolul 26, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (31), cu urmãtorul cuprins:
„(31) Punerea în posesie în cazul suprafeþelor reconstituite pe raza mai
multor comune se face de cãtre comisiile locale sub coordonarea ºi cu avizul
oficiilor judeþene ale Agenþiei Naþionale de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, iar
în cazul suprafeþelor reconstituite pe raza mai multor judeþe de cãtre Agenþia
Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã. Titlul de proprietate se va emite
de comisia judeþeanã în a cãrei razã teritorialã se afla sediul formei asociative.”
30. Articolul 27 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 27. – Administrarea ºi exploatarea terenurilor forestiere prevãzute la
art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative
admise de legislaþia statului român în perioada anilor 1921 – 1946, în mãsura în
care nu contravin legislaþiei în vigoare.”
31. Articolul 28 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 28 - (1) În vederea organizãrii administrãrii terenurilor forestiere
prevãzute la art. 26 din prezenta lege ºi a determinãrii responsabilitãþilor cu
privire la administrarea lor, persoanele îndreptãþite se vor reorganiza, în baza
acestei legi, în formele asociative iniþiale.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi un
comitet ad-hoc va solicita judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã sunt situate
terenurile recunoaºterea formelor asociative de administrare ºi de exploatare a
terenurilor forestiere.
47
(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecãtoriei, o datã cu cererea, un statut în
formã autenticã sau certificatã de avocat, în care se vor stabili structura acestora,
organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în
condiþiile legii, drepturile ºi obligaþiile membrilor, rãspunderi, sancþiuni, modul
de dizolvare, precum ºi alte prevederi specifice.
(4) Prin hotãrâre judecãtoreascã formele asociative de administrare în
comun, constituite în condiþiile ºi cu respectarea regimului silvic prevãzut de
lege, redobândesc calitatea de persoanã juridicã. Hotãrârea judecãtoreascã va fi
înscrisã într-un registru special þinut de judecãtorie.
(5) Suprafeþele forestiere aflate în proprietate comunã, conform naturii
acestora, rãmân în proprietate indivizã pe toatã durata existenþei lor.
(6) Membrii formelor asociative aflaþi în devãlmãºie sau indiviziune nu pot
înstrãina propriile cote-pãrþi unor persoane din afara acestora.
(7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrãinate în nici un mod,
în întregime sau în parte.
(8) În cazul dizolvãrii formelor asociative proprietatea indivizã a acestora va
trece în proprietatea publicã a consiliilor locale în raza cãrora se aflã terenurile
respective.”
32. La articolul 29, alineatele (1) ºi (2) vor avea urmãtorul cuprins:
„Art. 29. – (1) În aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului funciar
nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, propunerile
de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere ºi eliberarea
titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei, schitului, mãnãstirii,
instituþiei de culturã ºi învãþãmânt, Academiei Române în limita suprafeþelor pe
care le-au avut în proprietate, chiar dacã terenurile sunt situate pe raza mai multor
localitãþi sau judeþe.
(2) Centrele eparhiale, protoieriile, mãnãstirile, schiturile, parohiile, filiile ºi
alte structuri ale unitãþilor de cult dobândesc, prin reconstituire, dreptul de
proprietate asupra terenurilor forestiere.”
33. La articolul 29, dupã alineatul (31) se introduce un nou alineat,
alineatul (32), cu urmãtorul cuprins:
„(32) Diferenþa de suprafaþã neatribuitã se reconstituie în forma ºi structura
de proprietate existentã la momentul naþionalizãrii terenurilor forestiere de cãtre
regimul comunist; reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
forestiere care au aparþinut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor
de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva, la cererea Academiei Române,
dacã nu se afecteazã vechile amplasamente ale foºtilor proprietari ºi cu
respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001.”
48
34. La articolul 291, alineatul (4) se abrogã.
35. Articolul 30 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 30. – În aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991,
astfel cum a fost modificatã prin Legea nr. 169/1997, precum ºi a prezentei legi,
cetãþenii români au aceleaºi drepturi, indiferent dacã la data înregistrãrii cererii
aveau domiciliul în þarã sau în strãinãtate.”
36. Articolul 31 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Construcþiile de pe terenurile forestiere care se retrocedeazã
prin efectul prezentei legi ºi care au fãcut parte din exploataþia forestierã la data
trecerii în proprietatea statului se restituie foºtilor proprietari sau, dupã caz,
moºtenitorilor acestora.
(2) În cazul în care astfel de bunuri imobile nu mai existã, se vor acorda
despãgubiri.
(3) Construcþiile de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a
torenþilor, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânãtoare,
pepinierele, alte amenajãri silvice, instalaþii sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate
în curs de execuþie, amplasate în suprafeþele care fac obiectul retrocedãrii, trec în
proprietatea persoanelor fizice sau juridice cãrora li s-a reconstituit dreptul de
proprietate asupra terenurilor.
(4) Prevederile alin (3) se aplicã cu condiþia deþinerii în proprietate a
suprafeþelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate
individualã sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice.
(5) Bunurile prevãzute la alin.(3) trec în proprietate privatã cu obligaþia
pãstrãrii destinaþiei acestora, exploatarea ºi întreþinerea acestora fiind efectuate de
cãtre ocolul silvic care asigurã administrarea pãdurii.
(6) În situaþia în care persoanele cãrora li se reconstituie dreptul de
proprietate nu îndeplinesc condiþia prevãzutã la alin. (4) reconstituirea dreptului
de proprietate se face pe alte amplasamente, stabilite cu acordul proprietarilor.
(7) Sediile ocoalelor silvice trec în proprietatea persoanelor juridice sau
fizice dacã suprafaþa care se retrocedeazã acestora, individual sau în asociere,
este mai mare decât jumãtate din suprafaþa administratã de respectivul ocol silvic
anterior retrocedãrii.
(8) Obiectivele realizate ca urmare a finanþãrilor din împrumuturile aprobate
prin Ordonanþa Guvernului nr. 28/1999, Ordonanþa Guvernului nr. 97/2000 ºi
Legea nr. 400/2003 trec în proprietate privatã în condiþiile de la alin. (3) ºi (4).
(9) Obiectivele aflate în curs de realizare finanþate din împrumuturile
menþionate la alin. (8) trec în proprietate privatã dupã finalizarea lucrãrilor aflate
în curs ºi punerea în funcþiune, cofinanþarea ºi rambursarea asigurându-se prin
bugetul autoritãþii publice centrale care rãspunde de silviculturã.”
49
37. Articolul 33 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 33. – (1) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate ºi foºtii
proprietari cãrora li s-au respins cererile sau li s-au modificat sau anulat
adeverinþele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de
proprietate prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997. Cererile
de reconstituire a dreptului de proprietate se considerã a fi depuse în termen chiar
dacã acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii;
aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înºtiinþând
despre acest lucru ºi persoanele îndreptãþite. Persoanele fizice ºi persoanele
juridice, care nu au depus în termenele prevãzute de Legea nr. 169/1997 ºi de
prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupã caz,
actele doveditoare, pot formula astfel de cereri în termen de 60 de zile de la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi. În cazul formelor asociative prevãzute la
art. 26 alin. (1) din lege aflate în curs de constituire, cererea poate fi formulatã de
comitetul ad-hoc de iniþiativã.
(2) În situaþia în care dupã depunerea cererilor de reconstituire s-au
administrat probe care atestã alte terenuri ce au aparþinut petenþilor în proprietate,
ele se restituie acestora pe vechile amplasamente, dacã sunt libere.”
38. Articolul 35 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 35. – Ocoalele silvice ºi actualii deþinãtori rãspund de paza ºi protecþia
vegetaþiei forestiere de pe terenurile solicitate de foºtii proprietari ºi dupã punerea
în posesie, pânã la formarea structurilor proprii de pazã sau administrare ori pânã
la încheierea unor contracte de administrare ºi pazã cu un ocol silvic.
Contravaloarea cheltuielilor aferente acestor servicii, pentru intervalul de timp
cuprins între punerea în posesie ºi crearea structurilor proprii, respectiv
încheierea de contracte de pazã ºi administrare, vor fi suportate de cãtre stat.”
39. Articolul 36 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 36. – Persoanelor fizice cãrora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin
împroprietãrire, cu ocazia aplicãrii Legii nr. 187/1945 pentru înfãptuirea reformei
agrare, dar cãrora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cãrora
atribuirea le-a fost anulatã li se vor acorda terenurile respective în limita
suprafeþelor disponibile sau despãgubiri.”
40. Articolul 37 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 37. – Persoanelor fizice ale cãror terenuri au intrat în componenþa
fostelor cooperative agricole de producþie ºi, ca urmare a comasãrilor, nu li s-a
reconstituit dreptul de proprietate în condiþiile Legii fondului funciar nr. 18/1991,
li se reconstituie dreptul de proprietate în condiþiile prezentei legi, pe vechile
50
amplasamente, în perimetrul societãþilor comerciale cu capital de stat, dacã
acestea nu au fost atribuite în conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege.”
41. Articolul 39 se abrogã.
42. Articolul 40 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 40. – Pentru suprafeþele de pe care s-a exploatat masã lemnoasã în
perioada dintre validarea cererilor de retrocedare ºi punerea în posesie a
proprietarilor, Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva va acorda acestora
beneficiul realizat, dupã deducerea cheltuielilor de exploatare, ºi va suporta
cheltuielile de împãdurire a suprafeþelor neregenerate.”
43. Dupã articolul 41, se introduce articolul 42 cu urmãtorul cuprins:
„Art. 42. – Cererile sau acþiunile în justiþie, cererile accesorii ºi incidente,
precum ºi intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii
fondului funciar nr.18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare ºi a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru ºi de timbru judiciar.”
Art. II. – (1) Se înfiinþeazã în cadrul Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea
Proprietãþilor o direcþie pentru coordonarea ºi controlul aplicãrii legislaþiei din
domeniul restituirii proprietãþii funciare de cãtre instituþiile administraþiei de stat
ºi comisiile de fond funciar, asigurând aplicarea unitarã de cãtre acestea a
reglementãrilor în domeniu.
(2) În cadrul direcþiei vor activa 40 de persoane preluate prin transfer de la
alte instituþii ºi autoritãþi publice, conduse de un vicepreºedinte al Autoritãþii
Naþionale cu rang de subsecretar de stat.
(3) Cele 40 de posturi prevãzute la alin. (2), împreunã cu bugetele aferente,
se preiau la Cancelaria Primului Ministru. Numãrul de posturi al Autoritãþii
Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor se va suplimenta cu numãrul de posturi
preluate de la alte instituþii ºi autoritãþi publice, astfel încât numãrul maxim de
posturi va fi de 131, exclusiv demnitarii ºi posturile aferente cabinetelor
demnitarilor.
Art. III. – Persoanele fizice ºi persoanele juridice pot formula cereri de
reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenþele de suprafaþã ce pot fi
restituite conform prezentei legi în termen de 60 de zile de la intrarea acesteia în
vigoare.
Art. IV. – Guvernul va modifica, în termen de 30 de zile de la data intrãrii
în vigoare a prezentei legi, Regulamentul aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr.
1172/2001, cu modificãrile ulterioare.
51
Art. V. – Despãgubirile acordate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi Legii nr. 1/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, astfel cum a fost modificatã prin prezenta
lege, vor urma procedura ºi se vor supune dispoziþiilor privind acordarea
despãgubirilor din Titlul VII.
Art. VI. – Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se va republica, dându-se textelor o nouã numerotare.
52
TITLUL VII
Regimul stabilirii ºi plãþii despãgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv
Capitolul I
Dispoziþii generale
Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementeazã sursele de finanþare, cuantumul ºi
procedura de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi
restituite în naturã, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 –
22 decembrie 1989, republicatã, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului
nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor
religioase din România, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, aprobatã cu
modificãri ºi completãri prin Legea nr. 501/2002, a Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut
comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România,
aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 66/2004, cu modificãrile ulterioare.
(2) Dispoziþiile prezentului titlu sunt aplicabile ºi despãgubirilor propuse
prin decizia motivatã a conducãtorului instituþiei publice implicate în privatizare
sau, dupã caz, prin ordinul ministrului finanþelor publice, în temeiul art. 32
alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
(3) Despãgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale
Legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, vor urma procedura
ºi se vor supune dispoziþiilor privind acordarea despãgubirilor din aceastã lege.
Art. 2. – Pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordãrii de
despãgubiri în conformitate cu prevederile prezentei legi se înfiinþeazã
organismul de plasament colectiv în valori mobiliare denumit Fondul
„Proprietatea”, conform prevederilor Capitolului II.
Art. 3. – În înþelesul prezentului titlu, expresiile ºi termenii de mai jos au
urmãtoarele semnificaþii:
a) titluri de despãgubire sunt certificate emise de Cancelaria Primului
Ministru, prin Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, în numele ºi pe
53
seama statului român, care încorporeazã drepturile de creanþã ale deþinãtorilor
asupra statului român, corespunzãtor despãgubirilor acordate potrivit prezentei
legi ºi care urmeazã a fi exersate prin conversia în acþiuni emise de Fondul
„Proprietatea”; „titlurile de despãgubire” nu pot fi vândute sau cumpãrate înainte
de conversia lor în acþiuni emise de Fondul „Proprietatea”;
b) Fondul „Proprietatea” este acea entitate destinatã realizãrii plãþii prin
echivalent a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul
român în perioada de referinþã a actelor normative prevãzute la art.1 alin. (1) ºi a
celor aferente pretenþiilor rezultate din aplicarea art. 32 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã;
c) entitatea învestitã cu soluþionarea notificãrii este, dupã caz, unitatea
deþinãtoare sau persoana juridicã abilitatã de lege sã soluþioneze o notificare cu
privire la un bun care nu se aflã în patrimoniul sãu (Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finanþelor Publice, alte autoritãþi
publice centrale sau locale implicate);
d) evaluator este persoana fizicã sau juridicã cu experienþã semnificativã în
domeniu, competentã în evaluare pe piaþa proprietãþilor imobiliare, care cunoaºte,
înþelege ºi poate pune în aplicare în mod corect acele metode ºi tehnici
recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluãri credibile în
conformitate cu Standardele Internaþionale de Evaluare, ºi care este membru al
unei asociaþii naþionale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate
publicã având calitatea de evaluator independent;
e) Standardele Internaþionale de Evaluare sunt standardele editate de
Comitetul pentru Standarde Internaþionale de Evaluare (IVSC – International
Valuation Standards Committee);
f) oferta de capital disponibil este oferta de privatizare prin restituire
lansatã ºi derulatã, în total sau în parte, pânã la data prezentei legi, de oricare
dintre entitãþile implicate în procesul de privatizare ºi destinatã exclusiv
persoanelor îndreptãþite, sã beneficieze de mãsura reparãrii prejudiciului creat
prin acþiuni sau titluri de valoare nominalã, acordatã în temeiul Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã;
g) titlu de valoare nominalã nevalorificat este orice titlu de valoare
nominalã emis de Ministerul Finanþelor Publice pânã la data prezentei legi,
neutilizat de cãtre deþinãtor sau dobânditorul subsecvent înregistrat al acestora în
cadrul procesului de privatizare în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, ºi care se converteºte de drept în
titluri de despãgubire la data depunerii sale la Comisia Centralã pentru Stabilirea
Despãgubirilor, dupã procedura prevãzutã în prezenta lege; la data intrãrii în
54
vigoare a prezentei legi înceteazã puterea circulatorie a titlurilor de valoare
nominalã nevalorificate.
Art. 4. – Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt
urmãtoarele:
a) acordarea unor despãgubiri juste ºi echitabile în raport cu practica
jurisdicþionalã internã ºi internaþionalã având ca obiect cauze prin care s-au
stabilit despãgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român;
b) neplafonarea prin lege a despãgubirilor acordate conform prevederilor
prezentei legi.
Art. 5. – (1) Titlurile de despãgubire au urmãtorul regim juridic ºi
caracteristici:
a) drepturile stabilite prin titlurile de despãgubire se pot transmite numai
prin succesiune, potrivit prevederilor legii civile române;
b) prin derogare de la prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, veniturile aferente titlurilor de platã
obþinute de persoanele îndreptãþite potrivit legii, titularii iniþiali aflaþi în evidenþa
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor, sau moºtenitorii legali ai
acestora, nu sunt venituri impozabile;
c) au o duratã limitatã de existenþã ºi circulaþie, respectiv pânã la conversia
în acþiuni emise de Fondul „Proprietatea”;
d) vor fi emise de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despãgubirilor.
(2) În termen de cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
titlurile de valoare nominalã nevalorificate vor fi imobilizate de Comisia Centralã
pentru Stabilirea Despãgubirilor, ºi convertite în titluri de despãgubire.
Capitolul II
Fondul „Proprietatea”
Art. 6. – (1) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
legi se va constitui, prin Hotãrârea Guvernului României, Fondul „Proprietatea”,
organism de plasament colectiv în valori mobiliare, înfiinþat sub forma unei
societãþi de investiþii financiare, care va funcþiona în conformitate cu prevederile
prezentei legi, ale Legii nr. 297/2004 privind piaþa de capital ºi ale Legii
nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã.
(2) Hotãrârea Guvernului privind înfiinþarea Fondului „Proprietatea” va
conþine în mod explicit cadrul juridic aplicabil funcþionãrii respectivei societãþi
comerciale, precum ºi actul constitutiv al acesteia.
55
Art. 7. – Fondul „Proprietatea” va funcþiona sub forma unei societãþi de
investiþii, deþinutã iniþial în întregime de statul român, în calitate de acþionar unic,
pânã la transmiterea acþiunilor din proprietatea statului cãtre persoanele fizice
despãgubite potrivit prezentei legi sau/ºi deþinãtoare de titluri de despãgubire,
dupã caz.
Art. 8. – Pânã la finalizarea procedurilor de despãgubire, Ministerul
Finanþelor Publice va reprezenta statul român ca acþionar al Fondului
„Proprietatea” ºi va exercita toate drepturile care decurg din aceastã calitate.
Art. 9. – (1) La constituire, capitalul social iniþial al Fondului „Proprietatea”
va fi format din urmãtoarele active:
a) acþiunile deþinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la
societãþi comerciale, conform anexei;
b) acþiunile deþinute de Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în
Industrie la diverse societãþi comerciale, conform anexei;
c) acþiunile deþinute de Ministerul Finanþelor Publice la diverse societãþi
comerciale, conform anexei;
d) acþiunile deþinute de Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi
Turismului la diverse societãþi comerciale, conform anexei;
e) acþiunile deþinute de Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei
la diverse societãþi comerciale, conform anexei;
f) alte tipuri de active stabilite prin Hotãrârea de Guvern de înfiinþare a
Fondului.
(2) La Fondul „Proprietatea” se vor vira, pe mãsura încasãrii:
a) Sumele rezultate din recuperarea creanþelor României provenite din
activitatea de comerþ exterior ºi cooperare economicã internaþionalã, derulatã
înainte de 31 Decembrie 1989, reglementate în baza Legii nr.29/1994 privind
autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperãrii creanþelor
României provenite din activitatea de comerþ exterior ºi cooperare economicã
internaþionalã, derulatã la 31 decembrie 1989, cu modificãrile ulterioare, dupã
deducerea cheltuielilor cuvenite agenþilor economici exportatori, stabilite pe baza
cursului de 15 lei pentru un dolar SUA, ale cãror credite nu au fost preluate la
datoria publicã în baza Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiarã a obligaþiilor
statului rãmase neregularizate la 31 decembrie 1990 ºi preluarea de cãtre stat ºi
bãncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 ºi 1990 de agenþii
economici cu capital de stat, precum ºi a creditelor bancare neperformante;
b) Sumele rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile
comerciale ºi de plãþi guvernamentale ºi aranjamente tehnice bancare
corespunzãtoare, reglementate conform Ordonanþei Guvernului nr.59/1994
privind reglementarea operaþiunilor de import-export care se deruleazã prin
56
cliring, barter ºi cooperare economicã internaþionalã în baza acordurilor
comerciale ºi de plãþi guvernamentale, republicatã;
c) Sumele rezultate din vânzarea cãtre investitorul strategic a 4% din
acþiunile S.C. B.C.R. S.A.;
d) Sumele rezultate din tranzacþionarea prin bursele din România sau
strãinãtate a primelor 3% din acþiunile S.C. RomTelecom S.A.
Art. 10. – Capitalul social al Fondului „Proprietatea” va fi dimensionat, la
constituire ºi pe parcursul existenþei acestuia, dacã va fi cazul, corespunzãtor
valorii estimate a despãgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în
naturã, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
republicatã, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din
România, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, aprobatã cu modificãri ºi
completãri prin Legea nr. 501/2002, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului
nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut
comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România,
aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 66/2004, cu modificãrile ulterioare, a Legii
fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, a Legii nr. 1/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Art. 11. – Pânã la constituirea Fondului „Proprietatea”, entitãþile
menþionate la art. 9 au obligaþia de a iniþia procedurile legale necesare pentru
iniþierea, derularea ºi încheierea de oferte publice secundare de vânzare pentru
pachete de acþiuni de minim 5%, emise de societãþile comerciale, prevãzute în
anexa care face parte integrantã din prezentul titlu ºi care nu fac obiectul unei
strategii de privatizare cãtre un investitor strategic, aprobatã de Guvernul
României, precum ºi pentru admiterea acestora la tranzacþionare pe piaþa operatã
de Bursa de Valori Bucureºti.
Art. 12. – (1) Pânã la desemnarea unei societãþi de administrare, Fondul
„Proprietatea” va fi administrat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, potrivit
hotãrârii de Guvern de înfiinþare a fondului.
(2) Pentru desemnarea societãþii de administrare a fondului, Ministerul
Finanþelor Publice va organiza, în termen de 4 luni de la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, o licitaþie internaþionalã. Caietul de sarcini al achiziþiei va fi
aprobat prin hotãrâre de guvern.
(3) Capitalul social iniþial al Fondului „Proprietatea”, va fi împãrþit în
acþiuni, care vor fi transmise cu titlu gratuit cãtre titularii titlurilor de despãgubire
sau dupã caz, dobânditorilor ulteriori ai acestora, precum ºi cãtre persoanele
57
despãgubite prin decizii emise ulterior înfiinþãrii fondului. Acþiunile vor fi
distribuite prin conversia titlurilor de despãgubire, respectiv prin compensarea
valorii despãgubirii, dupã un algoritm de calcul stabilit prin ordin al Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despãgubirilor.
(4) În termen de 30 de zile de la constituire, Fondul „Proprietatea” va iniþia
procedura legalã necesarã pentru admiterea acþiunilor acestuia la tranzacþionare
pe piaþa operatã de Bursa de Valori Bucureºti, astfel încât dobânditorii acestora
sã poatã dispune de acþiuni, prin vânzare, în orice moment, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaþa de capital, a legislaþiei aplicabile
pieþei de capital ºi a reglementarilor emise sau aprobate de cãtre Comisia
Naþionalã a Valorilor Mobiliare.
Capitolul III
Mãsuri instituþionale
Art. 13. – (1) Pentru analizarea ºi stabilirea cuantumului final al
despãgubirilor care se acordã potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în
subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centralã pentru Stabilirea
Despãgubirilor, denumitã în continuare Comisia Centralã, care are, în principal,
urmãtoarele atribuþii:
a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de
despãgubire;
b) ia alte mãsuri legale, necesare aplicãrii prezentei legi.
(2) Comisia Centralã este formatã din 7 membri ºi are urmãtoarea
componenþã:
a) preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor;
b) doi reprezentanþi ai Cancelariei Primului-Ministru;
c) doi reprezentanþi ai Secretariatului General al Guvernului;
d) un reprezentant al Ministerului Finanþelor Publice;
e) un reprezentant al Ministerului Justiþiei.
(3) Componenþa nominalã a Comisiei Centrale se stabileºte prin decizie a
primului-ministru, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi.
(4) Lucrãrile Comisiei Centrale sunt conduse de preºedintele Autoritãþii
Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale se asigurã de cãtre Autoritatea Naþionalã
pentru Restituirea Proprietãþilor, din subordinea Cancelariei Primului Ministru.
(6) Comisia Centralã are la dispoziþia sa o listã de evaluatori autorizaþi.
Condiþiile de înscriere în listã se stabilesc de cãtre Comisia Centralã prin decizie,
ºi vor fi afiºate pe site-ul oficial al Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea
Proprietãþilor.
58
(7) Comisia Centralã, va desemna în mod aleatoriu evaluatorul care va
efectua raportul de evaluare.
Art. 14. – (1) Comisia Centralã funcþioneazã pe baza prevederilor prezentei
legi ºi a regulamentului propriu de organizare ºi funcþionare. Regulamentul
Comisiei Centrale se aprobã prin decizie a primului-ministru, în termen de 30 de
zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru îndeplinirea atribuþiilor sale, Comisia Centralã emite decizii sub
semnãtura preºedintelui acesteia. Comisia Centralã va lucra în ºedinþã în prezenþa
a minim 5 membri ºi va decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenþi.
(3) Comisia Centralã funcþioneazã pânã la emiterea tuturor titlurilor de platã
a despãgubirilor.
Capitolul IV
Mãsuri anticorupþie
Art. 15. – În scopul evitãrii unor posibile fraude sau tentative de corupere a
personalului implicat în aplicarea prezentei legi se stabilesc urmãtoarele mãsuri:
a) mandatul membrilor Comisiei Centrale va fi de 4 ani cu posibilitatea
înlocuirii a cel puþin 4 dintre membrii desemnaþi o datã la 2 ani;
b) mandatul preºedintelui este de 4 ani cu posibilitatea reînnoirii
mandatului;
c) înlocuirea membrilor Comisiei Centrale ºi, dupã caz, a preºedintelui
acesteia se face prin decizie a Primului Ministru, dupã prezentarea ºi aprobarea
rapoartelor individuale cu privire la îndeplinirea atribuþiilor acestora;
d) membrii Comisiei Centrale beneficiazã de indemnizaþie de ºedinþã
reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, dupã caz, din indemnizaþia
lunarã; într-o lunã se poate acorda o singurã indemnizaþie, indiferent de numãrul
ºedinþelor de lucru;
e) salariaþii care desfãºoarã lucrãrile de secretariat vor beneficia de spor
de dificultate care poate fi de pânã la 50% din salariul de încadrare; stabilirea
acestui spor se face individual de Comisia Centralã la propunerea preºedintelui;
f) limitele minime ºi maxime ale pedepselor aplicabile infracþiunilor
sãvârºite în legãturã cu activitãþile prevãzute de prezenta lege, se majoreazã cu
jumãtate.
Capitolul V
Procedurile administrative pentru acordarea despãgubirilor
Art. 16. – (1) Deciziile/dispoziþiile emise de entitãþile învestite cu
soluþionarea notificãrilor, a cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinele
59
conducãtorilor administraþiei publice centrale învestite cu soluþionarea
notificãrilor ºi în care s-au consemnat sume care urmeazã a se acorda ca
despãgubire, însoþite, dupã caz, de situaþia juridicã actualã a imobilului obiect al
restituirii ºi întreaga documentaþie aferentã acestora, inclusiv orice înscrisuri care
descriu imobilele construcþii demolate depuse de persoana îndreptãþitã ºi/sau
regãsite în arhivele proprii, se predau pe bazã de proces-verbal de predare-primire
Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeþe, conform eºalonãrii stabilite de
aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi.
(2) Notificãrile formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945
– 22 decembrie 1989, republicatã care nu au fost soluþionate în sensul arãtat la
alin. (1) pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se predau pe bazã de
proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, însoþite de
deciziile/dispoziþiile emise de entitãþile învestite cu soluþionarea notificãrilor, a
cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinelor conducãtorilor administraþiei
publice centrale conþinând propunerile motivate de acordare a despãgubirilor,
dupã caz, de situaþia juridicã actualã a imobilului obiect al restituirii ºi de întreaga
documentaþie aferentã acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele
construcþii demolate depuse de persoana îndreptãþitã ºi/sau regãsite în arhivele
proprii, în termen de 10 zile de la data adoptãrii deciziilor/dispoziþiilor sau, dupã
caz, a ordinelor.
(3) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi,
Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1329/2003
va proceda la predarea, pe bazã de proces-verbal de predare-primire, cãtre
Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentaþiilor depuse de cãtre titularii
deciziilor/dispoziþiilor motivate prin care s-a stabilit ca mãsurã reparatorie
acordarea de titluri de valoare nominalã ºi care nu au fost soluþionate pânã la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(4) Pe baza situaþiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de
despãgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedeazã la analizarea dosarelor
prevãzute la alin. (1) ºi (2) în privinþa verificãrii legalitãþii respingerii cererii de
restituire în naturã.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor
prevãzute la alin. (1) ºi (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în
naturã a fost respinsã, dupã care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau
societãþii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
(6) Dupã primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori
desemnatã va efectua procedura de specialitate, ºi va întocmi raportul de evaluare
pe care îl va transmite Comisie Centrale. Acest raport va conþine cuantumul
despãgubirilor în limita cãrora vor fi acordate titlurile de despãgubire.
60
(7) În baza raportului de evaluare Comisia Centralã va proceda fie la
emiterea deciziei reprezentând titlul de despãgubire, fie la trimiterea dosarului
spre reevaluare.
(8) Dispoziþiile alin. (1) – (2) ºi (7) se aplicã în mod corespunzãtor ºi
deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) ºi art. 32 din Legea
nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, în care s-au
consemnat/propus sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire.
(9) În cazul prevãzut la alin. (8) titlul de despãgubire se va emite de Comisia
Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor pânã la concurenþa sumei reprezentând
cuantumul despãgubirilor consemnate/propuse.
Art. 17. – Deciziile prin care se dispune emiterea titlurilor de despãgubire
pot fi individuale, caz în care se referã la o singurã persoanã despãgubitã, sau
cumulate, pe ºedinþã de lucru, caz în care se referã la mai multe persoane
despãgubite, pe bazã de listã alfabeticã a titularilor de drept.
Art. 18. – Dupã constituirea Fondului „Proprietatea”, deciziile individuale
sau colective se vor transmite prin grija Secretariatului Comisiei Centrale, în
termen de 10 zile de la emitere, la societatea de administrare a Fondului
„Proprietatea” ºi la entitatea de depozitare ºi înregistrare a acþiunilor Fondului.
Capitolul VI
Cãi de atac în justiþie
Art. 19. – Deciziile adoptate de cãtre Comisia Centralã pot fi atacate cu
contestaþie în condiþiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în
contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centralã pentru Stabilirea
Despãgubirilor. Contestaþia suspendã exerciþiul dreptului de dispoziþie asupra
titlului de despãgubire al titularului. Despre contestaþii se va face menþiune în
evidenþele þinute de entitatea care îndeplineºte funcþii de registru ºi depozitare
pentru Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor.
Art. 20. – (1) Competenþa de soluþionare revine Secþiei de Contencios
Administrativ ºi Fiscal a Curþii de Apel în a cãrei razã teritorialã domiciliazã
reclamantul. Dacã reclamantul domiciliazã în strãinãtate, cererea se adreseazã
instanþei reºedinþei sale din þarã sau, dupã caz, la instanþa domiciliului
reprezentantului acestuia din România, iar dacã nu are nici reºedinþã în România
ºi nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adreseazã Secþiei de
Contencios Administrativ ºi Fiscal a Curþii de Apel Bucureºti.
61
(2) Hotãrârea pronunþatã de prima instanþã poate fi atacatã cu recurs.
Recursul suspendã executarea.
Capitolul VII
Dispoziþii tranzitorii ºi finale
Art. 21. – (1) Dacã, pe baza constatãrilor Secretariatului Comisiei Centrale,
aceasta stabileºte cã imobilul pentru care s-a stabilit plata de despãgubiri este
restituibil în naturã, prin decizie motivatã va proceda la restituirea acestuia.
(2) Decizia de restituire în naturã astfel emisã urmeazã regimul juridic
prevãzut de art. 23 alin. (4) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
republicatã.
Art. 22. – (1) În cazul în care statul ºi persoanele îndreptãþite au obligaþii
reciproce de platã ºi, respectiv, restituire, a unor despãgubiri rezultate din
aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaþiei juridice a unor
imobile cu destinaþia de locuinþe, trecute în proprietatea statului, cu modificãrile
ulterioare, ori a altor acte normative anterioare prin care s-au acordat despãgubiri
ºi, respectiv, a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, la
cererea persoanei îndreptãþite, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despãgubirilor se va dispune compensarea acestora.
(2) În cazul prevãzut la alin. (1), cele douã obligaþii reciproce de platã se vor
compensa pânã la concurenþa celei mai mici dintre ele.
(3) Pentru a dispune mãsura compensãrii, vor fi avute în vedere, referatul
aprobat de conducãtorul entitãþii învestite cu soluþionarea notificãrii, prin care se
constatã ca posibilã restituirea în naturã a imobilului ºi decizia/dispoziþia emisã
de entitatea învestitã cu soluþionarea notificãrii, a cererii de retrocedare sau, dupã
caz, ordinul conducãtorului autoritãþii administraþiei publice centrale sau locale
învestite cu soluþionarea notificãrilor, prin care s-au acordat sau, dupã caz, propus
despãgubiri.
(4) Asupra mãsurii compensãrii, Comisia Centralã pentru Stabilirea
Despãgubirilor va decide numai dupã ce a fost urmatã procedura prevãzutã la art.
16 alin. (3) – (6), pe baza raportului întocmit de evaluatorul sau societatea de
evaluatori desemnatã care va conþine cuantumul despãgubirilor în limita cãrora vor
fi acordate titlurile de platã. Suma reprezentând despãgubirea încasatã va fi
actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaþiei în vigoare, sau
dupã caz, prin aplicarea indicelui de inflaþie, pentru situaþiile generate de aplicarea
Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaþiei juridice a unor imobile cu
destinaþia de locuinþe, trecute în proprietatea statului, cu modificãrile ulterioare.
62
(5) În situaþia de la alin. (4), titlul de despãgubire se va emite de Comisia
Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor pânã la concurenþa sumei reprezentând
cuantumul despãgubirilor, dupã deducerea sumei reprezentând despãgubirea
încasatã, actualizatã, stabilite potrivit alin. (4).
(6) Dispoziþiile alin. (1) – (3) ºi alin. (5), se aplicã în mod corespunzãtor ºi
în cazul în care se invocã o creanþã constatatã printr-o decizie/ordin emise în
temeiul art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
republicatã, în care s-au consemnat/propus sume care urmeazã a se acorda ca
despãgubire.
(7) În cazul prevãzut la alin. (6) titlul de despãgubire se va emite de
Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor pânã la concurenþa sumei
reprezentând cuantumul despãgubirilor consemnate/propuse, dupã deducerea
sumei reprezentând despãgubirea încasatã, actualizatã potrivit alin. (4).
(8) În cazul în care suma reprezentând despãgubirea încasatã, actualizatã,
este mai mare decât despãgubirea stabilitã potrivit alin. (4) sau, dupã caz, cea
consemnatã/propusã în decizia/ordinul emise în temeiul art. 32 din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, dupã dispunerea
compensãrii, se va înºtiinþa entitatea învestitã cu soluþionarea notificãrii având ca
obiect restituirea în naturã a imobilului, despre suma rãmasã de restituit de cãtre
persoana îndreptãþitã.
Art. 23. – (1) În cazul în care, în decizia/dispoziþia sau ordinul
conducãtorului autoritãþii administraþiei publice centrale ori dupã caz propunerea
motivatã a entitãþii învestite cu soluþionarea notificãrii, de acordare a mãsurilor
reparatorii prin echivalent, sunt individualizate mai multe persoane ºi cotele
aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despãgubire se acordã
individual potrivit cotei corespunzãtoare.
(2) În cazul în care, în decizia/dispoziþia sau ordinul conducãtorului
autoritãþii administraþiei publice centrale ori, dupã caz, propunerea motivatã a
entitãþii învestite cu soluþionarea notificãrii de acordare a mãsurilor reparatorii,
sunt individualizate mai multe persoane fãrã a se fi stabilit cotele aferente
drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despãgubire se acordã pe numele
tuturor beneficiarilor.
(3) În cazul în care persoanele individualizate în decizia/dispoziþia sau
ordinul conducãtorului autoritãþii administraþiei publice centrale ori, dupã caz,
propunerea motivatã a entitãþii învestite cu soluþionarea notificãrii de acordare a
mãsurilor reparatorii prezintã un act autentic de partaj voluntar sau, dupã caz, o
hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã prin care s-au stabilit cotele
63
cuvenite fiecãruia, titlul de despãgubire se acordã individual, potrivit cotei
convenite ori stabilite.
Art. 24. – (1) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, procesele-verbale încheiate de prefecturi prin care s-au consemnat
sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire vor fi reanalizate ºi, în situaþia în
care potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã,
restituirea în naturã nu este posibilã dar se constatã cã notificanþii sunt îndreptãþiþi
la acordarea de despãgubiri, dosarul întocmit va fi înaintat Secretariatului
Comisiei Centrale, însoþit de situaþia juridicã actualã a imobilului ºi de ordinul
conþinând propunerea motivatã a prefectului de acordare a despãgubirilor.
(2) Prevederile art. 16 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
Art. 25. – (1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, notificãrile înregistrate la prefecturi ºi pentru care nu au fost
încheiate procese-verbale se vor înainta entitãþilor învestite potrivit Legii
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã cu soluþionarea
acestora.
(2) Dispoziþiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor ºi în situaþiile în
care, în urma reanalizãrii proceselor-verbale încheiate de prefecturi prin care sunt
consemnate sume care urmeazã a se acorda ca despãgubire se constatã cã potrivit
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, restituirea în naturã este posibilã, ori notificanþii nu sunt
îndreptãþiþi la acordarea de despãgubiri.
Art. 26. – (1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice ofertã de
capital disponibil emisã în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003 privind
aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitarã a Legii nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945
– 22 decembrie 1989, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se considerã
închisã.
(2) Dupã închiderea ofertei, entitatea implicatã în privatizare, emitentã a
ofertei prevãzute la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acþiunilor, dupã
care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acþiuni ori al
titlurilor de valoare nominalã subscrise, o adeverinþã/un certificat de acþionar
care va indica titularul acestora, numãrul acþiunilor ºi datele de identificare a
societãþii comerciale.
64
(3) În termen de 10 zile de la data atribuirii/alocãrii acþiunilor, entitatea
implicatã în privatizare, emitentã a ofertei prevãzute la alin. (1), va transmite
Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor mãsurilor prevãzute la alin.
(2), a titlurilor de valoare nominalã, a deciziilor/dispoziþiilor ori, dupã caz, a
ordinelor în baza cãrora au fost acordate/alocate acþiunile, fiind menþionat distinct
ºi emitentul acestora.
(4) Dispoziþiile prevãzute la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzãtor
pentru orice altã ofertã de capital disponibil, închisã înainte de intrarea în vigoare
a prezentei legi. În acest caz, termenul prevãzut la alin. (3) curge de la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi.
Art. 27. – (1) Nu fac obiectul prezentei legi acþiunile acordate/alocate în
cadrul unei oferte de capital disponibil emisã în temeiul Hotãrârii Guvernului nr.
498/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(2) În situaþia în care, în urma ofertei de capital disponibil, au fost
alocate/atribuite acþiuni într-un cuantum inferior celor prevãzute în
deciziile/dispoziþiile emise de entitãþile învestite cu soluþionarea notificãrilor, a
cererilor de retrocedare sau, dupã caz, ordinele conducãtorilor administraþiei
publice centrale învestite cu soluþionarea notificãrilor, Comisia Centralã pentru
Stabilirea Despãgubirilor va proceda la emiterea titlului de despãgubire, dupã
parcurgerea procedurii prevãzute de prezenta lege, pentru diferenþa pânã la
concurenþa sumelor stabilite de evaluatori sau societãþile de evaluare desemnate.
Art. 28. – (1) În termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi, Ministerul Finanþelor Publice va transmite Secretariatului Comisiei Centrale
lista tuturor titularilor titlurilor de valoare nominalã, a deciziilor/dispoziþiilor ori,
dupã caz, a ordinelor în baza cãrora au fost emise, fiind menþionat distinct ºi
emitentul acestora.
(2) Dacã titlul de valoare nominalã a fost emis pe numele reprezentanþilor
persoanelor îndreptãþite înscrise în decizia/dispoziþia de restituire în echivalent, se
va face aceastã menþiune.
Art. 29. – (1) Titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanþelor
Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicatã, pânã la data intrãrii
în vigoare a prezentei legi ºi nevalorificate în cadrul unei oferte de capital
disponibil emisã în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se convertesc ºi prin decizia Comisiei Centrale pentru
Stabilirea Despãgubirilor, în titlu de despãgubire.
(2) Titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanþelor Publice în
temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicatã, pânã la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisã în temeiul
65
Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, nu
fac obiectul prezentei legi.
(3) În situaþia în care titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul
Finanþelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicatã, pânã la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parþial în cadrul unei
oferte de capital disponibil emisã în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 498/2003,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru
Stabilirea Despãgubirilor prin care se dispune convertirea acestora în titlu de
platã a despãgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominalã
deþinute de solicitant ºi nevalorificate.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (1) ºi (3), Comisia Specialã pentru
Stabilirea Despãgubirilor va decide dupã primirea cererilor persoanelor
îndreptãþite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominalã
nevalorificate.
(5) Cererile prevãzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei
Speciale pentru Stabilirea Despãgubirilor, dupã constituirea acesteia.
Art. 30. – Actele care au stat la baza emiterii titlurilor de despãgubire au
regim de arhivare permanent ºi se depun la încetarea activitãþii Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despãgubirilor la Cancelaria Primului Ministru.
Art. 31. – În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Guvernul va emite norme metodologice de aplicarea legii, la
propunerea Cancelariei Primului-Ministru ºi a Ministerului Finanþelor Publice.
Art. 32. – (1) Comisia Centralã are sigiliu propriu ºi îºi va desfãºura
activitatea la sediul Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor.
(2) Fondurile necesare funcþionãrii Comisiei Centrale ºi a secretariatului
acestuia se vor asigura prin bugetul Cancelariei Primului - Ministru.
(3) Onorariile evaluatorilor sau a societãþilor de evaluare se vor achita din
bugetul Cancelariei Primului-Ministru la cererea Secretariatului Comisiei
Centrale.
Art. 33. – La data intrãrii în vigoare a prezentului titlu se abrogã art. 30, ºi
art. 34 – 40 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, ºi art. 3 al
Titlului II din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobatã
cu modificãri prin Legea nr. 48/2004.
66
Anexa
Descrierea activelor ce vor fi transferate la Fondul „Proprietatea”
1. De la Ministerul Economiei ºi Comerþului ºi OPSPI se vor transfera
urmãtoarele participaþii :
1.1 - 15% din CN Transelectrica Bucureºti SA
1.2 - 15% din SNTGN Transgaz SA
1.3 - 10% din SC Petrom SA
1.4 - 15% din SNGN Romgaz SA
1.5 - 12% din SC DGN Distrigaz Sud SA
1.6 - 12% din SC DGN Distrigaz Nord SA
1.7 - 20% din SC Hidroelectrica SA
1.8 - 20% din SN Nuclearelectrica SA
1.9 - 12% din SC Electrica Moldova SA
1.10 - 12% din SC Electrica Oltenia SA
1.11- 12% din SC Electrica Dobrogea SA
1.12- 12% din SC Electrica Muntenia Nord SA
1.13- 12% din SC Electrica Muntenia Sud SA
1.14 - 12% din SC Electrica Banat SA
1.15 - 12% din SC Electrica Transilvania Nord SA
1.16 - 12% din SC Electrica Transilvania Sud SA
1.17 - 15% din SC Complexul Energetic Turceni SA
1.18 - 15% din SC Complexul Energetic Craiova SA
1.19 - 15% din SC Complexul Energetic Rovinari SA
1.20 - 10% din SC Oil Terminal SA
1.21 - 10% din SC Conpet SA
1.22 - 100% din creanþa deþinutã de statul român la Krivoirog
2. De la Ministerul Finanþelor Publice se vor transfera urmãtoarele:
2.1 - 20% din Compania Naþionalã Loteria Românã SA
2.2 - 20% din Compania Naþionalã Imprimeria Naþionalã SA
2.3 - 9,9% din SC CEC SA
2.4 - sumele obþinute din valorificarea creanþelor externe deþinute de statul
român asupra urmãtoarelor þãri: Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica
Guineea, Republica Centrafricanã, Congo, Nigeria, Somalia, Tanzania, Irak,
Republica Democratã Congo, Republica Democratã Coreeanã, Cuba, Republica
Mongolia ºi Sudan
67
3. De la Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologia Informaþiei se vor transfera
urmãtoarele participaþii :
3.1 - 20% din SC Romtelecom S.A.
3.2 - 25% din Compania Naþionalã Poºta Românã S.A.
4. De la Ministerul Transporturilor, Construcþiei ºi Turismului se vor
transfera urmãtoarele participaþii:
4.1 - 20% din Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Marfã „CFR
Marfã” SA
4.2 - 20% din Societatea de Administrare Active Feroviare „SAAF” SA
4.3 - 20% din Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureºti
„Metrorex” SA
4.4 - 20% din Compania Naþionalã „Aeroportul Internaþional Henri Coandã”
SA
4.5 - 20% din Societatea Naþionalã „Aeroportul Internaþional Bucureºti
Bãneasa - Aurel Vlaicu” SA
4.6 - 20% din Societatea Naþionalã „Aeroportul Internaþional Constanþa” SA
4.7 - 20% din Societatea Naþionalã „Aeroportul Internaþional Timiºoara-
Traian Vuia” SA
4.8 - 20% din Compania Naþionalã „Administraþia Canalelor Navigabile”
SA Constanþa
4.9 - 20% din Compania Naþionalã „Administraþia Porturilor Dunãrii
Maritime” SA Galaþi
4.10 - 20% din Compania Naþionalã „Administraþia Porturilor Dunãrii
Fluviale” SA Giurgiu
5. De la Agenþia de Valorificare a Activelor Statului se vor transfera
urmãtoarele participaþii :
5.1 - 37,808% din SC Electroconstrucþia Elco Piteºti SA
5.2 - 70% din SC Bemo Beiuº SA
5.3 - 18,249% din S.C. Diverprest Oradea S.A.
5.4 - 1,682% din SC Fabrica de Scule Râºnov SA
5.5 - 10,947% din SC Mecon Braºov SA
5.6 - 79,052% din SC Nitrosere Fãgãraº SA
5.7 - 79,052% din SC Pensiunea Pãstrãvãrie Floarea Reginei (Edelweiss
Hotel) SA
5.8 - 70% din SC Carom Asigurãri Bucureºti SA
5.9 - 17,365% din SC Centrofarm Bucureºti SA
5.10 - 12,124% din SC FECNE Bucureºti SA
5.11 - 9,769% din SC Gerovital Cosmetics Bucureºti SA
5.12 - 6,519% din SC Laromet Bucureºti SA
68
5.13 - 68,322% din SC Prestãri Servicii Bucureºti SA
5.14 - 78,972% din SC Primcom Bucureºti SA
5.15 - 70% din SC Procas Bucureºti SA
5.16 - 15,172% din SC Romatel Bucureºti SA
5.17 - 35,449% din SC Romconsuc Bucureºti SA
5.18 - 100% din SC Societatea de Strategie pentru Piaþa de Gros SA
5.19 - 20% din Societatea Naþionalã de Petrol ºi Gaze Petrogaz
Bucureºti SA
5.20 - 42,795% din SC Telerom Proiect Bucureºti SA
5.21 - 30,652% din SC Tricodava Bucureºti SA
5.22 - 20% din SC World Trade Center CCIB Bucureºti SA
5.23 - 33,000% din S.C. Bat Service Buzãu S.A.
5.24 - 48,035% din S.C. Cerealcom Buzãu S.A
5.25 - 5,354% din S.C. Comcereal Fundulea S.A.
5.26 - 45,374% din S.C. Autopilotaj (ºcoala de ºoferi amatori) Reºiþa S.A.
5.27 - 5,963% din S.C. Bega Minerale Industriale (expl. min. Aghireº)
Aghireºu S.A.
5.28 - 11,364% din S.C. Comcereal Cluj –Napoca S.A
5.29 - 4,330% din S.C. Electroconstrcþia Elco Cluj-Napoca S.A.
5.30 - 39,999% din SC Turdapan Turda SA
5.31 - 8,194% din S.C. Big Trade Constanþa S.A.
5.32 - 54,545% din S.C. Conex Cordial Constanta S.A.
5.33 - 6,632% din S.C. Coral Mod Mangalia S.A.
5.34 - 7,108% din S.C. Restaurant Cherhana Constanþa S.A.
5.35 - 2,684% din SC ªantierul Naval Constanþa SA
5.36 - 46,914% din SC Vitacom Sf. Gheorghe SA
5.37 - 4,755% din SC Mechel Târgoviºte SA
5.38 - 21,599% din S.C. Mechim Titu S.A.
5.39 - 6,144% din SC Oþelinox Târgoviºte SA
5.40 - 67,700% din S.C. Multiprestservice Craiova S.A.
5.41 - 7,378% din S.C. Retizoh Craiova S.A.
5.42 - 5,560% din S.C. Semrom Oltenia Craiova S.A.
5.43 - 37,675% din SC Alcom Galaþi SA
5.44 - 5,144% din S.C. Cerealcom Giurgiu Giurgiu S.A.
5.45 - 10,031% din S.C. Comcereal Miercurea Ciuc S.A.
5.46 - 6,153% din S.C. Comixt Miercurea Ciuc S.A.
5.47 - 59,998% din S.C. Astoria Deva S.A.
5.48 - 95,148% din S.C. Comtom Tomeºti S.A.
5.49 - 13,821% din S.C. Familial Restaurant Iaºi S.A.
5.50 - 21,568% din S.C. Fortus Iaºi S.A.
5.51 - 30,429% din SC Frigocarne Iaºi SA
69
5.52 - 9,850% din SC Danubiana Popeºti Leordeni SA
5.53 - 3% din SC Petrom Aviation Bucureºti SA
5.54 - 12,324% din SC Studiourile Media Pro Buftea SA
5.55 - 37,389% din SC A Con Baia Mare SA
5.56 - 39,599% din SC Comar Baia Mare SA
5.57 - 9,638% din S.C. Marlin Ulmeni S.A.
5.58 - 40,617% din SC Forsev Drobeta Turnu-Severin SA
5.59 - 10,076% din S.C. Mecanoenergetica Gura –Vãii Drobeta Turnu
Severin S.A.
5.60 - 38,869% din SC Severnav Drobeta Turnu-Severin SA
5.61 - 7,691% din SC Azomures Târgu Mureº SA
5.62 - 7,967% din SC Carbid-fox Târnãveni SA
5.63 - 69,949% din S.C. Comsig Sighiºoara S.A.
5.64 - 8,744% din S.C. Grand Târgu Mureº S.A.
5.65 - 17,489% din S.C. Salubriserv Târgu Mureº S.A.
5.66 - 7,176% din S.C. Zamur Târgu Mureº S.A.
5.67 - 15,996% din SC Commetex Piatra Neamþ SA
5.68 - 18,171% din SC Alro Slatina SA
5.69 - 7,559% din S.C. Chimtex Balº S.A.
5.70 - 1,690% din S.C. Ciocîrlia Ploieºti S.A.
5.71 - 15,429% din SC Palace Sinaia SA
5.72 - 2,586% din SC Petrotel Lukoil Ploieºti SA
5.73 - 5,106% din SC Elcond Zalãu SA
5.74 - 20,029% din S.C. Antrepriza Construcþii Barbu Satu Mare S.A.
5.75 - 22,521% din S.C. Bentoflux Satu Mare S.A
5.76 - 42,611% din SC Mioriþa Satu Mare SA
5.77 - 6,814% din S.C. Resib Sibiu S.A.
5.78 - 39,999% din SC Transilvania – Com SA
5.79 - 7,622% din SC Cetatea Suceava SA
5.80 - 71,896% din SC Alcom Timiºoara SA
5.81 - 2,804% din SC Bega Pam Timiºoara SA
5.82 - 15,620% din SC Remat Timiº Timiºoara SA
5.83 - 5,131% din SC Piese-auto Tulcea SA
70
TITLUL VIII
Modificarea ºi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
Art. I. – Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Dupã articolul 67, se introduce articolul 671 cu urmãtorul cuprins:
„Art. 671. – Impozitul pe venituri din investiþii nu se aplicã pentru prima
tranzacþionare a acþiunilor emise de Fondul “Proprietatea”, realizate de cãtre
persoanele fizice sau juridice cãrora le-au fost emise aceste acþiuni în condiþiile
legii privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv sau, dupã caz, moºtenitorii legali sau testamentari ai
acestora.”
2. La articolul 250 alineatul (1), dupã punctul 11 se introduc trei puncte
noi, punctele 12, 13 ºi 14, cu urmãtorul cuprins:
„12. clãdirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 –
22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
13. clãdirile retrocedate potrivit art. 1 alin.(6) din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
aparþinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri ºi completãri
prin Legea nr. 501/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
14. clãdirile restituite potrivit art. 6 alin.(5) din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut
comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România,
aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 66/2004, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.”
3. La articolul 250, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) Scutirea de impozit prevãzutã la alin. (1) pct. 12-14 se aplicã pe durata
pentru care proprietarul este obligat sã menþinã afectaþiunea de interes public.”
71
4. La articolul 257, dupã litera n) se introduc trei noi litere, literele o),
p) ºi r), cu urmãtorul cuprins:
„o) terenul aferent clãdirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001
pe durata pentru care proprietarul este obligat sã menþinã afectaþiunea de interes
public;
p) terenul aferent clãdirilor retrocedate potrivit art. 1 alin.(6) din Ordonanþa
de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este
obligat sã menþinã afectaþiunea de interes public;
r) terenul aferent clãdirilor restituite potrivit art. 6 alin.(5) din Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat
sã menþinã afectaþiunea de interes public.”
5. La articolul 258, alineatul (6) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins :
„(6) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se
stabileºte prin înmulþirea numãrului de hectare ale terenului cu suma
corespunzãtoare prevãzutã în urmãtorul tabel:
CLASA DE CALITATE (lei*/ha)
Nr.
crt. Categoria de
folosinþã
I II III IV V
1 Teren arabil 36 34 32 30 20
2 Pãºune -
Fâneaþã
20 18 16 14 12
3 Vie 40
4 Plantaþie de
vie tânãrã ºi
plantaþie în
regenerare
pânã la
intrarea pe
rod
x
5 Livadã 40
6 Livadã
tânãrã ºi
livadã în
regenerare
pânã la
intrarea pe
rod
x
72
6 Pãdure sau
alt teren cu
vegetaþie
forestierã
9
7 Pãduri în
vârstã de
pânã la 20 de
ani ºi pãduri
cu rol de
protecþie
x
7 Teren pe
care se aflã
amenajãri
piscicole
24
8 Teren cu
construcþii 22
9 Drumuri ºi
cãi ferate x x x x x
10 Teren
neproductiv x x x x x
*RON"
6. La articolul 258, dupã alineatul (6) se introduc douã alineate noi,
alineatele (7) ºi (8), cu urmãtorul cuprins:
„(7) Înregistrarea în registrul agricol a terenurilor, a proprietarilor acestora,
precum ºi schimbarea categoriei de folosinþã se fac numai pe bazã de documente,
potrivit normele metodologice prevãzute la art. 293, sub sancþiunea nulitãþii.
(8) Înscrierea datelor în registrul agricol privind schimbarea categoriei de
folosinþã a terenurilor, precum ºi a titularului dreptului de proprietate asupra
terenurilor, pe baza declaraþiei fãcutã sub semnãtura proprie a capului de
gospodãrie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodãriei, se poate
face numai dacã se prezintã ºi lucrarea tehnicã de cadastru înregistratã la oficiul
de cadastru ºi publicitate imobiliarã ori act încheiat în formã autenticã.”
7. La articolul 295, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 295. – (1) Impozitele ºi taxele locale precum ºi amenzile ºi penalitãþile
aferente acestora, constituie venituri la bugetele locale ale autoritãþilor
73
administrativ-teritoriale, cu excepþia veniturilor realizate în condiþiile art. 258
alin.(6) care constituie venit la bugetul de stat.”
Art. II. – Modificãrile prevãzute la art. I pct. 5-7 din prezentul titlu intrã în
vigoare la data de 1 ianuarie 2006.
74
TITLUL IX
Modificarea Codului Penal
Articol unic. – Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 44, alineatul 21 va avea urmãtorul cuprins:
„Se prezumã cã este în legitimã apãrare, ºi acela care sãvârºeºte fapta pentru
a respinge pãtrunderea fãrã drept a unei persoane prin violenþã, viclenie, efracþie
sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinþã, încãpere, dependinþã sau loc
împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare.”
2. La articolul 220, alineatele 1, 2, 3 ºi 4 vor avea urmãtorul cuprins:
„Ocuparea, în întregime sau în parte, fãrã drept, a unui imobil aflat în
posesia altuia, fãrã consimþãmântul acestuia sau fãrã aprobare prealabilã primitã
în condiþiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseºte cu
închisoare de la 1 la 5 ani.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 1 se sãvârºeºte prin violenþã sau ameninþare ori
prin desfiinþarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este
închisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 2 se sãvârºeºte de douã sau mai multe persoane
împreunã, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.
Împãcarea pãrþilor înlãturã rãspunderea penalã.”
75
TITLUL X
Circulaþia juridicã a terenurilor
Art. 1. – Terenurile proprietate privatã, indiferent de destinaþia ºi titularul
lor, sunt ºi rãmân în circuitul civil. Ele pot fi înstrãinate ºi dobândite liber prin
oricare din modurile prevãzute de lege, cu respectarea dispoziþiilor prezentei legi.
Art. 2. – (1) Terenurile cu sau fãrã construcþii, situate în intravilan ºi
extravilan, indiferent de destinaþia sau de întinderea lor, pot fi înstrãinate ºi
dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formã autenticã, sub sancþiunea
nulitãþii absolute.
(2) În cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real
asupra unui teren cu sau fãrã construcþie, indiferent de destinaþia sau întinderea
acestora, dispoziþiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor.
Art. 3. – Cetãþenii strãini ºi apatrizii precum ºi persoanele juridice strãine
pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiþiile
prevãzute de legea specialã.
Art. 4. – Cu excepþia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate
privatã ºi legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar,
existenþa unui litigiu privitor la un teren cu sau fãrã construcþii nu împiedicã
înstrãinarea acestuia ºi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanþã, dupã
caz.
Art. 5. – (1) Înstrãinãrile realizate sub orice formã, în temeiul prezentei legi,
nu valideazã titlurile de proprietate ale înstrãinãtorilor ºi dobânditorilor, dacã
acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a încãlcãrii dispoziþiilor legale în
vigoare la data încheierii lor.
(2) În situaþia în care dupã încheierea unui antecontract cu privire la teren,
cu sau fãrã construcþii, una dintre pãrþi refuzã ulterior sã încheie contractul, partea
care ºi-a îndeplinit obligaþiile poate sesiza instanþa competentã care poate
pronunþa o hotãrâre care sã þinã loc de contract.
Art. 6. – Înstrãinãrile efectuate în scopul comasãrii parcelelor ºi loturilor de
teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care sã cuprindã
suprafeþe continue, indiferent de destinaþia lor, precum ºi înstrãinãrile efectuate
de cãtre persoanele îndreptãþite sã obþinã renta viagerã agricolã, pot fi efectuate ºi
pe baza schiþelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia
76
aplicãrii legilor fondului funciar ºi sunt scutite de taxa de timbru ºi de timbrul
judiciar.
Art. 7. – Dispoziþiile prezentei legi se completeazã cu prevederile dreptului
comun.
Art. 8. – Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã art. 9 din
Legea arendãrii nr. 16/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr.
54/1998 privind circulaþia juridicã a terenurilor publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.102 din 4 martie 1998, Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului
nr. 226/2000 privind circulaþia juridicã a terenurilor cu destinaþie forestierã,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie
2000, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.66/2002, precum ºi
orice alte dispoziþii contrare.
77
TITLUL XI
Renta viagerã agricolã
Capitolul I
Definiþie ºi caracteristici
Art. 1. – Prezenta lege instituie renta viagerã agricolã în scopul concentrãrii
suprafeþelor agricole în exploataþii eficiente impuse de necesitatea modernizãrii
agriculturii României ºi compatibilizãrii acesteia cu agricultura din þãrile membre
ale Uniunii Europene.
Art. 2. – Renta viagerã agricolã reprezintã suma de bani plãtitã rentierului
agricol care înstrãineazã sau arendeazã terenurile aflate în proprietatea sa, având
siguranþa unei surse viagere de venituri garantate de stat.
Art. 3. – Cuantumul rentei viagere agricole reprezintã echivalentul în lei a
100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrãinat ºi echivalentul în lei a
50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Art. 4. – Plata în lei se face prin raportarea la media cursului calculat de
BNR din primul trimestru al anului în care plata trebuie efectuatã.
Art. 5. – Pentru suprafeþele mai mici de 1 ha suma plãtitã va fi proporþionalã
cu suprafaþa înstrãinatã sau arendatã.
Art. 6. – Renta viagerã agricolã se plãteºte într-o singurã ratã anualã în
primul trimestru al anului urmãtor celui pentru care aceasta este datoratã.
Art. 7. – Renta viagerã agricolã este personalã, netransmisibilã ºi înceteazã
la data decesului rentierului agricol. În cazul arendãrii, renta viagerã agricolã
înceteazã în termen de 30 de zile de la data încetãrii contractului de arendã, dacã
în acest interval rentierul agricol nu face dovada încheierii unui nou contract de
arendã.
Art. 8. – Dupã decesul rentierului, moºtenitorii vor încasa ultima ratã
scadentã la data decesului, în cel mult 3 luni dupã deces pe baza certificatului de
moºtenitor ºi al carnetului de rentier agricol.
78
Capitolul II
Rentierul agricol
Art. 9. – Rentierul agricol este persoana fizicã în vârstã de peste 62 de ani
care deþine în proprietate pânã la 10 hectare de teren agricol ºi care înstrãineazã
prin acte între vii sau arendeazã terenuri agricole dupã intrarea în vigoare a
prezentului titlu, primind de la Oficiul Naþional de Rentã Viagerã Agricolã
carnetul de rentier agricol.
Art. 10. – Pentru a deveni rentier pot fi înstrãinate sau arendate numai
terenurile care dupã anul 1990 nu au fãcut obiectul altei înstrãinãri prin acte între
vii.
Art. 11. – Dovada înstrãinãrii se face prin actul de înstrãinare, încheiat în
formã autenticã, iar dovada arendãrii se face prin contractul de arendã întocmit cu
respectarea Legii arendãrii nr. 16/1994, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Art. 12. – Proprietarii cãsãtoriþi pot deveni rentieri agricoli ºi prin
înstrãinarea ºi arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacã cel
puþin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În acest caz, carnetul de rentier
agricol se elibereazã pe numele soþului care întruneºte condiþiile prevãzute la
art. 9.
Art. 13. – Rentierul agricol poate rãmâne proprietar pe o suprafaþã de teren
agricol de pânã la 0,5 hectare pentru folosinþa personalã.
Capitolul III
Oficiul Naþional de Rentã Viagerã Agricolã
Art. 14. – (1) Se înfiinþeazã Oficiul Naþional de Rentã Viagerã Agricolã ca
direcþie în cadrul Agenþiei Domeniilor Statului.
(2) Oficiul conduce, organizeazã ºi coordoneazã activitatea de aplicare a
prevederilor din prezentul titlu.
Art. 15. – (1) În fiecare judeþ se organizeazã birouri ale Oficiului Naþional
de Rentã Viagerã Agricolã.
(2) Birourile þin evidenþa rentierilor agricoli din judeþul respectiv, eliberând
carnetul de rentier agricol.
79
Art. 16. – Atribuþiile, regulamentul de organizare ºi funcþionare ale
Oficiului Naþional de Rentã Viagerã Agricolã ºi ale birourilor judeþene se
stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor ºi dezvoltãrii rurale.
Art. 17. – (1) Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se
asigurã de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi
Dezvoltãrii Rurale.
(2) Plata rentei viagere agricole se efectueazã prin birourile judeþene de
rentã viagerã agricolã pe baza carnetului de rentier agricol.
Art. 18. – În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului
titlu, prin ordin comun al ministrului agriculturii, pãdurilor ºi dezvoltãrii rurale ºi
ministrului finanþelor publice se vor aproba normele metodologice de aplicare a
acestuia.
80
TITLUL XII
Modificarea ºi completarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului ºi a publicitãþii
imobiliare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
Art. I. – Legea cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, se modificã ºi se completeazã dupã cum
urmeazã:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 1. – (1) Cadastrul general este sistemul unitar ºi obligatoriu de evidenþã
tehnicã, economicã ºi juridicã a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul þãrii.”
2. La articolul 1, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înþelege una sau mai multe
parcele alãturate, cu sau fãrã construcþii, aparþinând aceluiaºi proprietar.”
3. La articolul 1, dupã alineatul (3) se introduc douã noi alineate,
alineatele (4) ºi (5) cu urmãtorul cuprins:
„(4) Prin parcelã se înþelege suprafaþa de teren cu aceeaºi categorie de
folosinþã.
(5) Sistemul de evidenþã al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în
registrul de publicitate imobiliarã.”
4. La articolul 2, litera b) se abrogã.
5. La articolul 2 alineatul (2), literele a), c) ºi d) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„a) identificarea, descrierea ºi înregistrarea în documentele cadastrale, a
imobilelor prin natura lor, mãsurarea ºi reprezentarea acestora pe hãrþi ºi planuri
cadastrale, precum ºi stocarea datelor pe suporturi informatice;
c) identificarea ºi înregistrarea tuturor proprietarilor ºi a altor deþinãtori
legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciarã cu caracter definitiv;
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite ºi taxe pentru stabilirea
corectã a obligaþiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele
abilitate.”
81
6. La articolul 3, alineatele (2) ºi (7) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(2) La nivelul fiecãrui judeþ ºi în municipiul Bucureºti se înfiinþeazã oficiile
de cadastru ºi publicitate imobiliarã, denumite în continuare oficii teritoriale, ca
unitãþi cu personalitate juridicã în subordinea Agenþiei Naþionale, prin
reorganizarea actualelor oficii judeþene de cadastru, geodezie ºi cartografie ºi al
municipiului Bucureºti ºi a birourilor de carte funciarã.
(7) Directorul general îndeplineºte atribuþiile ºi responsabilitãþile ordonatorului
principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual ºi normativ.
Ordinele cu caracter normativ se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I,
ºi reprezintã Agenþia Naþionalã pe plan intern ºi internaþional.”
7. La articolul 3, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) La nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale, se înfiinþeazã birouri de
cadastru ºi publicitate imobiliarã, denumite în continuare birouri teritoriale, în
subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare ºi funcþionare, numãrul
precum ºi arondarea birourilor teritoriale pe unitãþi administrativ-teritoriale, se
stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenþiei
Naþionale.”
8. La articolul 5, literele a1), b), c), d), e), f), j) ºi k) se modificã ºi vor
avea urmãtorul cuprins:
„a1) controleazã executarea lucrãrilor de cartografie, topografie, geodezie,
fotogrammetrie ºi teledetecþie la nivelul întregii þãri;
b) elaboreazã regulamente ºi norme, promoveazã tehnici, procedee ºi
metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene conform
progreselor ºtiinþifice ºi tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei ºi
publicitãþii imobiliare;
c) autorizeazã persoanele fizice ºi juridice care pot executa lucrãri de
specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei, pe teritoriul
României, în condiþiile legii speciale care reglementeazã înfiinþarea uniunii
profesionale a acestora;
d) organizeazã ºi administreazã fondul naþional de geodezie ºi cartografie,
precum ºi baza de date a sistemului de cadastru general;
e) asigurã, în condiþiile legii, executarea, completarea, modernizarea ºi
menþinerea în stare de utilizare a reþelei geodezice naþionale;
f) avizeazã conþinutul topografic al hãrþilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor
ºi al altor documente cartografice destinate uzului public;
j) participã la organizarea ºi coordonarea mãsurãtorilor în vederea aplicãrii
legilor funciare;
82
k) avizeazã tehnic expertizele efectuate de cãtre experþii judiciari în
specialitatea topografie, geodezie ºi cadastru cu privire la corectitudinea datelor
topografice utilizate, la solicitarea instanþelor de judecatã. Avizele menþionate
mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun, elaborat
de Agenþia Naþionalã ºi Ministerul Justiþiei;”
9. La articolul 5, dupã litera e) se introduce o nouã literã, litera e1), cu
urmãtorul cuprins:
„e1) asigurã executarea ºi actualizarea hãrþilor oficiale;”
10. La articolul 5, dupã litera n) se introduce o nouã literã, litera n1),
cu urmãtorul cuprins:
„n1) asigurã formarea ºi specializarea personalului de specialitate în
publicitate imobiliarã prin intermediul Institutului Naþional al Registratorilor;
structura, organizarea ºi modul de administrare ale institutului se stabilesc ºi se
aprobã prin hotãrâre de Guvern, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.”
11. La articolul 6, alineatele (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Recepþia lucrãrilor, executate de persoanele fizice ºi juridice autorizate
în condiþiile art. 5 lit. c), se realizeazã de cãtre Agenþia Naþionalã, sau de oficiile
teritoriale, dupã caz.
(3) În cadrul oficiilor teritoriale funcþioneazã baza de date a cadastrului.“
12. Articolul 7 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 7. – Instituþiile din domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi al siguranþei
naþionale pot executa, cu mijloace proprii, lucrãrile de cadastru, geodezie,
gravimetrie, topografie, fotogrammetrie ºi cartografie necesare apãrãrii þãrii ºi
pãstrãrii ordinii publice, conform normelor tehnice ale Agenþiei Naþionale.”
13. Articolul 8 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 8. – Datele geodezice ºi cartografice interesând apãrarea þãrii, ordinea
publicã ºi siguranþa naþionalã se pãstreazã, dupã caz, de cãtre Ministerul Apãrãrii
Naþionale, Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii,
Serviciul de Protecþie ºi Pazã, Serviciul de Informaþii Externe ºi persoanele
juridice din sectorul de apãrare.”
83
14. La articolul 9, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins :
„(3) Tarifele ºi încasãrile prevãzute la alin. (2) lit. a) ºi b) nu sunt purtãtoare
de T.V.A. ºi se deduc din taxa notarialã de timbru, fiind incluse în cazul
operaþiunilor de publicitate imobiliarã în taxa notarialã de timbru, pentru actele
translative ale dreptului de proprietate sau constitutive ale dezmembrãmintelor
acestuia; aceste tarife nu pot depãºi 80% din valoarea taxei notariale de timbru.”
15. La articolul 9, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (31), cu urmãtorul cuprins:
„(31) În cazul serviciilor de publicitate imobiliarã pentru care nu se percepe
taxã de timbru, tarifele se vor stabili prin ordinul ministrului administraþiei ºi
internelor cu avizul Ministerului Finanþelor Publice.”
16. La articolul 9, dupã alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (41), cu urmãtorul cuprins :
„(41) Tarifele pentru servicii de publicitate imobiliarã pot fi încasate ºi de
alte instituþii sau persoane, în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu
Agenþia Naþionalã. ”
17. La articolul 9, dupã alineatul (12) se introduc douã noi alineate,
alineatele (13) ºi (14), cu urmãtorul cuprins:
„(13) Cadastrul general se realizeazã pe baza planului anual propus de
Agenþia Naþionalã împreunã cu ministerele interesate ºi aprobat de Guvern;
sumele destinate introducerii lucrãrilor de cadastru general reprezintã subvenþii
de la bugetul de stat prevãzute în bugetul Ministerului Administraþiei ºi Internelor
ºi virate în contul Agenþiei Naþionale cu unicã destinaþie.
(14) Organele ºi autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale precum
ºi alte persoane fizice ºi juridice interesate, care au fonduri disponibile pentru
introducerea lucrãrilor de cadastru general în afara planului anual aprobat de
Guvern, vor încheia un acord de colaborare cu Agenþia Naþionalã privind caietul
de sarcini, modalitãþile de verificare, recepþie, ºi înscriere în sistemul de
publicitate imobiliarã ºi folosirea acestor informaþii.”
18. La articolul 10, alineatele (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În cadrul funcþiei economice a cadastrului general se evidenþiazã
elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor ºi
calculãrii impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacþii imobiliare.
(3) Funcþia juridicã a cadastrului general se realizeazã prin identificarea
proprietarului pe baza actului de proprietate ºi prin înscrierea în cartea funciarã.”
84
19. Articolul 11 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 11. – (1) La nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale - comunã, oraº
ºi municipiu - lucrãrile tehnice de cadastru constau în:
a) stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unitãþii administrativ-teritoriale ºi a
limitelor intravilane componente;
b) identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate
sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar ºi
determinarea formei ºi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecãrei
unitãþi administrativ-teritoriale;
c) consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanþelor judecãtoreºti;
d) întocmirea documentelor tehnice cadastrale.
(2) Delimitarea ºi marcarea hotarelor administrative ale unitãþilor
administrativ-teritoriale prevãzute la alin.(1) precum ºi limitele intravilanelor
localitãþilor se face de cãtre comisia stabilitã în acest scop prin ordinul
prefectului; regulamentul de organizare ºi funcþionare a comisiei de delimitare se
aprobã prin ordin al ministrului administraþiei ºi internelor.”
20. Articolul 12 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 12. – (1) Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor
întocmi la nivelul comunelor, oraºelor ºi municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al imobilelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) planul cadastral ºi anexele la partea I a cãrþii funciare.
(2) Deþinãtorii de imobile sunt obligaþi sã permitã accesul specialiºtilor
pentru executarea lucrãrilor de cadastru general, sã admitã, în condiþiile legii,
amplasarea, pe sol sau pe construcþii, a semnelor ºi semnalelor geodezice ºi sã
asigure protecþia ºi conservarea acestora.
(3) Baza de date poate fi redactatã ºi arhivatã ºi sub formã de înregistrãri, pe
suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automatã a datelor, având
aceleaºi efecte juridice ºi forþã probantã echivalentã cu cea a înscrisurilor în baza
cãrora au fost înregistrate.
(4) Primarii localitãþilor au obligaþia sã înºtiinþeze deþinãtorii imobilelor, în
scris, prin afiºare ºi prin alte mijloace de publicitate, sã permitã accesul
specialiºtilor pentru executarea lucrãrilor de cadastru sau, dupã caz, sã se prezinte
personal pentru a da lãmuriri privitoare la imobile ºi a participa la identificarea ºi
marcarea limitelor acestora. Dacã deþinãtorii imobilelor nu se prezintã,
identificarea limitelor se face în lipsa acestora.
(5) Dupã finalizarea lucrãrilor de teren, pentru fiecare unitate administrativteritorialã,
datele obþinute se prelucreazã, se înregistreazã în documentele tehnice
ale cadastrului, se recepþioneazã ºi se introduc în baza de date cadastrale. Datele
85
definitorii ale fiecãrui imobil se transmit de cãtre oficiul teritorial, consiliului
local, care are obligaþia sã le aducã la cunoºtinþa deþinãtorilor prin înºtiinþare
scrisã ºi prin afiºare la sediul primãriei.
(6) Contestaþiile cu privire la exactitatea datelor comunicate, însoþite de
documente doveditoare, pot fi prezentate de deþinãtori, în scris, în termen de 60
de zile de la înºtiinþarea scrisã, oficiului teritorial care le va soluþiona în termen
de 30 de zile. Cei nemulþumiþi de modul de soluþionare a contestaþiilor de cãtre
oficiul teritorial pot face plângere la judecãtoria în a cãrei razã de competenþã
teritorialã se aflã imobilul, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor.
(7) Înscrierea în cartea funciarã se face din oficiu, dupã finalizarea
cadastrului general pe un teritoriu administrativ ºi expirarea termenului de
soluþionare a contestaþiilor, în baza unui regulament aprobat prin ordin al
directorului general al Agenþiei Naþionale.”
21. La articolul 13, alineatele (4) ºi (5) se abrogã.
22. La articolul 13, alineatele (1), (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 13. – (1) Planul cadastral conþine reprezentarea graficã a datelor din
registrele cadastrale, referitoare la imobilele din cadrul unitãþilor administrativteritoriale
- comune, oraºe ºi municipii - ºi se pãstreazã la oficiul teritorial.
(2) Registrele, planurile cadastrale ºi anexele la partea I a cãrþii funciare vor
sta la baza completãrii sau, dupã caz, a întocmirii din oficiu a cãrþilor funciare, la
finalizarea mãsurãtorilor cadastrale la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale.
O copie a acestora se pãstreazã în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din
planurile ºi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale.
(3) Planurile, registrele cadastrale ºi anexele la partea I a cãrþii funciare se
þin la zi, în concordanþã cu documentaþiile cadastrale întocmite pentru înscrierea
actelor ºi faptelor juridice, în baza cererilor ºi comunicãrilor fãcute potrivit legii.”
23. La articolul 14, alineatul (1) se abrogã.
24. La articolul 14, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Agenþia Naþionalã ºi oficiile teritoriale din subordine au obligaþia de a
furniza, la cerere, organelor abilitate, evidenþele necesare stabilirii valorii de
impunere. ”
25. Articolul 15 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 15. – Completarea, modernizarea ºi menþinerea în stare de utilizare a
reþelei geodezice naþionale necesare întocmirii ºi þinerii la zi a planurilor
86
cadastrale ºi hãrþilor topografice se realizeazã sub coordonarea Agenþiei
Naþionale.”
26. Articolul 16 se abrogã.
27. Articolul 17 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 17. – Oficiul teritorial controleazã, avizeazã ºi recepþioneazã dupã caz,
lucrãrile de geodezie, topografie, cadastru ºi cartografie.”
28. Articolul 18 se abrogã.
29. Articolul 19 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 19. – Modul de avizare, verificare ºi recepþie a lucrãrilor de specialitate
din domeniile cadastrului, geodeziei, topografiei ºi cartografiei se stabileºte prin
regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenþiei Naþionale, cu
consultarea uniunii profesionale înfiinþatã prin lege specialã.”
30. La articolul 20, alineatele (11) – (15) ºi (3) se abrogã.
31. La articolul 20, alineatele (2), (4) ºi (5) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(2) Una sau mai multe parcele alãturate, de pe teritoriul unei unitãþi
administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinþã, aparþinând aceluiaºi
proprietar, formeazã imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identificã printr-un
numãr cadastral unic ºi se înscrie într-o carte funciarã.
(4) Cãrþile funciare întocmite ºi numerotate pe teritoriul administrativ al
fiecãrei localitãþi alcãtuiesc, împreunã, registrul cadastral de publicitate
imobiliarã al acestui teritoriu, ce se þine de cãtre biroul teritorial din cadrul
oficiului teritorial în a cãrui razã teritorialã de activitate este situat imobilul
respectiv.
(5) Acest registru se întregeºte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu
registrul cadastral al imobilelor, indicând numãrul cadastral al imobilelor ºi
numãrul de ordine al cãrþilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic
al proprietarilor ºi cu o mapã în care se pãstreazã cererile de înscriere, împreunã
cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice
supuse înscrierii.”
32. Dupã articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 201, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 201. – (1) Activitatea de publicitate imobiliarã în cadrul oficiilor
teritoriale este îndeplinitã de registratori de carte funciarã, denumiþi în continuare
87
registratori, numiþi prin ordin al directorului general al Agenþiei Naþionale, în
urma unui concurs organizat de aceasta.
(2) Numãrul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileºte prin
ordin al directorului general al Agenþiei Naþionale.
(3) În cadrul oficiilor teritoriale, activitatea de publicitate imobiliarã este în
responsabilitatea unui registrator – ºef iar în cadrul birourilor teritoriale în
responsabilitatea unui registrator coordonator, numiþi prin ordin al directorului
general al Agenþiei Naþionale, în urma unui concurs.
(4) Poate fi numitã registrator persoana care îndeplineºte în mod cumulativ
urmãtoarele condiþii:
a) are cetãþenia românã ºi are capacitatea drepturilor civile;
b) este licenþiat în drept;
c) nu are antecedente penale;
d) se bucurã de o bunã reputaþie;
e) cunoaºte limba românã;
f) este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea funcþiei;
g) a îndeplinit timp de 5 ani funcþia de asistent-registrator sau a exercitat
timp de 3 ani funcþia de notar, judecãtor, procuror, avocat, consilier juridic sau
altã funcþie de specialitate juridicã.
(5) Absolvenþii Institutului Naþional al Registratorilor au prioritate la
ocuparea posturilor vacante de registratori. Organizarea concursului pentru
ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacã acestea nu au
fost ocupate de absolvenþii Institutului.
(6) Pânã la data organizãrii concursului, registratorii pot fi numiþi din cadrul
angajaþilor serviciilor de publicitate imobiliarã care, deºi nu îndeplinesc condiþiile
de studii, au cel puþin 5 ani de experienþã în domeniul publicitãþii imobiliare.
(7) Registratorul rãspunde pentru activitatea sa în condiþiile legii.
(8) În cadrul Agenþiei Naþionale funcþioneazã Direcþia de publicitate
imobiliarã care organizeazã, coordoneazã ºi controleazã activitatea de publicitate
imobiliarã din cadrul oficiilor teritoriale, în vederea respectãrii legilor ºi
reglementãrilor în materie.”
33. La articolul 21 alineatul (1) litera A, literele a), b) ºi c) se modificã ºi
vor avea urmãtorul cuprins:
„a) numãrul de ordine ºi cel cadastral al imobilului;
b) suprafaþa imobilului, destinaþia, categoriile de folosinþã ºi, dupã caz,
construcþiile;
c) planul imobilului cu vecinãtãþile, descrierea imobilului ºi inventarul de
coordonate al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la
partea I, întocmitã conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului
general al Agenþiei Naþionale.”
88
34. La articolul 21 alineatul (1) litera A, litera d) se abrogã.
35. La articolul 22, alineatele (1), (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 22. – (1) Dreptul de proprietate ºi celelalte drepturi reale asupra unui
imobil se vor înscrie în cartea funciarã pe baza actului prin care s-a constituit ori
s-au transmis în mod valabil.
(2) Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea
funciarã, cu consimþãmântul titularului dreptului; acest consimþãmânt nu este
necesar dacã dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin
împlinirea termenului arãtat în înscriere; dacã dreptul ce urmeazã sã fie radiat
este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu pãstrarea dreptului
acestei persoane.
(3) Hotãrârea judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã sau, în cazurile
prevãzute de lege, actul autoritãþii administrative, vor înlocui acordul de voinþã
cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacã sunt opozabile titularilor.”
36. Articolul 27 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Înscrierile în cartea funciarã îºi vor produce efectele de
opozabilitate faþa de terþi de la data înregistrãrii cererilor; ordinea înregistrãrii
cererilor va determina rangul înscrierilor.
(2) Dacã mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse
deodatã la biroul teritorial, ele vor primi provizoriu acelaºi rang, urmând ca
instanþa sã hotãrascã asupra rangului fiecãreia.
(3) Dacã au fost depuse deodatã mai multe cereri având ca obiect înscrierea
mai multor drepturi de ipotecã asupra aceluiaºi imobil, ele vor primi acelaºi
rang.”
37. La articolul 28, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate,
alineatele (3) ºi (4), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu poate însã
dispune de ele, decât dupã ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea
funciarã.
(4) Înscrierile sunt de trei feluri:
a) intabularea, având ca obiect înscrierea definitivã a drepturilor reale;
b) înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiþia justificãrii ulterioare;
c) notarea, având ca obiect, înscrierea drepturilor personale, a actelor ºi
faptelor juridice referitoare la starea ºi capacitatea persoanelor, acþiunilor ºi cãilor
de atac în justiþie, precum ºi a mãsurilor de indisponibilizare, în legãturã cu
imobilele din cartea funciarã.”
89
38. Articolul 29 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 29. – (1) Cel care s-a obligat sã strãmute sau sã constituie în folosul
altuia un drept real asupra unui imobil, este dator sã-i predea toate înscrisurile
necesare pentru înscrierea acelui drept.
(2) Dacã un drept înscris în cartea funciarã se stinge, titularul este obligat sã
predea celui îndreptãþit înscrisurile necesare radierii.
(3) În situaþia în care cel obligat nu predã înscrisurile, persoana interesatã va
putea solicita instanþei sã dispunã înscrierea în cartea funciarã. Hotãrârea
instanþei de judecatã va suplini consimþãmântul la înscriere al pãrþii care are
obligaþia de a preda înscrisurile necesare înscrierii.
(4) Dreptul la acþiunea în prestaþie tabularã este imprescriptibil.
(5) Acþiunea în prestaþie tabularã se va îndrepta ºi împotriva terþului
dobânditor înscris în cartea funciarã, dacã sunt întrunite cumulativ urmãtoarele
condiþii:
a) actul juridic în baza cãruia se solicitã prestaþia tabularã sã fie încheiat
anterior celui în baza cãruia a fost înscris dreptul terþului în cartea funciarã;
b) terþul sã fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau, dacã l-a dobândit cu titlu
oneros, sã fie de rea credinþã.”
39. Articolul 31 se abrogã.
40. Articolul 32 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 32. – (1) Înscrierea provizorie devine opozabilã terþilor cu rangul
determinat de cererea de înscriere, sub condiþie ºi în mãsura justificãrii ei.
(2) Înscrierea provizorie poate fi cerutã în urmãtoarele situaþii:
a) când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condiþie
suspensivã;
b) când se solicitã intabularea unui drept real în temeiul unei hotãrâri
judecãtoreºti ce nu a rãmas irevocabilã;
c) dacã se dobândeºte un drept tabular care, anterior, a fost înscris
provizoriu;
d) dacã debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisã ipoteca ori
privilegiul imobiliar;
e) dacã pentru soluþionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare, care
nu aduc însã atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris ºi nu
fundamenteazã noi capete de cerere.
(3) În acest din urmã caz, solicitantul va fi înºtiinþat pentru a depune într-un
termen stabilit, dupã caz, de registrator, înscrisurile necesare, sub sancþiunea
radierii înscrierii provizorii. Dacã înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat, se
va proceda la justificarea înscrierii provizorii, printr-o încheiere datã de
registratorul de carte funciarã.
90
(4) Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimþãmântului
celui în contra cãruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotãrâri
judecãtoreºti irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciarã, în
situaþia ultimului caz de înscriere provizorie menþionat.
(5) Justificarea radierii dreptului de ipotecã se va face în baza
consimþãmântului dat în formã autenticã al titularului dreptului de ipotecã ori în
temeiul unei hotãrâri judecãtoreºti definitivã ºi irevocabilã.”
41. Articolul 34 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 34. – (1) Cuprinsul cãrþii funciare, în afara îngrãdirilor ºi excepþiilor
legale, se considerã exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui
act juridic cu titlu legal, a dobândit cu bunã-credinþã un drept real înscris în cartea
funciarã.
(2) Dobânditorul este considerat de bunã-credinþã dacã, la data înregistrãrii
cererii de înscriere a dreptului în folosul sãu, nu a fost notatã nici o acþiune prin
care se contestã cuprinsul cãrþii funciare, sau dacã din titlul transmiþãtorului ºi din
cuprinsul cãrþii funciare nu reiese vreo neconcordanþã între aceasta ºi situaþia
juridicã realã.”
42. Articolul 35 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 35. – Efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu referire
la:
a) suprafaþa terenurilor, destinaþia, categoria de folosinþã, valoarea sau alte
asemenea aspecte;
b) restricþii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinãtate,
expropriere sau prin prevederi legale privind protecþia ecologicã, sistematizarea
localitãþilor ºi alte asemenea aspecte. ”
43. Dupã articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 351, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 351. – (1) În cazul în care cuprinsul cãrþii funciare nu corespunde, în
privinþa înscrierii, cu situaþia juridicã realã, se poate cere rectificarea sau, dupã
caz, modificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înþelege radierea, îndreptarea sau menþionarea
înscrierii oricãrei operaþiuni, susceptibilã a face obiectul unei înscrieri în cartea
funciarã.
(3) Prin modificare se înþelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice
ale imobilului, schimbare care nu afecteazã esenþa dreptului care poarta asupra
acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului
de proprietate.
91
(4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciarã se poate face fie pe cale
amiabilã prin declaraþie autenticã, fie în caz de litigiu prin hotãrâre
judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã.
(5) Erorile materiale sãvârºite cu prilejul înscrierilor în cartea funciarã pot fi
îndreptate la cerere sau din oficiu.
(6) Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciarã, a modificãrilor ºi
cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de
directorul general al Agenþiei Naþionale.”
44. Articolul 38 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 38. – Acþiunea în rectificare, întemeiatã pe nevalabilitatea înscrierii, a
titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greºita calificare a dreptului înscris, se va
putea îndrepta ºi împotriva terþelor persoane care ºi-au înscris un drept real,
dobândit cu bunã credinþã ºi prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe
cuprinsul cãrþii funciare, în termen de trei ani de la data înregistrãrii cererii de
înscriere formulatã de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cãrui rectificare se
cere, afarã de cazul când dreptul material la acþiunea de fond nu s-a prescris.”
45. Articolul 40 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 40. – Actele ºi faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la
starea ºi capacitatea persoanelor în legãturã cu imobilele cuprinse în cartea
funciarã, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terþe
persoane.”
46. La articolul 43, alineatele (1), (2) ºi (4) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 43. – (1) Orice persoanã poate cerceta cartea funciarã ºi celelalte
evidenþe care alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã, cu excepþia
evidenþelor care privesc siguranþa naþionalã.
(2) La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii certificate conform
cu originalul de pe cãrþile funciare, planuri sau înscrisuri, cu dovada plãþii
tarifelor legale.
(4) Mapa înscrisurilor privind înscrierea atacatã poate fi cercetatã de cãtre
instanþa de judecatã ºi organele de cercetare penalã, în condiþiile legii.”
47. Articolul 44 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 44. – (1) Imobilul înscris în cartea funciarã se poate modifica prin
alipiri, dezlipiri sau prin mãrirea sau micºorarea întinderii acestuia.
(2) Imobilul se modificã prin dezlipiri, dacã se desparte o parcelã de un
imobil. Dezlipirea unui imobil sau a unei pãrþi dintr-un imobil, se face împreunã
92
cu sarcinile care greveazã imobilul. Imobilul grevat cu sarcini nu poate fi alipit la
un alt imobil, ci va forma, în caz de dezlipire, un imobil separat.”
48. Articolului 45 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 45. – (1) În caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dacã
o parcelã trece dintr-o carte funciarã în alta, sau reînscrieri, dacã, dezlipindu-se o
parcelã, aceasta se va trece în aceeaºi carte funciarã ca un imobil de sine stãtãtor.
(2) Dacã se transcrie o parte din parcelã într-o altã carte funciarã, se va
forma un imobil distinct cu numãr cadastral nou, iar restul se înscrie în vechea
carte funciarã, cu menþionarea noului numãr cadastral ºi a suprafeþei imobilului,
iar dacã toate imobilele înscrise într-o carte funciarã au fost transcrise, aceasta se
va închide ºi nu va mai putea fi redeschisã pentru noi înscrieri.”
49. Articolului 46 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 46. – Mai mulþi proprietari nu pot fi înscriºi în aceeaºi carte funciarã
decât dacã se gãsesc în cazul coproprietãþii, caz în care se va arãta partea indivizã
a fiecãrui proprietar.”
50. Articolul 47 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 47. – (1) Dacã un imobil cu construcþie – condominiu -, din care unele
pãrþi sunt comune indivize iar restul sunt individuale, se întocmeºte o carte
funciarã colectivã pentru întreaga construcþie, ºi câte o carte funciarã individualã
pentru fiecare proprietate individualã care poate fi reprezentatã din apartamente
sau spaþii cu altã destinaþie decât cea de locuinþã; prin asimilare, poate fi definit
condominiu ºi un tronson cu una sau mai multe scãri, din cadrul clãdirii de locuit,
în condiþiile în care se poate delimita proprietatea comunã.
(2) Dreptul de proprietate comunã forþatã ºi perpetuã pe pãrþile comune ale
unui imobil se valorificã numai împreunã cu dreptul de proprietate exclusivã
care poartã asupra acestuia sau a unei pãrþi determinate din acesta.”
51. Articolul 48 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 48. – (1) Imobilele ce aparþin domeniului public ºi domeniului privat al
statului sau, dupã caz, al unitãþii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în cãrþi
funciare speciale ale unitãþii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu
excepþiile prevãzute de lege.
(2) Cãrþile funciare speciale se þin de cãtre birourile teritoriale ale oficiului
de cadastru ºi publicitate imobiliarã.”
52. Articolul 49 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 49. – (1) Cererea de înscriere în cartea funciarã se va depune la
birourile teritoriale ale oficiului teritorial ºi va fi însoþitã de înscrisul original sau
93
de copia legalizatã de pe acesta, prin care se constatã actul sau faptul juridic a
cãrui înscriere se cere; copia legalizatã se va pãstra în mapa biroului de cadastru
ºi publicitate imobiliarã.
(2) În cazul hotãrârii judecãtoreºti, se va prezenta o copie legalizatã, cu
menþiunea cã este definitivã ºi irevocabilã.
(3) Cererile de înscriere se vor înregistra de îndatã în registrul de intrare, cu
menþionarea datei ºi a numãrului care rezultã din ordinea cronologicã a depunerii
lor.
(4) Dacã mai multe cereri au fost depuse deodatã la acelaºi birou teritorial,
drepturile de ipotecã ºi privilegiile vor avea acelaºi rang, iar celelalte drepturi vor
primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecatã sã se hotãrascã asupra
rangului ºi asupra radierii încheierii nevalabile.
(5) Înscrierile în cartea funciarã se efectueazã la cererea pãrþilor interesate,
cu excepþia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de
înscriere se îndreaptã la biroul unde se aflã cartea funciarã în care urmeazã sã se
facã înscrierea.
(6) Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerutã de orice persoanã
care, potrivit înscrisului original, hotãrârii judecãtoreºti sau hotãrârii autoritãþii
administrative, urmeazã sã strãmute, sã constituie, sã modifice, sã dobândeascã
sau sã stingã un drept tabular.
(7) Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:
a) de mandatarul general al celui îndrituit;
b) de oricare dintre titularii aceluiaºi drept.
(8) Creditorul a cãrui creanþã certã ºi exigibilã este doveditã printr-un înscris
sau printr-o hotãrâre judecãtoreascã, ori în cazurile anume prevãzute de lege
printr-o decizie a autoritãþii administrative, va putea cere instanþei, în numele ºi în
folosul debitorului sãu, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.
(9) Debitorul care a plãtit valabil creanþa ipotecarã a unui cesionar neînscris
în cartea funciarã poate cere radierea ipotecii, dacã înfãþiºeazã înscrisul original
al cesiunii ºi chitanþa doveditoare a plãþii.”
53. Articolul 50 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 50. – (1) În cazul în care registratorul admite cererea, dispune
intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacã înscrisul îndeplineºte
urmãtoarele condiþii:
a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;
b) indicã numele pãrþilor;
c) individualizeazã imobilul printr-un identificator unic;
d) este însoþit de o traducere legalizatã, dacã actul nu este întocmit în limba
românã;
94
e) este însoþit, dupã caz, de o copie a extrasului de carte funciarã pentru
autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
(2) Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea
numãrului cadastral al imobilului ºi al cãrþii funciare, precum ºi a pãrþii cãrþii
funciare în care urmeazã a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica poziþiile
ce au fost radiate ºi numele celui în favoarea sau împotriva cãruia s-au fãcut
înscrierile, indiferent de felul lor.
(3) În cazul în care identificarea cadastralã a imobilului nu este posibilã, pe
baza datelor existente, vor fi folosite documentaþii cadastrale întocmite ºi
recepþionate conform prevederilor prezentei legi.”
54. Articolul 51 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 51. – Dacã se constatã cã cererea de înscriere în cartea funciarã nu
întruneºte condiþiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivatã. Despre
respingerea cererii se va face menþiune în registrul de intrare, în dreptul
înregistrãrii acesteia precum ºi în cartea funciarã.”
55. La articolul 52, alineatele (1) – (4) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 52. – (1) Încheierea se comunicã celui care a cerut înscrierea sau
radierea unui act sau fapt juridic, precum ºi celorlalte persoane interesate potrivit
menþiunilor din cartea funciarã, cu privire la imobilul în cauzã, în termen de 15
de zile de la pronunþarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data
înregistrãrii cererii.
(2) Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacatã cu plângere, în
termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva
încheierii se depune la biroul teritorial ºi se va înscrie din oficiu în cartea
funciarã. Oficiul teritorial este obligat sã înainteze plângerea judecãtoriei în a
cãrei razã de competenþã teritorialã se aflã imobilul, însoþitã de dosarul încheierii
ºi copia cãrþii funciare.
(3) Hotãrârea pronunþatã de judecãtorie poate fi atacatã cu apel.
(4) Hotãrârea judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã se comunicã, din
oficiu, biroului teritorial de cãtre instanþa care s-a pronunþat ultima asupra
fondului.”
56. La articolul 52, dupã alineatul (4) se introduc douã noi alineate,
alineatele (5) ºi (6), cu urmãtorul cuprins:
„(5) Înscrierea fãcutã în temeiul acestei hotãrâri judecãtoreºti îºi produce
efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.
(6) În cazul respingerii plângerii prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi
irevocabilã, notãrile fãcute se radiazã din oficiu.”
95
57. La articolul 53, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 53. – (1) Înscrierile ºi radierile efectuate în cãrþile funciare nu pot fi
rectificate decât pe baza hotãrârii instanþei judecãtoreºti definitivã ºi irevocabilã
sau pe cale amiabilã, în baza unei declaraþii date în forma autenticã, de titularul
tabular, respectiv de titular, în baza unei documentaþii cadastrale.”
58. La articolul 54, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 54. – (1) În cazul în care o carte funciarã urmeazã a fi întocmitã ori
completatã prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o altã carte
funciarã, precum ºi în cazul în care o carte funciarã a fost distrusã, pierdutã ori a
devenit nefolosibilã, în tot sau în parte, din diferite cauze, întocmirea,
completarea ºi reconstituirea, dupã caz, se face de cãtre registratorul de la biroul
teritorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesaþi, pe baza unei
încheieri. În acest scop se folosesc toate înscrisurile ºi documentaþiile tehnice
existente, privitoare la imobilele în cauzã, precum ºi situaþia dreptului de
proprietate.”
59. La articolul 55, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 55. – (1) Erorile materiale sãvârºite cu prilejul înscrierilor sau
radierilor se pot îndrepta, prin încheiere motivatã, de cãtre registratorul de la
biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei
interesate.”
60. La articolul 56, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 56. – (1) Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept
tabular este obligat sã cearã din oficiu înscrierea în cartea funciarã la biroul
teritorial în a cãrei razã de activitate se aflã imobilul. Despre exercitarea acestei
obligaþii se va face menþiune expresã în cuprinsul actului sau, dupã caz, al
certificatului de moºtenitor. Menþiunea se va face în cazul în care pentru bunurile
din masa succesoralã s-a deschis carte funciarã sau existã documentaþie
cadastralã. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modificã sau se
stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte
funciarã pentru autentificare sau, dupã caz, certificat de sarcini. Pe perioada
valabilitãþii extrasului de carte funciarã pentru autentificare, registratorul nu va
efectua nici un fel de înscriere în cartea funciarã, cu excepþia aceleia pentru care a
fost eliberat extrasul.”
96
61. Dupã articolul 56 se introduce un nou articol, articolul 561, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 561. – (1) Dreptul de proprietate dobândit prin construire se va putea
înscrie în cartea funciarã pe baza unui certificat eliberat de primãria localitãþii
unde este situat imobilul, prin care se atestã, când este cazul, faptul cã
proprietarul a edificat construcþiile în conformitate cu autorizaþia de construire
eliberatã potrivit legii, precum ºi a unei documentaþii cadastrale.
(2) Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui imobil în întregul sãu, sau
asupra cotei pãrþi aparþinând unui coproprietar. Dacã ipoteca s-a constituit asupra
unei pãrþi din construcþie, ea va fi înscrisã atât asupra acesteia cât ºi asupra cotei
corespunzãtoare din pãrþile comune indivize.
(3) Ipoteca constituitã asupra unui bun viitor se poate intabula în condiþiile
legii privind creditul ipotecar pentru investiþiile imobiliare, dacã în prealabil a
fost notatã existenþa autorizaþiei de construire ºi notarea procesului verbal de
recepþie parþialã.
(4) În toate cazurile când prin lege se acordã un privilegiu imobiliar sau o
ipotecã legalã pentru garantarea vreunui drept sau creanþe, acestea se vor înscrie
din oficiu în cartea funciarã, cu excepþia situaþiei în care pãrþile renunþã în mod
expres la acest beneficiu; înscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de
regulã, în temeiul înscrisului din care rezultã creanþa privilegiatã sau care conferã
dreptul de a lua o inscripþie ipotecarã.
(5) Privilegiile sau ipotecile legale se vor înscrie pentru suma prevãzutã în
înscris; dacã creanþa nu este determinatã, pentru suma maximã arãtatã în cerere,
precum ºi cuantumul dobânzii. În toate cazurile, privilegiile se înscriu ºi capãtã
rang numai în condiþiile determinate de legea care le-a instituit, iar în lipsa
vreunei menþiuni în aceastã lege, ele primesc rang potrivit dispoziþiilor legale
privitoare la înscrierea ipotecilor.
(6) Când în înscrisul doveditor al vânzãrii se învedereazã cã preþul nu a fost
plãtit ori nu a fost plãtit în întregime, privilegiul pentru garantarea preþului
datorat se înscrie din oficiu, în folosul vânzãtorului.
(7) Dacã vânzarea a fost desfiinþatã, privilegiul se va radia din oficiu.
(8) Dispoziþiile alin. (4) se vor aplica în mod corespunzãtor în cazul
schimbului sau împãrþelii, pentru diferenþa de valoare datoratã în bani.
(9) Privilegiul pentru garantarea preþului datorat de coproprietarul
adjudecatar al imobilului supus împãrþelii se va înscrie în temeiul actului de
adjudecare.
(10) Dacã ipoteca creanþei novate a fost rezervatã pentru garantarea noii
creanþe, aceasta se va înscrie, în rangul vechii ipoteci sau vechiului privilegiu, în
temeiul înscrisului care face dovada novaþiunii.
(11) Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar sau privilegiat va putea
cere înscrierea strãmutãrii dreptului de ipotecã sau privilegiului în temeiul
97
înscrisurilor ce dovedesc subrogarea.”
62. La articolul 58, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Toate documentele de evidenþã ºi publicitate imobiliarã se preiau ºi se
conservã de cãtre birourile teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale în a cãror razã
de activitate se aflã imobilele.”
63. Articolul 59 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 59. – Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real
imobiliar, valabil încheiat anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, netranscris
în registrul de transcripþiuni ºi inscripþiuni or, dupã caz, neînscris în cartea
funciarã, îºi produce efectele la data înscrierii în cartea funciarã, potrivit
prevederilor prezentei legi. Actul sub semnãturã privatã, valabil încheiat, va fi
luat în considerare dacã are datã certã anterioarã intrãrii în vigoare a Legii
fondului funciar nr. 18/1991.”
64. Articolul 60 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 60. – (1) În regiunile de carte funciarã supuse Decretului-Lege
nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziþiunilor privitoare la cãrþile funciare sau,
dupã caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cãrþilor funciare provizorii din
Vechiul Regat în cãrþi de publicitate funciarã, înscrierile privitoare la imobile,
cuprinse în cãrþile funciare sau, dupã caz, în cãrþile de publicitate funciarã, vor
continua sã fie fãcute în aceste cãrþi, cu respectarea ºi în condiþiile dispoziþiilor
prezentei legi.
(2) În regiunile de transcripþiuni ºi inscripþiuni imobiliare, pânã la
deschiderea cãrþii funciare, privilegiile ºi ipotecile legale, sechestrul, urmãrirea
imobilului, a fructelor ºi veniturilor sale, punerea în miºcare a acþiunii penale,
precum ºi acþiunile pentru apãrarea drepturilor reale privitoare la imobilele
neînscrise în cartea funciarã vor continua sã fie înscrise în vechile registre de
publicitate imobiliarã.
(3) În cazul înscrierii unei construcþii, a dezmembrãrii sau alipirii unui corp
funciar înscris într-o carte funciarã întocmitã în baza Decretului-Lege
nr. 115/1938, precum ºi pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor
funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o nouã carte funciarã, potrivit
prevederilor prezentei legi.”
65. La articolul 61, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 61. – (1) Actele ºi faptele juridice privind imobilele situate pe un
teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului
98
general, se vor înscrie în câte o carte funciarã. În aceleaºi condiþii, se vor înscrie
ºi titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere
se va ataºa documentaþia cadastralã la care se referã înscrierea, întocmitã de o
persoana fizicã sau juridicã autorizatã de Agenþia Naþionalã sau de oficiile
teritoriale, dupã caz. Conþinutul documentaþiei cadastrale ºi modul de întocmire
al acesteia se stabilesc de cãtre Agenþia Naþionalã. ”
66. La articolul 61, alineatele (2) ºi (3) se abrogã.
67. Articolul 62 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 62. – Modul de înscriere a imobilelor aparþinând instituþiilor din
domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi al siguranþei naþionale se va stabili de cãtre
aceste organe, împreunã cu Agenþia Naþionalã. ”
68. Articolul 65 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 65. – (1) Agenþia Naþionalã întocmeºte, în termen de 30 de zile de la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si funcþionare
a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale.
(2) Persoanele autorizate privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi de
verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei ºi
cartografei de cãtre persoanele fizice ºi juridice autorizate pe teritoriul României,
vor proceda, în baza legii speciale, la constituirea unei uniuni profesionale.”
69. Articolul 66 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 66. – (1) Ministerul Administraþiei ºi Internelor, prin Agenþia
Naþionalã, este împuternicit sã controleze activitatea tuturor persoanelor fizice ºi
juridice, care desfãºoarã activitãþi pe teritoriul României în domeniile cadastrului,
geodeziei ºi cartografiei.
(2) Constituie contravenþii urmãtoarele fapte:
a) folosirea în documente oficiale a datelor cu privire la proprietari, terenuri
sau construcþii, altele decât cele înscrise în documentele cadastrale realizate în
condiþiile prezentei legi;
b) refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de
execuþie pentru realizarea lucrãrilor de cadastru, a celor geodezice, topografice si
fotogrammetrice, cu excepþia Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului
Administraþiei ºi Internelor, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de
Informaþii Externe, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi persoanelor juridice din
sectorul de apãrare;
c) refuzul de a pune la dispoziþia Agenþiei Naþionale sau instituþiilor
subordonate a documentaþiilor de specialitate utilizabile la lucrãrile de cadastru
de cãtre cei care le deþin, cu excepþia Ministerului Apãrãrii Naþionale,
99
Ministerului Administraþiei ºi Internelor, Serviciului Român de Informaþii,
Serviciului de Informaþii Externe, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi persoanelor
juridice din sectorul de apãrare;
d) publicarea, difuzarea sau utilizarea cu bunã ºtiinþã a datelor, documentelor
ºi informaþiilor de specialitate elaborate sau aflate în administrarea Agenþiei
Naþionale ori unitãþilor subordonate fãrã acordul acestora, dupã caz;
e) executarea lucrãrilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie ºi
teledetecþie fãrã avizele de execuþie eliberate de Agenþia Naþionalã sau de oficiile
de cadastru ºi publicitate imobiliarã, dupã caz;
f) realizarea ºi verificarea lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului,
geodeziei ºi cartografiei, fãrã autorizaþie legalã;
g) nerespectarea sau încãlcarea regulamentelor, normelor, metodologiilor ºi
standardelor din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei, precum ºi din
domeniul publicitãþii imobiliare;
h) nerespectarea prevederilor legale cu privire la întocmirea, evidenþa,
multiplicarea ºi pãstrarea datelor ºi documentelor cu caracter secret;
i) întocmirea de acte translative de proprietate fãrã extras de carte funciarã.
(3) Faptele prevãzute la lit. a) si b) se sancþioneazã cu amenda de la
2.000.000 lei la 5.000.000 lei, iar cele prevãzute la lit. c) – i) cu amendã de la
10.000.000 lei la 20.000.000 lei ºi/sau suspendarea autorizaþiei.
(4) Amenzile se aplicã persoanelor fizice ºi juridice, dupã caz, ºi se vor
actualiza prin ordin al ministrului administraþiei ºi internelor, pe baza indicilor
de inflaþie stabiliþi de Institutul Naþional de Statisticã.”
70. Articolul 67 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 67. – (1) Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor se
realizeazã de cãtre Agenþia Naþionalã, prin împuterniciþii sãi.
(2) Contravenþiilor prevãzute în prezenta lege le sunt aplicabile
dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenþiilor, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 180/2002,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(3) Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, mãrcilor de nivelment ºi
a semnalelor din reþeaua geodezicã naþionalã, amplasate în subsol, pe sol sau pe
construcþii sau împiedicarea unor mãsuri de conservare a acestor bunuri,
constituie infracþiune de distrugere ºi se pedepseºte potrivit prevederilor art. 217
din Codul penal.
(4) De asemenea, constituie infracþiune de tulburare de posesie ºi se
pedepseºte, potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal, modificarea cu
intenþie a materializãrilor limitelor de proprietate, înfiinþarea sau mutarea
semnelor de hotar ºi a reperelor de marcare a limitelor de zonã a cãii ferate,
drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cãilor navigabile,
100
delimitãrilor de hotare cadastrale, silvice, geologice ºi miniere, fãrã
aprobarea prevãzutã de lege.”
71. Articolul 68 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 68. – (1) În termen de 10 zile de la data definitivãrii lucrãrilor de
introducere sau întreþinere a cadastrului general pe o unitate
administrativ-teritorialã - comunã, oraº sau municipiu, oficiul teritorial
transmite birourilor teritoriale documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul
fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a
cãrþilor funciare ale imobilelor.
(2) Oficiile teritoriale ºi birourile teritoriale realizeazã, pãstreazã ºi asigurã
conservarea copiilor de siguranþã de pe documentele de cadastru, geodezie,
cartografie ºi publicitate imobiliarã, inclusiv de pe microfilme sau suporturi
informatice.”
72. Dupã articolul 68 se introduce articolul 681 cu urmãtorul cuprins:
„Art. 681. – Sistemele informaþionale specifice domeniilor de activitate se
realizeazã de cãtre autoritãþile publice centrale care rãspund de domeniile
respective.”
73. Articolul 70 se abrogã.
74. Articolul 71 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 71. – (1) Informaþiile referitoare la reþeaua geodezicã naþionalã,
hãrþile oficiale, cadastrul general ºi publicitatea imobiliarã sunt informaþii
publice ºi reprezintã bun proprietate publicã a statului ºi sunt în administrarea
Agenþiei Naþionale prin unitãþile subordonate. Aceste informaþii se pot consulta
ºi sunt accesibile oricãror persoane fizice sau juridice contra cost, cu
excepþia informaþiilor privind siguranþa naþionalã.
(2) Informaþiile menþionate mai sus pot fi consultate gratuit de cãtre
autoritãþile publice centrale ºi locale în vederea realizãrii proiectelor de interes
naþional.”
75. Partea introductivã a alineatului (2) al articolul 72 se modificã ºi va
avea urmãtorul cuprins:
„(2) La data finalizãrii lucrãrilor de cadastru general ºi a registrelor de
publicitate imobiliarã pentru întreg teritoriul administrativ al unei unitãþi
administrativ-teritoriale îºi înceteazã aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv,
urmãtoarele dispoziþii legale:”
101
Art. II. – Legea cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi cu cele aduse prin prezenta
lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se
textelor o nouã numerotare.
102
TITLUL XIII
Accelerarea judecãþilor în materia restituirii proprietãþilor funciare
Art. 1. – În scopul accelerãrii judecãrii plângerilor, contestaþiilor ºi a altor
litigii apãrute în urma aplicãrii Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi ale Legii 1/2000 pentru
reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale
Legii nr. 16/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, numite în continuare
procese funciare, procedura în faþa instanþelor judecãtoreºti se va efectua
conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de
procedurã civilã.
Art. 2. – (1) Judecarea proceselor funciare se face de urgenþã ºi cu
precãdere, inclusiv în perioada vacanþelor judecãtoreºti. Termenele de judecatã
acordate de instanþã nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepþia cazului când
pãrþile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.
(2) În cadrul instanþelor judecãtoreºti procesele funciare se vor soluþiona de
cãtre complete specializate.
Art. 3. – (1) Cu excepþia citãrii pãrþii pentru primul termen de judecatã sau
pentru primul termen ulterior repunerii cauzei pe rol, precum ºi a comunicãrii
hotãrârilor judecãtoreºti prin care se soluþioneazã procesul în curs, oricare dintre
pãrþi poate îndeplini, prin intermediul executorului judecãtoresc, procedura de
citare sau de comunicare a cererilor ori înscrisurilor cãtre cealaltã parte.
(2) În acest caz, partea nu poate, cu excepþia situaþiei prevãzute la art.118
alin. (3) din Codul de procedurã civilã, sã cearã amânarea judecãrii cauzei pentru
pregãtirea apãrãrii sau pentru a lua la cunoºtinþã de cererile ori înscrisurile
comunicate, dacã dovada citãrii ori a comunicãrii fãcute cu cel puþin 5 zile înainte
de termenul de judecatã este depusã la acel termen.
Art. 4. – (1) Pentru propunerea ºi administrarea probelor vor fi aplicate
urmãtoarele reguli:
a) expertiza tehnicã nu va fi încuviinþatã decât dacã partea solicitantã depune
în sedinþa publicã respectivã obiectivele de expertizã solicitate;
b) proba cu martori nu va fi încuviinþatã decât dacã partea depune la
teremenul la care admiterea probei urmeazã a fi pusã în discuþie numele ºi adresa
complete ale martorilor propuºi;
103
c) proba cu interogatoriu nu va fi încuviinþatã decât dacã partea care propune
aceastã probã pune la dispoziþie la termenul la care se dezbate admisibilitatea
acestei probe lista întrebãrilor la care trebuie sã rãspundã cealaltã parte.
(2) Martorii nu vor fi citaþi în vederea audierii, prezentarea lor la termenul
de judecatã fiind în sarcina pãrþii care i-a propus.
(3) Raportul de expertizã tehnicã va putea fi comunicat de cãtre expert,
concomitent cu depunerea la instanþã, ºi direct pãrþilor în proces, cu respectarea
termenelor procedurale.
(4) Nedepunerea raportului de expertizã, din culpa expertului tehnic, cu mai
puþin de 7 zile înainte de termenul de judecatã acordat în acest scop, atrage
obligarea sa la plata unei amenzi civile, potrivit dispoziþiilor Codului de
procedurã civilã, chiar dacã instanþa nu i-a pus în vedere anterior posibilitatea
aplicãrii unei asemenea sancþiuni. În situaþia în care expertul dovedeºte cã
nedepunerea expertizei la termen nu se datoreazã culpei sale, acesta va fi
exonerat de la plata amenzii, cu condiþia depunerii raportului la termenul de
judecatã stabilit. Dacã întârzierea depãºeºte termenul fixat de instanþã, expertul
va putea fi obligat ºi la plata unei amenzi cominatorii cãtre stat de cel puþin
100.000 lei/zi de întârziere, începând cu ziua urmãtoare termenului de judecatã.
(5) Expertizele extrajudiciare prezentate de cãtre pãrþi în cadrul proceselor
funciare au aceeaºi valoare probantã ca ºi expertizele ordonate de cãtre instanþa
de judecatã, cu condiþia ca acestea sã fie efectuate de cãtre experþi autorizaþi de
cãtre Ministerul Justiþiei.
Art. 5. – (1) Hotãrârile pronunþate de instanþele judecãtoreºti în procesele
funciare în primã instanþã sunt supuse numai recursului. Hotãrârile definitive ºi
irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciarã sunt comunicate din oficiu
de cãtre instanþa de judecatã birourilor de carte funciarã.
(2) Prin derogare de la art. 264 din Codul de procedurã civilã, motivarea
hotãrârilor pronunþate în cadrul proceselor funciare trebuie fãcutã în maxim 7 zile
de la pronunþare.
(3) Punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreºti pronunþate în procesele
funciare este scutitã de la plata taxelor de timbru ºi a timbrului judiciar.
Creditorul va achita pânã la 20% din cheltuielile de executare silitã, inclusiv
onorariul executorului judecãtoresc, urmând ca diferenþa sã fie obþinutã de
executorul judecãtoresc direct de la debitor, o datã cu avansul achitat.
104
TITLUL XIV
Dispoziþii tranzitorii
Articol unic. – Pânã la data aprobãrii actelor normative de modificare a
acestora, Normele metodologice emise în temeiul Legii nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945
- 22 decembrie 1989, republicatã, al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.
94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor
religioase din România, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.
501/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi al Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut
comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România,
aprobatã cu completãri prin Legea nr. 66/2004, cu modificãrile ulterioare, rãmân
aplicabile, în mãsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
105
TITLUL XV
Modificarea ºi completarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior
al Magistraturii
Art. I. – Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.599 din 2 iulie 2004, se
modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenþei
justiþiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent ºi se supune în
activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii rãspund
în faþa judecãtorilor ºi procurorilor pentru activitatea desfãºuratã în exercitarea
mandatului.”
2. Articolul 3 se abrogã.
3. La articolul 4, literele a) ºi c) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„a) 9 judecãtori ºi 5 procurori, aleºi în adunãrile generale ale judecãtorilor ºi
procurorilor, care compun cele douã secþii ale Consiliului, una pentru judecãtori
ºi una pentru procurori;
c) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, reprezentant al puterii
judecãtoreºti, ministrul justiþiei ºi Procurorul General al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care sunt membri de drept ai Consiliului.”
4. Articolul 5 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 5. – Secþia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii
este alcãtuitã din:
a) 2 judecãtori de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie;
b) 3 judecãtori de la curþile de apel;
c) 2 judecãtori de la tribunale;
d) 2 judecãtori de la judecãtorii.”
5. Articolul 6 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 6. – Secþia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este
alcãtuitã din:
106
a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
sau de la Parchetul Naþional Anticorupþie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe lângã curþile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe lângã tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii.”
6. Articolul 7 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 7. – (1) Judecãtorii ºi procurorii, membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, prevãzuþi la art.4 lit.a), sunt aleºi în adunãrile generale ale
judecãtorilor sau, dupã caz, ale procurorilor.
(2) Data la care au loc adunãrile generale ale judecãtorilor ºi ale procurorilor
se stabileºte de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puþin 90
de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia ºi se publicã în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, ºi pe pagina de Internet a
Consiliului Superior al Magistraturii.”
7. Articolul 8 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din
rândul judecãtorilor ºi procurorilor numiþi de Preºedintele României.
(2) Judecãtorii ºi procurorii îºi pot susþine candidaturile depuse pentru
alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faþa colectivelor de
judecãtori ºi procurori. Candidaturile judecãtorilor ºi procurorilor pot fi susþinute
de colectivele de judecãtori ºi procurori, precum ºi de asociaþiile profesionale ale
acestora.
(3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileºte de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii ºi se publicã în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, ºi pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(4) Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Înaltei Curþi de
Casaþie ºi Justiþie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie, la colegiul de conducere al Parchetului Naþional
Anticorupþie sau la colegiile de conducere ale curþilor de apel ori ale parchetelor
de pe lângã acestea, însoþite de:
a) curriculum vitae;
b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmãri judecãtorii
sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum ºi,
dupã caz, documentele de susþinere a candidaturii;
c) o declaraþie pe proprie rãspundere din care sã rezulte cã nu au fãcut parte
din serviciile de informaþii înainte de 1990 ºi nici nu au colaborat cu acestea;
107
d) o declaraþie autenticã, pe proprie rãspundere potrivit legii penale, din care
sã rezulte cã nu sunt lucrãtori operativi, inclusiv acoperiþi, informatori sau
colaboratori ai serviciilor de informaþii;
e) o declaraþie de interese actualizatã.
(5) Nu pot fi aleºi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,
judecãtorii ºi procurorii care au fãcut parte din serviciile de informaþii înainte de
1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce
influenþeazã sau ar putea influenþa îndeplinirea cu obiectivitate ºi imparþialitate a
atribuþiilor prevãzute de lege.
(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, Parchetului
de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetului Naþional Anticorupþie,
ale curþilor de apel ºi ale parchetelor de pe lângã acestea verificã îndeplinirea
condiþiilor prevãzute la alin.(1) – (5) de cãtre judecãtorii ºi procurorii care ºi-au
depus candidaturile.”
8. La articolul 9, alineatele (2)-(4) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
ºi procurorii de la Parchetul Naþional Anticorupþie aleg, în adunarea generalã
comunã a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct ºi personal, un
membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care ºi-au
depus candidatura. În cadrul adunãrii generale voteazã ºi procurorii din
structurile teritoriale ale acestor parchete.
(3) Sunt aleºi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecãtori
de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, un procuror de la Parchetul de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau de la Parchetul Naþional Anticorupþie, care
au obþinut majoritate de voturi în adunãrile generale.
(4) În cazul în care nici unul dintre candidaþi nu obþine majoritate de voturi,
se organizeazã turul doi al alegerilor la care participã judecãtorii ºi procurorii
clasaþi pe primele douã locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, candidatul care a obþinut numãrul cel mai mare de voturi în turul
doi al alegerilor.”
9. La articolul 10, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 10. – (1) Colegiul de conducere al fiecãrei curþi de apel ºi al fiecãrui
parchet de pe lângã acestea centralizeazã candidaturile depuse de judecãtorii ºi
procurorii din circumscripþiile lor.
(2) Candidaturile se centralizeazã pe categorii de instanþe ºi parchete ºi se
transmit instanþelor ºi parchetelor din circumscripþia curþii de apel, însoþite de
documentele prevãzute la art.8 alin.(4).”
108
10. La articolul 11, alineatele (3), (4) ºi (6) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(3) Sunt desemnaþi pentru a candida la funcþia de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii judecãtorii ºi procurorii care au obþinut majoritate de
voturi în adunãrile generale prevãzute la alin.(1) ºi (2). Dispoziþiile art.9 alin.(4)
se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Judecãtorii militari ºi procurorii militari îºi depun candidatura la Curtea
Militarã de Apel Bucureºti sau, dupã caz, la Parchetul Militar de pe lângã Curtea
de Apel Bucureºti. Dispoziþiile alin.(1) - (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti ºi tribunalele militare, precum ºi
parchetele de pe lângã acestea desemneazã câte un candidat care va fi inclus pe
listele prevãzute la art.12 alin.(1) lit. c) ºi e), respectiv d) ºi f).
(6) Listele prevãzute la alin.(5) ºi documentele prevãzute la art.8 alin.(4) se
publicã pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.”
11. Articolul 12 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 12. – (1) Listele judecãtorilor ºi ale procurorilor care au fost desemnaþi
pentru a candida la funcþia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se
transmit instanþelor sau, dupã caz, parchetelor, de cãtre Consiliul Superior al
Magistraturii, cu cel puþin 20 zile înainte de data stabilitã pentru adunãrile
generale, dupã cum urmeazã:
a) lista cuprinzând cei 16 candidaþi de la curþile de apel se transmite tuturor
curþilor de apel;
b) lista cuprinzând cei 16 candidaþi de la parchetele de pe lângã curþile de
apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângã curþile de apel;
c) lista cuprinzând cei 16 candidaþi de la tribunale ºi tribunalele specializate
se transmite tuturor tribunalelor ºi tribunalelor specializate;
d) lista cuprinzând cei 16 candidaþi de la parchetele de pe lângã tribunale ºi
tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângã tribunale ºi
tribunale specializate;
e) lista cuprinzând cei 16 candidaþi de la judecãtorii se transmite tuturor
judecãtoriilor;
f) lista cuprinzând cei 16 candidaþi de la parchetele de pe lângã judecãtorii
se transmite tuturor parchetelor de pe lângã judecãtorii.
(2) Listele prevãzute la alin.(1) ºi documentele prevãzute la art.8 alin.(4) se
afiºeazã la sediile instanþelor ºi parchetelor.”
109
12. La articolul 13, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 13. – (1) Listele prevãzute la art.12 alin.(1) ºi documentele prevãzute
la art. 8 alin (4) se transmit de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii instanþelor
ºi parchetelor, însoþite de buletine de vot.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecãrei instanþe ºi fiecãrui
parchet un numãr de buletine de vot ºtampilate egal cu numãrul judecãtorilor ºi
procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.”
13. La articolul 14, alineatele (2)-(4) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Judecãtorii de la curþile de apel ºi procurorii de la parchetele de pe
lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile
lor generale, prin vot secret, direct ºi personal, 3 judecãtori de la curþile de apel ºi
un procuror de la parchetele de pe lângã acestea.
(3) Judecãtorii de la tribunale ºi tribunalele specializate ºi procurorii de la
parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct ºi personal, 2
judecãtori de la tribunale ºi tribunalele specializate ºi 2 procurori de la parchetele
de pe lângã acestea.
(4) Judecãtorii de la judecãtorii ºi procurorii de la parchetele de pe lângã
acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor
generale, prin vot secret, direct ºi personal, 2 judecãtori de la judecãtorii ºi un
procuror de la parchetele de pe lângã acestea.”
14. La articolul 15, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, fiecare judecãtor ºi procuror voteazã un numãr de candidaþi egal cu
numãrul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintã
categoria de instanþe sau parchete la nivelul cãrora judecãtorul sau, dupã caz,
procurorul îºi desfãºoarã activitatea.”
15. La articolul 15, se introduc douã noi alineate, alineatele (4) ºi (5), cu
urmãtorul cuprins:
„(4) În cazul în care au fost votate mai puþine persoane decât cele prevãzute
la alin.(3), votul este nul.
(5) La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot
participa judecãtorii ºi procurorii detaºaþi la alte autoritãþi decât la instanþe sau
parchete.”
110
16. Articolul 16 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 16. – (1) Judecãtorul sau procurorul care a prezidat adunarea generalã,
împreunã cu doi judecãtori sau procurori desemnaþi înaintea votului de adunãrile
generale:
a) asigurã numãrarea voturilor;
b) întocmeºte procesul-verbal cu privire la desfãºurarea alegerilor ºi
rezultatele votului ºi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;
c) comunicã numele judecãtorilor sau al procurorilor desemnaþi pentru a
candida la funcþia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit
art.11 alin.(5) ori, dupã caz, alcãtuieºte ºi transmite Consiliului Superior al
Magistraturii lista cuprinzând candidaþii înscriºi în ordinea descrescãtoare a
voturilor obþinute în adunãrile generale prevãzute la art.9 alin.(3) ºi la art.14
alin.(2) - (4).
(2) Pentru îndeplinirea atribuþiilor prevãzute la alin.(1), judecãtorul sau
procurorul care a prezidat adunarea generalã este ajutat de 2 judecãtori sau, dupã
caz, de 2 procurori, desemnaþi de adunãrile generale, dintre judecãtorii sau
procurorii care nu ºi-au depus candidaturile.”
17. La articolul 17, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Sunt aleºi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii:
a) 3 judecãtori de la curþile de apel, care au obþinut numãrul cel mai mare de
voturi la nivel naþional;
b) 2 judecãtori de la tribunale ºi tribunalele specializate, care au obþinut
numãrul cel mai mare de voturi la nivel naþional;
c) 2 judecãtori de la judecãtorii, care au obþinut numãrul cel mai mare de
voturi la nivel naþional;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lângã curþile de apel, care a obþinut
numãrul cel mai mare de voturi la nivel naþional;
e) 2 procurori de la parchetele de pe lângã tribunale ºi tribunalele
specializate care au obþinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naþional;
f) 1 procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii, care au obþinut
numãrul cel mai mare de voturi la nivel naþional.”
18. La articolul 18, alineatele (1)-(3) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 18. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii verificã legalitatea
procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricãrui judecãtor sau
procuror.
111
(2) Contestaþiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi
depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data
alegerilor.
(3) Contestaþiile se soluþioneazã de cãtre Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizãrii. Soluþia motivatã a
contestaþiei se comunicã persoanelor care au fãcut sesizarea.”
19. La articolul 18, dupã alineatul (1), se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) În vederea formulãrii sesizãrii, judecãtorii ºi procurorii au dreptul sã
verifice procesele verbale cu privire la desfãºurarea alegerilor ºi rezultatul
acestora, precum ºi buletinele de vot.”
20. La articolul 19, dupã alineatul (1) se introduce un alineat nou,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Înainte de transmiterea listei cãtre biroul permanent, Consiliul Naþional
pentru Studierea Arhivelor Securitãþii verificã ºi comunicã, în termen de 15 zile
de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacã judecãtorii ºi
procurorii aleºi au fãcut parte din serviciile de informaþii înainte de 1990 sau au
colaborat cu acestea.”
21. La articolul 20, alineatele (1)-(3), (5) ºi (6) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 20. – (1) În vederea alegerii celor doi reprezentanþi ai societãþii civile
în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaþiile profesionale ale juriºtilor,
consiliile profesionale ale facultãþilor de drept acreditate, asociaþiile ºi fundaþiile
care au ca obiectiv apãrarea drepturilor omului, pot propune Biroului Permanent
al Senatului câte un candidat.
(2) Pot fi aleºi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii
reprezentanþi ai societãþii civile, care îndeplinesc urmãtoarele condiþii:
a) sunt specialiºti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puþin 7 ani în
activitatea juridicã;
b) se bucurã de înaltã reputaþie profesionalã ºi moralã;
c) nu au fãcut parte din serviciile de informaþii înainte de 1990, nu au
colaborat cu acestea ºi nu au un interes personal, care influenþeazã sau ar putea
influenþa îndeplinirea cu obiectivitate ºi imparþialitate a atribuþiilor prevãzute de
lege;
d) nu au calitatea de membru al unui partid politic ºi nu au îndeplinit în
ultimii 5 ani funcþii de demnitate publicã.
(3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul Permanent al Senatului,
între a 90-a zi ºi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului
112
Superior al Magistraturii, însoþite de hotãrârea judecãtoreascã sau, dupã caz, actul
normativ de înfiinþare, de actul constitutiv ºi statutul persoanelor juridice
prevãzute la alin.(1), precum ºi de cazierul fiscal al acestora.
(5) Candidaþii propuºi vor prezenta Senatului documentele prevãzute la art.8
alin.(4), precum ºi cazierul judiciar.
(6) Lista candidaþilor ºi documentele prevãzute la art.8 alin.(4) se afiºeazã
pe paginile de internet ale Senatului ºi Consiliului Superior al Magistraturii, în
termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.”
22. La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu
urmãtorul cuprins:
„(2) Dispoziþiile art.19 alin.(11) se aplicã în mod corespunzãtor.”
23. La articolul 23, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„(2) În ºedinþa de constituire, prezidatã de preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi
Justiþie, sunt aleºi preºedintele ºi vicepreºedintele Consiliului Superior al Magistraturii.”
24. La articolul 23 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu
urmãtorul cuprins:
„(3) În termen de 15 zile de la ºedinþa de constituire a Consiliului Superior
al Magistraturii se stabilesc atribuþiile ºi responsabilitãþile fiecãrui membru
permanent, pe domenii de activitate.”
25. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduce un alineat nou,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfãºoarã activitate
permanentã.”
26. La articolul 24, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„(2) Preºedintele ºi vicepreºedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu
exercitã activitatea de judecãtor sau procuror. Judecãtorii ºi procurorii aleºi ca membri
ai Consiliului Superior al Magistraturii îºi suspendã activitatea de judecãtor, respectiv
de procuror referitoare la prezenþa judecãtorilor în complete de judecatã, respectiv
efectuarea actelor de urmãrire penalã de cãtre procurori. La încetarea mandatului, cei
care au optat pentru suspendarea activitãþii îºi reiau activitatea de judecãtor sau
procuror.”
27. La articolul 24 se introduc trei noi alineate, alineatele (3), (4) ºi (5),
cu urmãtorul cuprins:
„(3) Membrii aleºi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaþi în funcþie la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activitãþii de
judecãtor sau procuror pentru perioada rãmasã pânã la terminarea mandatului.
Opþiunea se exprimã în scris, la preºedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
113
(4) Funcþiile de conducere deþinute de judecãtorii sau procurorii aleºi ca
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendã de drept la data
publicãrii hotãrârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii
aleºi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deþin o funcþie de conducere la
instanþe ori parchete, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru
suspendarea din funcþia de conducere respectivã în condiþiile alin.(2).
(5) Perioada în care judecãtorul sau procurorul este mebru al Consiliului
Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcþii.”
28. La articolul 25, alineatele (1) ºi (6) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 25. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preºedinte,
ajutat de un vicepreºedinte, aleºi dintre judecãtorii ºi procurorii prevãzuþi la art.4 lit. a),
care fac parte din secþii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.
(6) În caz de vacanþã a funcþiei de preºedinte sau de vicepreºedinte, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o lunã de la constatarea
vacanþei, va proceda la alegerea noului preºedinte, respectiv vicepreºedinte.”
29. La articolul 25 alineatul (3), litera g) se abrogã.
30. La articolul 27, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Judecãtorul sau procurorul care prezideazã lucrãrile secþiei semneazã
hotãrârile ºi celelalte acte emise de aceasta.”
31. Articolul 28 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 28. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneºte în plen ºi în
secþii, la convocarea preºedintelui, a vicepreºedintelui sau a majoritãþii membrilor
plenului ori, dupã caz, ai secþiilor.
(2) Lucrãrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfãºoarã în
prezenþa a cel puþin 15 membri, iar lucrãrile secþiilor se desfãºoarã în prezenþa
majoritãþii membrilor acestora.
(3) Hotãrârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ºi hotãrârile
secþiilor se iau cu votul majoritãþii membrilor prezenþi.”
32. La articolul 29, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 29. – (1) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie participã la
lucrãrile secþiei pentru judecãtori, Procurorul General al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, la lucrãrile secþiei pentru procurori, iar
ministrul justiþiei, la lucrãrile ambelor secþii.
(2) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, ministrul justiþiei ºi
Procurorul General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
114
nu au drept de vot, în situaþiile în care secþiile îndeplinesc rolul de instanþã de
judecatã în domeniul rãspunderii disciplinare.”
33. La articolul 30, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Asociaþiile profesionale ale judecãtorilor ºi procurorilor pot participa la
lucrãrile Plenului ºi ale secþiilor, exprimând, atunci când considera necesar, un
punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniþiativa lor sau la solicitarea
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.”
34. La articolul 30, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen ºi în secþii, se
iau prin vot direct ºi secret ºi se motiveazã.”
35. La articolul 30, dupã alineatul (3) se introduc cinci noi alineate,
alineatele (31)-(35), cu urmãtorul cuprins:
„(31) Hotãrârile Plenului privind cariera ºi drepturile judecãtorilor ºi
procurorilor se redacteazã în cel mult 20 de zile ºi se comunicã de îndatã.
(32) Hotãrârile prevãzute la alin.(31) se publicã în Buletinul Oficial al
Consiliului Superior al Magistraturii ºi pe pagina de Internet a Consiliului
Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
(33) Hotãrârile prevãzute la alin.(31) pot fi atacate cu recurs, de orice
persoanã interesatã, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la
Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(34) Recursul suspendã executarea hotãrârii Consiliului Superior al
Magistraturii.
(35) Hotãrârea prin care se soluþioneazã recursul prevãzut la alin.(33) este
irevocabilã.”
36. La articolul 30, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(4) Ordinea de zi se publicã cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a
Consiliului Superior al Magistraturii. Hotãrârile Consiliului Superior al
Magistraturii se publicã în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al
Magistraturii ºi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.”
37. Articolul 31 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul ºi obligaþia de
a se sesiza ºi din oficiu pentru a apãra judecãtorii ºi procurorii împotriva oricãrui
act care le-ar putea afecta independenþa sau imparþialitatea ori ar crea suspiciuni
115
cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apãrã
reputaþia profesionalã a judecãtorilor ºi procurorilor.
(2) Judecãtorul sau procurorul care considerã cã independenþa,
imparþialitatea sau reputaþia profesionalã îi sunt afectate în orice mod se poate
adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupã caz, poate dispune
verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza
organul competent sã decidã asupra mãsurilor care se impun sau poate dispune
orice altã mãsurã corespunzãtoare, potrivit legii.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigurã respectarea legii ºi a criteriilor
de competenþã ºi eticã profesionalã în desfãºurarea carierei profesionale a
judecãtorilor ºi procurorilor.
(4) Atribuþiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ºi ale secþiilor
acestuia, referitoare la cariera judecãtorilor ºi procurorilor, se exercitã cu
respectarea dispoziþiilor Legii nr.303/2004 privind statutul magistraþilor, cu
modificãrile ulterioare ºi ale Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciarã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.”
38. Articolul 34 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 34. – Consiliul Superior al Magistraturii întocmeºte ºi pãstreazã
dosarele profesionale ale judecãtorilor ºi procurorilor.”
39. Articolul 36 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 36. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele
atribuþii referitoare la cariera judecãtorilor ºi procurorilor:
a) propune Preºedintelui României numirea în funcþie ºi eliberarea din
funcþie a judecãtorilor ºi a procurorilor, cu excepþia celor stagiari;
b) numeºte judecãtorii stagiari ºi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor
obþinute la examenul de absolvire a Institutului Naþional al Magistraturii;
c) dispune promovarea judecãtorilor ºi a procurorilor;
d) elibereazã din funcþie judecãtorii stagiari ºi procurorii stagiari;
e) propune Preºedintelui României conferirea de distincþii pentru judecãtori
ºi procurori, în condiþiile legii;
f) îndeplineºte orice alte atribuþii stabilite prin lege sau regulament.”
40. Articolul 37 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 37. – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele
atribuþii referitoare la admiterea în magistraturã, evaluarea, formarea ºi
examenele judecãtorilor ºi procurorilor:
a) la propunerea Consiliului ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii,
stabileºte numãrul anual de cursanþi ai Institutului Naþional al Magistraturii,
aprobã anual data ºi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul
116
Naþional al Magistraturii, stabileºte tematica pentru concursul de admitere la
Institutul Naþional al Magistraturii ºi aprobã programul de formare profesionalã a
auditorilor de justiþie, emite avize ºi adoptã regulamente, în cazurile ºi în
condiþiile prevãzute de lege;
b) numeºte comisia de admitere ºi comisia de elaborare a subiectelor pentru
admiterea în Institutul Naþional al Magistraturii, în condiþiile prevãzute de
Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naþional al
Magistraturii;
c) organizeazã ºi valideazã, potrivit legii ºi regulamentului, examenul de
capacitate al judecãtorilor ºi procurorilor ºi aprobã programul de formare
profesionalã continuã a judecãtorilor ºi procurorilor, la propunerea Consiliului
ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii, precum ºi tematica activitãþilor
de formare profesionalã continuã, organizate de curþile de apel ºi parchetele de pe
lângã acestea;
d) organizeazã ºi valideazã, potrivit legii ºi regulamentului, concursurile
pentru numirea în funcþii de conducere a judecãtorilor ºi procurorilor;
e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecãtorilor ºi
procurorilor;
f) numeºte comisiile pentru evaluarea activitãþii profesionale a judecãtorilor
ºi procurorilor, în condiþiile legii;
g) numeºte ºi revocã directorul ºi directorii adjuncþi ai Institutului Naþional
al Magistraturii, la propunerea Consiliului ºtiinþific al Institutului Naþional al
Magistraturii, ºi desemneazã judecãtorii ºi procurorii care vor face parte din
Consiliul ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii;
h) la propunerea Consiliului ºtiinþific al Institutului Naþional al
Magistraturii, aprobã structura organizatoricã, statele de funcþii ºi statele de
personal ale Institutului Naþional al Magistraturii;
i) numeºte directorul ºi directorii adjuncþi ai ªcolii Naþionale de Grefieri ºi
desemneazã judecãtorii ºi procurorii membri în Consiliul de conducere al ºcolii.
j) îndeplineºte orice alte atribuþii stabilite prin lege sau regulament.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluþioneazã contestaþiile
formulate de judecãtori ºi procurori împotriva hotãrârilor pronunþate de secþiile
Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepþia celor date în materie
disciplinarã.”
41. Articolul 38 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 38. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele
atribuþii referitoare la organizarea ºi funcþionarea instanþelor ºi a parchetelor:
a) convoacã adunãrile generale ale judecãtorilor ºi procurorilor, în condiþiile
legii;
117
b) aprobã mãsurile pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi
pentru instanþe ºi parchete;
c) elaboreazã propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului
Finanþelor Publice, ºi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale
instanþelor ºi parchetelor;
d) îndeplineºte orice alte atribuþii stabilite prin lege sau regulament.”
42. La articolul 39, alineatele (1), (2) ºi (6) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 39. – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptã Codul
deontologic al judecãtorilor ºi procurorilor, Regulamentul de organizare ºi
funcþionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind
procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul
de ordine interioarã al instanþelor judecãtoreºti, precum ºi alte regulamente ºi
hotãrâri prevãzute în Legea nr.303/2004 ºi în Legea nr.304/2004.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigurã publicarea Codului
deontologic al judecãtorilor ºi procurorilor ºi a regulamentelor prevãzute la alin.
(1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, ºi pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii elaboreazã anual, un raport privind
starea justiþiei ºi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintã
Camerelor reunite ale Parlamentului României pânã la data de 15 februarie a
anului urmãtor ºi le publicã, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, ºi
pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.”
43. Articolul 41 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 41. – Secþiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmãtoarele
atribuþii referitoare la cariera judecãtorilor ºi procurorilor:
a) dispun delegarea judecãtorilor ºi detaºarea judecãtorilor ºi procurorilor, în
condiþiile legii;
b) numesc în funcþii de conducere judecãtorii ºi procurorii, în condiþiile legii
ºi ale regulamentului;
c) examineazã recomandãrile primite de la Colegiul de conducere al Înaltei
Curþi de Casaþie ºi Justiþie privind numirea în funcþie a judecãtorilor în cadrul
Curþii;
d) analizeazã îndeplinirea condiþiilor legale de cãtre judecãtorii stagiari ºi
procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de cãtre alþi juriºti
care au fost admiºi la concursul de intrare în magistraturã, de cãtre judecãtorii ºi
procurorii înscriºi la concursul de promovare ºi de cãtre judecãtorii ºi procurorii
propuºi pentru numirea în funcþii de conducere;
118
e) soluþioneazã contestaþiile împotriva calificativelor acordate de comisiile
de evaluare anualã a activitãþii profesionale a judecãtorilor ºi procurorilor,
constituite în condiþiile legii;
f) iau mãsuri pentru soluþionarea sesizãrilor primite de la justiþiabili sau de la
alte persoane privind conduita necorespunzãtoare a judecãtorilor ºi procurorilor;
g) propun Preºedintelui României numirea în funcþie ºi revocarea din funcþie
a preºedintelui, vicepreºedintelui ºi preºedinþilor de secþii ai Înaltei Curþi de
Casaþie ºi Justiþie;
h) avizeazã propunerea ministrului justiþiei de numire ºi revocare a
Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,
a Procurorului General al Parchetului Naþional Anticorupþie, a adjuncþiilor
acestora, a procurorilor ºefi secþie din aceste parchete, precum ºi a procurorului
ºef al Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi
Terorism ºi a adjunctului acestuia;
i) aprobã transferul judecãtorilor ºi procurorilor;
j) dispun suspendarea din funcþie a judecãtorilor ºi procurorilor;
k) îndeplinesc orice alte atribuþii stabilite prin lege sau regulament.”
44. Dupã articolul 41, se introduce un nou articol, articolul 411, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 411. – Secþiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmãtoarele
atribuþii referitoare la organizarea ºi funcþionarea instanþelor ºi parchetelor:
a) aprobã înfiinþarea ºi desfiinþarea secþiilor curþilor de apel, ale instanþelor
din circumscripþiile acestora, precum ºi înfiinþarea sediilor secundare ale
instanþelor judecãtoreºti ºi circumscripþiilor acestora, în condiþiile legii;
b) aprobã propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie sau a Procurorului General al Parchetului Naþional
Anticorupþie de înfiinþare ºi desfiinþare a secþiilor în cadrul parchetelor;
c) avizeazã proiectul de hotãrâre a Guvernului privind lista localitãþilor care
fac parte din circumscripþiile judecãtoriilor;
d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluþioneazã în
municipiul Bucureºti numai de anumite instanþe, cu respectarea competenþei
materiale prevãzute de lege;
e) la propunerea preºedinþilor curþilor de apel, stabilesc numãrul
vicepreºedinþilor curþilor de apel, ai tribunalelor ºi ai tribunalelor specializate,
precum ºi judecãtoriile la care funcþioneazã un vicepreºedinte;
f) la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie sau a Procurorului General al Parchetului Naþional
Anticorupþie, dupã caz, aprobã numãrul adjuncþilor procurorilor generali ai
parchetelor de pe lângã curþile de apel ºi ai prim-procurorilor parchetelor de pe
119
lângã tribunale, precum ºi parchetele de pe lângã judecãtorii, unde primprocurorii
sunt ajutaþi de adjuncþi;
g) îndeplinesc orice alte atribuþii stabilite prin lege sau regulament.”
45. La articolul 42, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Dispoziþiile prevãzute la alin.(1) ºi (2) privind percheziþia ºi reþinerea
nu se aplicã în caz de infracþiune flagrantã.”
46. La articolul 44, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 44. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineºte, prin secþiile
sale, rolul de instanþã de judecatã în domeniul rãspunderii disciplinare a
judecãtorilor ºi a procurorilor, pentru faptele prevãzute în Legea nr.303/2004.”
47. Articolul 45 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 45. – (1) Acþiunea disciplinarã se exercitã de comisiile de disciplinã
ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al secþiei pentru
judecãtori ºi 2 inspectori ai serviciului de inspecþie judiciarã pentru judecãtori ºi,
respectiv un membru al secþiei pentru procurori ºi 2 inspectori ai serviciului de
inspecþie judiciarã pentru procurori.
(2) Secþia pentru judecãtori ºi secþia pentru procurori a Consiliului Superior
al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevãzute la alin.(1).În
comisiile de disciplinã nu pot fi numiþi doi ani consecutiv aceiaºi membri.
(3) Membrii de drept, preºedintele ºi vicepreºedintele Consiliului Superior al
Magistraturii nu pot fi numiþi în comisiile de disciplinã.
(4) Comisiile de disciplinã pot fi sesizate în legãturã cu abaterile disciplinare
ale judecãtorilor ºi procurorilor, de orice persoanã interesatã sau se pot sesiza din
oficiu.
(5) Orice sesizare privind activitatea necorespunzãtoare a judecãtorilor ºi
procurorilor greºit îndreptatã la instanþe sau parchete va fi înaintatã comisiilor de
disciplinã în termen de 5 zile de la înregistrare.”
48. La articolul 46, alineatele (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de inspectorii din cadrul serviciului
de inspecþie judiciarã pentru judecãtori, respectiv din cadrul serviciului de
inspecþie judiciarã pentru procurori.
(3) În cadrul cercetãrii prealabile se stabilesc faptele ºi urmãrile acestora,
împrejurãrile în care au fost sãvârºite, precum ºi orice alte date concludente din
care sã se poatã aprecia asupra existenþei sau inexistenþei vinovãþiei. Ascultarea
120
celui în cauzã ºi verificarea apãrãrilor judecãtorului sau procurorului cercetat sunt
obligatorii. Refuzul judecãtorului sau procurorului cercetat de a face declaraþii
sau de a se prezenta la cercetãri se constatã prin proces-verbal ºi nu împiedicã
încheierea cercetãrii. Judecãtorul sau procurorul cercetat are dreptul sã cunoascã
toate actele cercetãrii ºi sã solicite probe în apãrare.”
49. La articolul 46, dupã alineatul (3) se introduc trei noi alineate,
alineatele (31), (32) ºi (33) , cu urmãtorul cuprins:
„(31) Rezultatul cercetãrii prealabile se înainteazã comisiei de disciplinã în
termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizãrii la Consiliul Superior al
Magistraturii, iar în urmãtoarele 20 de zile comisia de disciplinã sesizeazã secþia
corespunzãtoare în vederea soluþionãrii acþiunii disciplinare.
(32) În cazul în care, înainte de sesizarea secþiei, comisia de disciplinã
constatã cã sunt necesare verificãri suplimentare, desemneazã un inspector din
cadrul serviciului corespunzãtor al Inspecþiei judiciare, în vederea completãrii
cercetãrii prealabile. Rezultatul verificãrilor suplimentare este înaintat în cel mult
30 de zile comisiei de disciplinã. În acest caz, termenul de 20 de zile prevãzut la
alin.(1) curge de la primirea rezultatului verificãrilor suplimentare.
(33) În cazul în care comisia de disciplinã considerã cã exercitarea acþiunii
disciplinare nu se justificã, dispune clasarea. ”
50. La articolul 46, alineatul (5) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(5) Acþiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de
la data sãvârºirii abaterii.”
51. Articolul 47 se abrogã.
52. Articolul 48 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 48. – (1) În procedura disciplinarã în faþa secþiilor Consiliului Superior
al Magistraturii, citarea judecãtorului sau procurorului împotriva cãruia se
exercitã acþiunea disciplinarã este obligatorie. Judecãtorul sau procurorul poate fi
reprezentat de un alt judecãtor sau procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de
un avocat.
(2) Judecãtorul sau procurorul ºi, dupã caz, reprezentantul sau avocatul sãu
au dreptul sã ia cunoºtinþã de toate actele dosarului ºi pot solicita administrarea
de probe în apãrare.
(3) Secþiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constatã cã
sesizarea este întemeiatã, aplicã una dintre sancþiunile disciplinare prevãzute de
121
lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare sãvârºite de judecãtor sau
procuror ºi cu circumstanþele personale ale acestuia.”
53. La articolul 49, litera c) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„c) motivele pentru care au fost înlãturate apãrãrile formulate de judecãtor
sau procuror;”
54. La articolul 50, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 50. – (1) Hotãrârile secþiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin
care s-a soluþionat acþiunea disciplinarã se redacteazã, obligatoriu, în termen de
cel mult 20 de zile de la pronunþare ºi se comunicã de îndatã, în scris,
judecãtorului sau procurorului. Comunicarea hotãrârilor este asiguratã de
Secretariatul General al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Împotriva hotãrârilor prevãzute la alin.(1) se poate exercita recurs în
termen de 15 zile de la comunicare. Competenþa soluþionãrii recursului aparþine
Completului de 9 judecãtori al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Din Completul
de 9 judecãtori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior
al Magistraturii ºi judecãtorul sancþionat disciplinar.”
55. Articolul 52 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 52. – (1) Durata mandatului membrilor aleºi ai Consiliului Superior al
Magistraturii este de 6 ani, fãrã posibilitatea reînvestirii. Membrii Consiliului
Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.
(2) Calitatea de reprezentant al societãþii civile ales membru al Consiliului
Superior al Magistraturii este incompatibilã cu calitatea de parlamentar, ales
local, funcþionar public, judecãtor sau procuror în activitate, notar public, avocat,
consilier juridic sau executor judecãtoresc în exerciþiu.
(3) Dispoziþiile art.61 ºi 62 din Legea nr.303/2004 se aplicã ºi membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înceteazã,
dupã caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcþie,
nerezolvarea stãrii de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca
membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziþiilor art.62
din Legea nr.303/2004, imposibilitatea exercitãrii atribuþiilor pe o perioadã mai
mare de trei luni, precum ºi prin deces.
(5) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendã
de drept, pentru motivele prevãzute de art.60 din Legea nr.303/2004.”
56. Articolul 53 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
122
„Art. 53. – (1) Revocarea din funcþia de membru ales al Consiliului Superior
al Magistraturii se propune de preºedintele sau vicepreºedintele Consiliului, ori
de o treime din membri, în situaþia în care persoana în cauzã nu mai îndeplineºte
condiþiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii,
în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare a atribuþiilor în cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicãrii oricãrei sancþiuni
disciplinare.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulatã
potrivit alin.(1), poate dispune revocarea din funcþia de membru ales al
Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Revocarea din funcþia de preºedinte sau vicepreºedinte se propune de o
treime din numãrul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziþiile
alin.(2) se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Membrii aleºi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaþi ºi la
cererea majoritãþii adunãrilor generale de la nivelul instanþelor sau parchetelor pe
care le reprezintã, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare a
atribuþiilor încredinþate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul
adunãrilor generale, decizia se ia cu votul a 2/3 din numãrul judecãtorilor sau
procurorilor.
(5) În cazul adunãrii generale comune a Parchetului de pe lângã Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie ºi a Parchetului Naþional Anticorupþie decizia de revocare a
reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majoritãþii procurorilor. În cadrul
adunãrii generale voteazã ºi procurorii din structurile teritoriale ale acestor
parchete.
(6) Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie
se ia cu votul majoritãþii judecãtorilor din adunarea generalã.
(7) Procedura de revocare poate fi declanºatã de orice adunare generalã de la
nivelul instanþelor sau parchetelor pe care le reprezintã membrul Consiliului
Superior al Magistraturii a cãrui revocare se cere, precum ºi de organizaþiile
profesionale ale judecãtorilor ºi procurorilor.
(8) Centralizarea rezultatelor votului se realizeazã de adunarea generalã care
a iniþiat procedura sau de prima adunare generalã sesizatã de organizaþiile
profesionale ale judecãtorilor ºi procurorilor.
(9) În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizãrii semnate ºi motivate de
reprezentanþii adunãrilor generale prevãzute la alin.(4), Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcþie a membrului ales.
Dispoziþiile art.54 alin.(2) se aplicã în mod corespunzãtor.”
123
57. Dupã articolul 53, se introduc douã articole noi, articolele 531 ºi 532,
cu urmãtorul cuprins:
„Art. 531. – (1) Membrii aleºi ai Consiliului Superior al Magistraturii
rãspund civil, disciplinar ºi penal, în condiþiile legii.
(2) Orice persoanã poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct
sau prin conducãtorii instanþelor ori ai parchetelor, în legãturã cu activitatea sau
conduita necorespunzãtoare a unui membru ales al acestuia, încãlcarea
obligaþiilor profesionale ori sãvârºirea de cãtre acesta a unor abateri disciplinare.
(3) Secþiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanþe
de judecatã în domeniul rãspunderii disciplinare a membrilor aleºi ai Consiliului
pentru faptele prevãzute de art.97 din Legea nr.303/2004.
Art. 532. – (1) În vederea exercitãrii acþiunii disciplinare este obligatorie
efectuarea cercetãrii prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de inspectorii din cadrul inspecþiei
judiciare care funcþioneazã pe lângã Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În cadrul cercetãrii prealabile se stabilesc faptele ºi urmãrile acestora,
împrejurãrile în care au fost sãvârºite, precum ºi orice alte date concludente din
care sã se poatã aprecia asupra existenþei sau inexistenþei vinovãþiei. Ascultarea
celui în cauzã ºi verificarea apãrãrilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui
cercetat de a face declaraþii sau de a se prezenta la cercetãri se constatã prin
proces-verbal ºi nu împiedicã încheierea cercetãrii. Membrul Consiliului Superior
al Magistraturii care este cercetat are dreptul sã cunoascã toate actele cercetãrii ºi
sã solicite probe în apãrare.
(4) Inspectorul desemnat înainteazã, în cel mult 60 de zile, comisiei de
disciplinã constituite potrivit art.45 rezultatul cercetãrii prealabile. Comisia de
disciplinã sesizeazã secþia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii
în vederea soluþionãrii acþiunii disciplinare.
(5) În cazul în care, înainte de sesizarea secþiei, comisia de disciplinã
constatã cã sunt necesare verificãri suplimentare, desemneazã un inspector din
cadrul serviciului corespunzãtor al Inspecþiei judiciare, în vederea completãrii
cercetãrii prealabile.
(6) În cazul în care comisia de disciplinã considerã cã exercitarea acþiunii
disciplinare nu se justificã, dispune clasarea.
(7) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faþã de care se exercitã
acþiunea disciplinarã nu participã în calitate de membru ales la lucrãrile Plenului
în care se judecã acþiunea disciplinarã.
(8) Acþiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la
data sãvârºirii abaterii.”
(9) Dispoziþiile art.48-50 se aplicã în mod corespunzãtor.”
124
58. Articolul 54 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 54. – (1) În cazul încetãrii calitãþii de membru al Consiliului Superior
al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rãmas vacant se
organizeazã noi alegeri, potrivit procedurii prevãzutã de lege.
(2) Pânã la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de
judecãtorul sau procurorul care a obþinut numãrul urmãtor de voturi în cadrul
alegerilor desfãºurate potrivit art.9 alin.(3) sau art.14 ori, dupã caz, art.20.”
59. Articolul 55 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 55. – (1) Pe perioada mandatului, preºedintele ºi vicepreºedintele
Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaþie lunarã egalã cu cea a
preºedintelui, respectiv a vicepreºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfãºoarã activitate
permanentã, cu excepþia celor prevãzuþi la alin.(1), primesc lunar, pentru
activitatea desfãºuratã, o indemnizaþie lunarã egalã cu cea a unui preºedinte de
secþie al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepþia celor
prevãzuþi la alin.(1) ºi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfãºuratã,
indemnizaþia prevãzutã în anexa nr.2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului
nr.177/2002 privind salarizarea ºi alte drepturi ale magistraþilor, aprobatã cu
modificãri ºi completãri prin Legea nr. 347/2003, cu modificãrile ulterioare.”
60. Articolul 56 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 56. – Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în
timpul aceluiaºi mandat, soþi sau rude ori afini pânã la gradul IV inclusiv.”
61. Articolul 59 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 59. – (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este
condus de un secretar general.
(2) Secretarul general este numit ºi revocat de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii dintre judecãtorii ºi procurorii care au cel puþin 8 ani vechime în
magistraturã.
(3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat
de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în
domeniul financiar.
(4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeºte o
indemnizaþie lunarã egalã cu cea a secretarului general din Ministerul Justiþiei
prevãzutã de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea
ºi alte drepturi ale magistraþilor, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea
nr. 347/2003, cu modificãrile ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizaþie
lunarã egalã cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiþiei,
prevãzutã de acelaºi act normativ.”
125
62. Articolul 60 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 60. – (1) Pe lângã Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
funcþioneazã Inspecþia judiciarã, condusã de un inspector ºef.
(2) În cadrul Inspecþiei judiciare funcþioneazã un serviciu de inspecþie
judiciarã pentru judecãtori ºi un serviciu de inspecþie judiciarã pentru procurori.
(3) Inspectorii din cadrul Inspecþiei judiciare sunt numiþi de Plen, prin
concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condiþiile prevãzute la
art.59 alin.(2) ºi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare. Funcþia de
inspector poate fi ocupatã ºi de judecãtori sau procurori detaºaþi.
(4) Inspectorii pot solicita preºedinþilor instanþelor judecãtoreºti ºi
conducãtorilor parchetelor din circumscripþia altei curþi de apel decât cea în care
se aflã instanþa sau parchetul unde se efectueazã o verificare, sã desemneze
judecãtori sau procurori, prin rotaþie, care sã efectueze anumite acte dintre cele
date în competenþa Inspecþiei judiciare.
(5) Atribuþiile Inspecþiei judiciare, structura, numãrul ºi salarizarea
inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în
limitele bugetului.”
63. Articolele 65-67 abrogã.
Art. II. - (1) În cazul încetãrii mandatului unuia dintre judecãtorii aleºi în
actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curþilor de apel, se
organizeazã alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al
judecãtoriilor, potrivit prezentei legi.
(2) În cazul încetãrii mandatului reprezentantului Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau reprezentantului Parchetului Naþional
Anticorupþie în actualul Consiliul Superior al Magistraturii, se organizeazã
alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe
lângã tribunale, potrivit prezentei legi.
(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Consiliul
Superior al Magistraturii numeºte secretarul general adjunct, în condiþiile
prevãzute de articolul 59.
Art. III. – În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
Consiliul Superior al Magistraturii îºi va modifica Regulamentul de organizare ºi
funcþionare ºi va actualiza Codul deontologic al judecãtorilor ºi procurorilor, care
se publicã în Monitorul Oficial.
Art. IV. – Comisiile de disciplinã vor fi numite în termen de 30 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
126
Art. V. – La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziþie contrarã
se abrogã.
Art. VI. – Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.599 din 2 iulie 2004, cu
modificãrile ºi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.
127
TITLUL XVI
Modificarea ºi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã
Art. I. – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare, se modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 2, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 2. – (1) Justiþia se înfãptuieºte în numele legii, este unicã, imparþialã ºi
egalã pentru toþi.”
2. La articolul 2 alineatul (2), dupã litera d) se introduce o nouã literã,
litera d1), cu urmãtorul cuprins:
„d1) instanþe militare;”
3. Articolul 8 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 8. – Asistenþa judiciarã internaþionalã se solicitã sau se acordã în
condiþiile prevãzute de lege, de tratatele internaþionale la care România este parte
sau, dupã caz, pe bazã de reciprocitate.”
4. Articolul 9 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 9. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcþioneazã ca
instanþã de judecatã pentru soluþionarea contestaþiilor formulate de judecãtori ºi
procurori împotriva hotãrârilor pronunþate de secþiile Consiliului Superior al
Magistraturii, cu excepþia celor date în materie disciplinarã.”
5. Dupã articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 101. – Activitatea de judecatã se desfãºoarã cu respectarea principiilor
distribuirii aleatorii a dosarelor ºi continuitãþii, cu excepþia situaþiilor în care
judecãtorul nu poate participa la judecatã din motive obiective.”
6. Dupã articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 111. – (1) ªedinþele de judecatã se înregistreazã prin mijloace tehnice
video sau audio, ori se consemneazã prin stenografiere. Înregistrãrile sau
stenogramele se transcriu de îndatã.
128
(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemneazã toate afirmaþiile,
întrebãrile ºi susþinerile celor prezenþi, inclusiv ale preºedintelui completului de
judecatã.
(3) La cerere, pãrþile pot primi o copie a transcrierii înregistrãrilor,
stenogramelor sau notelor grefierului.”
7. La articolul 12, alineatul (6) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(6) Dezbaterile purtate de pãrþi în limba maternã se înregistreazã,
consemnându-se în limba românã. Obiecþiunile formulate de cei interesaþi cu
privire la traduceri ºi consemnarea acestora se rezolvã de instanþa de judecatã
pânã la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de
ºedinþã.”
8. La articolului 26, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Preºedintele, vicepreºedintele ºi 9 judecãtori, aleºi pe o perioadã de 3
ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secþii,
constituie colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Când se
dezbat probleme economico-financiare ºi administrative, la ºedinþele colegiului
de conducere participã managerul economic al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
care are vot consultativ. La ºedinþele colegiilor de conducere pot participa ºi
preºedinþii de secþii.”
9. La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modificã ºi va avea
urmãtorul cuprins:
„b) analizeazã candidaturile depuse pentru funcþia de judecãtor la Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþiei ºi prezintã Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii raportul consultativ asupra promovãrii în funcþia de judecãtor la
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie;”
10. La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abrogã.
11. La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu
urmãtorul cuprins:
„(2) Completul de 9 judecãtori se constituie, de regulã, din judecãtori
specializaþi, în funcþie de natura cauzei.”
12. La articolul 33, alineatul (2) se abrogã.
129
13. La articolul 33, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) În cadrul curþilor de apel funcþioneazã secþii sau, dupã caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori
ºi de familie, cauze de contencios administrativ ºi fiscal, cauze privind conflicte
de muncã ºi asigurãri sociale, precum ºi, în raport cu natura ºi numãrul cauzelor,
secþii maritime ºi fluviale sau pentru alte materii.”
14. La articolul 34, alineatul (2) se abrogã.
15. La articolul 34, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(4) În cadrul tribunalelor funcþioneazã secþii sau, dupã caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori
ºi de familie, cauze de contencios administrativ ºi fiscal, cauze privind conflicte
de muncã ºi asigurãri sociale, precum ºi, în raport cu natura ºi numãrul cauzelor,
secþii maritime ºi fluviale sau pentru alte materii.”
16. Articolul 35 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 35. – (1) În domeniile prevãzute de art.34 alin.(4) se pot înfiinþa
tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanþe fãrã personalitate juridicã, care pot
funcþiona la nivelul judeþelor ºi al municipiului Bucureºti ºi au, de regulã, sediul
în municipiul reºedinþã de judeþ.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenþa tribunalului în
domeniile în care se înfiinþeazã.”
17. Articolul 37 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 37. – (1) În raport cu natura ºi numãrul cauzelor, în cadrul
judecãtoriilor se pot înfiinþa secþii sau complete specializate.
(2) În cadrul judecãtoriilor se vor organiza secþii sau complete specializate
pentru minori ºi familie.”
18. Dupã articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 371, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 371. – (1) Completele ºi secþiile specializate pentru minori ºi familie,
precum ºi tribunalele specializate pentru minori ºi familie judecã atât infracþiunile
sãvârºite de minori, cât ºi infracþiunile sãvârºite asupra minorilor.
(2) Când în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi, unii minori ºi alþii majori
ºi nu este posibilã disjungerea, competenþa aparþine tribunalului specializat pentru
minori ºi familie.
130
(3) Dispoziþiile Codului de procedurã penalã se aplicã în mod
corespunzãtor.”
19. Articolul 38 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 38. – (1) Secþiile ºi completele specializate ale curþilor de apel ºi ale
instanþelor din circumscripþia acestora se înfiinþeazã la propunerea colegiilor de
conducere ale fiecãrei instanþe, prin hotãrâre a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Componenþa secþiilor ºi completelor specializate se stabileºte de colegiul
de conducere al instanþei, în raport cu volumul de activitate, þinându-se seama de
specializarea judecãtorului.
(3) În mod excepþional, în situaþia în care în cadrul unei secþii nu se poate
constitui un complet de judecatã, colegiul de conducere al instanþei poate dispune
participarea unor judecãtori de la alte secþii.”
20. Secþiunea a 2-a – „Competenþa instanþelor judecãtoreºti” a
Capitolului II din Titlul II se abrogã.
21. La articolul 46, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 46. – (1) Fiecare instanþã judecãtoreascã este condusã de un preºedinte
care exercitã atribuþiile manageriale în scopul organizãrii eficiente a activitãþii
acesteia.”
22. La articolul 49, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Verificãrile efectuate personal de preºedinþi sau vicepreºedinþi sau prin
judecãtori anume desemnaþi trebuie sã respecte principiile independenþei
judecãtorilor ºi supunerii lor numai legii, precum ºi autoritatea de lucru judecat.”
23. Articolul 52 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 52. – (1) În cadrul fiecãrei instanþe judecãtoreºti funcþioneazã un
colegiu de conducere, care hotãrãºte cu privire la problemele generale de
conducere ale instanþei ºi îndeplineºte atribuþiile prevãzute la art.38.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri ºi
au urmãtoarea componenþã:
a) la curþile de apel ºi tribunale: preºedintele ºi 6 judecãtori, aleºi pe o
perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor;
b) la tribunale specializate ºi judecãtorii: preºedintele ºi 2 sau 4 judecãtori,
aleºi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor.
131
(3) Hotãrârile colegiului de conducere se adoptã cu votul majoritãþii
membrilor sãi.
(4) La ºedinþele colegiilor de conducere pot participa ºi preºedinþii de secþii.
(5) La curþile de apel ºi tribunale, când colegiul de conducere dezbate
probleme economico-financiare sau administrative, la ºedinþele acestuia participã
ºi managerul economic al instanþei, cu vot consultativ.
(6) În funcþie de problemele supuse dezbaterii, la ºedinþele colegiilor de
conducere ale curþilor de apel, ale tribunalelor ºi tribunalelor specializate pot fi
invitaþi ºi judecãtori de la alte instanþe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleºi ai colegiilor de conducere pot fi revocaþi de adunãrile
generale în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuþiilor prevãzute de lege.”
24. La articolul 53, se introduc douã alineate noi, alineatele (3) ºi (4), cu
urmãtorul cuprins:
„(3) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã ºi la solicitarea unei
treimi din numãrul judecãtorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunãrile generale ale judecãtorilor se pot convoca ºi de cãtre Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanþei.”
25. La articolul 54, dupã litera e) se introduc douã litere noi, literele e1)
ºi e2), cu urmãtorul cuprins:
„e1) aleg ºi revocã membrii colegiilor de conducere;
e2) iniþiazã procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiþiile prevãzute de Legea nr.317/2004 privind Consiliul
Superior al Magistraturii;”
26. Articolul 55 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 55. – (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de
judecatã la începutul anului, urmãrind asigurarea continuitãþii completului.
Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepþional, pe baza criteriilor
obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor
judecãtoreºti.
(2) Completul de judecatã este prezidat, prin rotaþie, de unul dintre membrii
acestuia.”
27. Articolul 57 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 57. – (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenþa de primã instanþã a
judecãtoriei, tribunalului ºi curþii de apel se judecã în complet format dintr-un
judecãtor, cu excepþia cauzelor privind conflictele de muncã ºi de asigurãri
sociale.
132
(2) Apelurile se judecã în complet format din 2 judecãtori, iar recursurile, în
complet format din 3 judecãtori, cu excepþia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) În cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceºtia nu ajung la un
acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunþa, procesul se judecã din nou în
complet de divergenþã, în condiþiile legii.
(4) Completul de divergenþã se constituie prin includerea, în completul de
judecatã, a preºedintelui sau a vicepreºedintelui instanþei, a preºedintelui de secþie
ori a judecãtorului din planificarea de permanenþã.”
28. Dupã Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou,
Capitolul III – „Instanþele militare”, cu urmãtorul cuprins:
„Capitolul III
Instanþele militare
Art. 581. – (1) Instanþele militare sunt:
a) Tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti;
c) Curtea Militarã de Apel Bucureºti.
(2) Circumscripþiile instanþelor militare sunt prevãzute în anexa nr.2 care
face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Instanþele militare au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ
propriu.
Art. 582. – (1) Instanþele militare judecã la sediul acestora. Pentru motive
temeinice, instanþa poate dispune ca judecata sã se desfãºoare în alt loc.
(2) Instanþele militare pot judeca ºi pe teritoriul altor state, militari români,
membri ai unei forþe multinaþionale, în condiþiile în care, potrivit unei convenþii
internaþionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicþia
românã.
Art. 583. – (1) La ºedinþele de judecatã, judecãtorii ºi procurorii militari sunt
obligaþi sã poarte uniforma militarã.
(2) Când inculpatul este militar activ, preºedintele completului de judecatã,
precum ºi procurorul care participã la judecarea cauzei trebuie sã facã parte cel
puþin din aceeaºi categorie de grade.
(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaºi categorie cu gradul
învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din
categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este
înregistratã cauza.
133
Art. 584. – (1) În municipiile Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi ºi Timiºoara
funcþioneazã tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judecã procesele ºi cererile date prin lege în
competenþa lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preºedinte ajutat de un
vicepreºedinte. Dispoziþiile art.52-54 se aplicã în mod corespunzãtor, colegiile de
conducere fiind formate din preºedinte ºi doi judecãtori.
Art. 585. – (1) În municipiul Bucureºti funcþioneazã Tribunalul Militar
Teritorial Bucureºti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti este condus de un preºedinte
ajutat de un vicepreºedinte. Dispoziþiile art.52-54 se aplicã în mod corespunzãtor,
colegiul de conducere fiind format din preºedinte ºi doi judecãtori.
(3) Preºedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureºti este ordonator
terþiar de credite.
Art. 586. – (1) Curtea Militarã de Apel funcþioneazã în municipiul
Bucureºti, ca instanþã unicã, cu personalitate juridicã, fiind condusã de un
preºedinte ajutat de un vicepreºedinte. Dispoziþiile art.52-54 se aplicã în mod
corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preºedinte ºi doi judecãtori.
(2) Preºedintele Curþii Militare de Apel Bucureºti este ordonator secundar
de credite.”
29. La articolul 59, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 59. – (1) Ministerul Public îºi exercitã atribuþiile în temeiul legii ºi
este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie.”
30. La articolul 60, dupã litera i) se introduce o nouã literã, litera i1), cu
urmãtorul cuprins:
„i1) verificã respectarea legii la locurile de deþinere preventivã;”
31. La articolul 61, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În soluþiile dispuse, procurorul este independent, în condiþiile prevãzute
de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul
procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor ºi procurorilor, intervenþia
procurorului ierarhic superior, în orice formã, în efectuarea urmãririi penale sau
în adoptarea soluþiei.”
134
32. La articolul 61, dupã alineatul (2) se introduc douã alineate noi,
alineatele (3) ºi (4), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Soluþiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre
procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Mãsura
infirmãrii este supusã controlului instanþei competente sã judece cauza în fond, la
cererea procurorului care a adoptat soluþia.
(4) Lucrãrile repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul
suspendãrii sau al încetãrii calitãþii acestuia, potrivit legii, ori, în absenþa sa, dacã
existã cauze obiective care justificã urgenþa ºi care împiedicã rechemarea sa.
Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul
procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor ºi procurorilor mãsura dispusã
de procurorul ierarhic superior.”
33. La articolul 62, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, de procurorul general al Parchetului Naþional
Anticorupþie sau de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel
asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume
desemnaþi.”
34. La articolul 63, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Serviciile ºi organele specializate în culegerea, prelucrarea ºi arhivarea
informaþiilor au obligaþia de a pune, de îndatã, la dispoziþia parchetului
competent, la sediul acestuia, toate datele ºi toate informaþiile, neprelucrate,
deþinute în legãturã cu sãvârºirea infracþiunilor.”
35. La articolul 64, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Procurorul este liber sã prezinte în instanþã concluziile pe care le
considerã întemeiate, potrivit legii, þinând seama de probele administrate în
cauzã. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenþia
procurorului ierarhic superior, pentru influenþarea în orice formã a concluziilor.”
36. Articolul 66 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 66. – (1) Ministrul justiþiei, când considerã necesar, din proprie
iniþiativã sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercitã controlul
asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaþi de procurorul general al
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, de
procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, ori de ministrul justiþiei.
135
(2) Controlul constã în verificarea eficienþei manageriale, a modului în care
procurorii îºi îndeplinesc atribuþiile de serviciu ºi în care se desfãºoarã raporturile
de serviciu cu justiþiabilii ºi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de
competenþa parchetelor. Controlul nu poate viza mãsurile dispuse de procuror în
cursul urmãririi penale ºi soluþiile adoptate.
(3) Ministrul justiþiei poate sã cearã procurorului general al Parchetului de
pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, procurorului general al
Parchetului Naþional Anticorupþie informãri asupra activitãþii parchetelor ºi sã
dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea ºi
combaterea eficientã a criminalitãþii.”
37. La articolul 67, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este condus de
procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,
ajutat de un prim-adjunct ºi un adjunct.”
38. La articolul 67, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou,
alineatul (21), cu urmãtorul cuprins:
„(21) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie este ajutat de 3 consilieri.”
39. Articolul 69 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 69. – Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie exercitã, direct sau prin procurori anume desemnaþi, controlul
asupra tuturor parchetelor.”
40. Articolul 72 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 72. – (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie are în
structurã secþii conduse de procurori ºefi, care pot fi ajutaþi de adjuncþi. În cadrul
secþiilor pot funcþiona servicii ºi birouri conduse de procurori ºefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
funcþioneazã Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã
ºi Terorism, ca structurã specializatã în combaterea criminalitãþii organizate ºi
terorismului.
(3) Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi
Terorism se încadreazã cu procurori numiþi prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcþii,
aprobat potrivit legii.
136
(4) Pentru a fi numiþi în cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de
Criminalitate Organizatã ºi Terorism procurorii trebuie sã aibã o bunã pregãtire
profesionalã, o conduitã moralã ireproºabilã, o vechime de cel puþin 6 ani în
funcþia de procuror sau judecãtor ºi sã fi fost declaraþi admiºi în urma interviului
organizat de comisia constituitã în acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineºte condiþiile
prevãzute la alin.(4).
(6) Interviul constã în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãþii de a
lua decizii ºi de a-ºi asuma rãspunderea, rezistenþei la stres, precum ºi altor
calitãþi specifice.
(7) La evaluarea candidaþilor, vor fi avute în vedere ºi activitatea
desfãºuratã de procurori, cunoaºterea unei limbi strãine ºi cunoºtinþele de operare
pe calculator.
(8) Comisia prevãzutã la alin.(4) este numitã prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, ºi este
formatã din 3 procurori din cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de
Criminalitate Organizatã ºi Terorism. Din comisie pot face parte ºi specialiºti în
psihologie, resurse umane ºi alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie evalueazã, anual, rezultatele obþinute de procurorii Direcþiei de
Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism.
(10) Procurorii numiþi în cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de
Criminalitate Organizatã ºi Terorism pot fi revocaþi prin ordin al procurorului
general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a
atribuþiilor specifice funcþiei sau în cazul aplicãrii unei sancþiuni disciplinare.
(11) La data încetãrii activitãþii în cadrul Direcþiei de Investigare a
Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism procurorul revine la
parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sã funcþioneze
potrivit legii.
(12) Atribuþiile, competenþa, structura, organizarea ºi funcþionarea Direcþiei
de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism sunt
stabilite prin lege specialã.
(13) Dispoziþiile art.48 alin.(10) ºi (11) din Legea nr.303/2004 se aplicã în
mod corespunzãtor.”
41. La articolul 74, alineatele (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângã
137
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, prim-adjunctul, ºi 5 procurori aleºi în adunarea
generalã a procurorilor.
(3) Dispoziþiile art.52 alin.(3) - (7) se aplicã în mod corespunzãtor.”
42. Dupã articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 751, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 751. – Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãºuratã, pe care îl prezintã
Consiliului Superior al Magistraturii ºi ministrului justiþiei, nu mai târziu de luna
februarie a anului urmãtor. Ministrul justiþiei va prezenta Parlamentului
concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângã Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie.”
43. La articolul 76, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 76. – (1) Parchetul Naþional Anticorupþie este specializat în
combaterea infracþiunilor de corupþie, potrivit legii, îºi exercitã atribuþiile pe
întreg teritoriul României, ºi funcþioneazã pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie.”
44. La articolul 77, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 77. – (1) Parchetul Naþional Anticorupþie îºi desfãºoarã activitatea
potrivit principiului legalitãþii, al imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic.”
45. La articolul 78, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 78. – (1) Parchetul Naþional Anticorupþie este condus de un procuror
general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, ajutat de 2 adjuncþi, asimilaþi adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naþional
Anticorupþie este ajutat de 2 consilieri, asimilaþi consilierilor procurorului general
al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.”
46. La articolul 79, alineatele (2) ºi (3) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naþional Anticorupþie este
constituit din procurorul general, unul dintre adjuncþii acestuia ºi 5 procurori aleºi
în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziþiile art.52 alin.(3)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor.”
138
47. Articolul 83 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 83. – (1) Parchetul Naþional Anticorupþie se încadreazã cu procurori
numiþi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie, cu
avizul Consiliul Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul
de funcþii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiþi în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, procurorii
trebuie sã aibã o bunã pregãtire profesionalã, o conduitã moralã ireproºabilã, o
vechime de cel puþin 6 ani în funcþia de procuror sau judecãtor ºi sã fi fost
declaraþi admiºi în urma unui interviu organizat de comisia constituitã în acest
scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineºte condiþiile
prevãzute la alin.(2).
(4) Interviul constã în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãþii de a
lua decizii ºi de a-ºi asuma rãspunderea, rezistenþei la stres, precum ºi altor
calitãþi specifice.
(5) La evaluarea candidaþilor, vor fi avute în vedere ºi activitatea
desfãºuratã de procurori, cunoaºterea unei limbi strãine ºi cunoºtinþele de operare
pe calculator.
(6) Comisia prevãzutã la alin.(2) este numitã prin ordin al procurorului
general al Parchetului Naþional Anticorupþie ºi este formatã din 3 procurori de la
Parchetul Naþional Anticorupþie. Din comisie pot face parte ºi specialiºti în
psihologie, resurse umane ºi alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie evalueazã, anual,
rezultatele obþinute de procurorii Parchetului Naþional Anticorupþie.
(8) Procurorii numiþi în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie pot fi
revocaþi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii
necorespunzãtoare a atribuþiilor specifice funcþiei sau în cazul aplicãrii unei
sancþiuni disciplinare.
(9) La data încetãrii activitãþii în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie
procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul
sã funcþioneze potrivit legii.
(10) Atribuþiile, competenþa, structura, organizarea ºi funcþionarea
Parchetului Naþional Anticorupþie sunt stabilite prin lege specialã.
(11) Dispoziþiile art.48 alin.(10) ºi (11) din Legea nr.303/2004 privind
statutul magistraþilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se aplicã în mod
corespunzãtor.”
139
48. Dupã articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 831, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 831. – Parchetul Naþional Anticorupþie elaboreazã anual un raport
privind activitatea desfãºuratã, pe care îl prezintã Consiliului Superior al
Magistraturii ºi ministrului justiþiei, nu mai târziu de luna februarie a anului
urmãtor. Ministrul justiþiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra
raportului de activitate a Parchetului Naþional Anticorupþie.”
49. La articolul 90, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã procurorii pe secþii, servicii
ºi birouri, în funcþie de pregãtirea, specializarea ºi aptitudinile acestora.”
50. La articolul 90, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã dosarele procurorilor, þinând
cont de specializarea acestora.”
51. La articolul 91, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Dispoziþiile art.52 alin.(2)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor.”
52. Dupã articolul 92 se introduce o secþiune nouã, Secþiunea a 4-a –
„Organizarea parchetelor militare”, cu urmãtorul cuprins:
„Secþiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art. 921. – (1) Pe lângã fiecare instanþã militarã funcþioneazã un parchet
militar. Pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureºti funcþioneazã Parchetul
Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti, pe lângã Tribunalul Militar
Teritorial Bucureºti funcþioneazã Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar
Teritorial Bucureºti, iar pe lângã tribunalele militare funcþioneazã parchetele de
pe lângã tribunalele militare.
(2) Circumscripþiile parchetelor militare sunt prevãzute în anexa nr.2 care
face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevãzute la alin.(1) au, fiecare, statut de unitate
militarã, cu indicativ propriu.
Art. 922. – (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar
ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
140
(2) Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti este condus de
un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 923. – (1) Parchetele militare exercitã prin procurorii militari atribuþiile
prevãzute la art.60, care se aplicã în mod corespunzãtor.
(2) Parchetele militare efectueazã urmãrirea penalã în cauzele privind fapte
penale comise de militari români dislocaþi pe teritoriul altor state, în cadrul unor
forþe multinaþionale, în condiþiile în care, potrivit unei convenþii internaþionale, pe
teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicþia românã. Procurorii
militari participã la ºedinþele de judecatã ce se desfãºoarã potrivit art.582.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specialã puse în
serviciul lor ºi faþã de care exercitã atribuþiile prevãzute la art.60 lit. b).
(4) Dispoziþiile art.91 ºi 92 se aplicã în mod corespunzãtor.
Art. 924. – (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care
efectueazã urmãrirea penalã trebuie sã facã parte cel puþin din aceeaºi categorie
de grade.
(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaºi categorie cu gradul
învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din
categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este
înregistratã cauza.
Art. 925. – (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie ºi Parchetului Naþional Anticorupþie funcþioneazã secþii sau servicii de
combatere a infracþiunilor sãvârºite de militari care au, fiecare, statut de unitate
militarã, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea ºi combaterea criminalitãþii, precum ºi pentru
stabilirea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea în rândul
militarilor, secþiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetului Naþional Anticorupþie organizeazã ºi
desfãºoarã activitãþi comune ale procurorilor militari cu organele de control din
cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului Administraþiei ºi Internelor,
precum ºi din cadrul altor structuri militare, pe bazã de protocoale.”
53. La articolul 93, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 93. – (1) Institutul Naþional al Magistraturii este instituþia publicã cu
personalitate juridicã, aflatã în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii,
care realizeazã formarea iniþialã a judecãtorilor ºi procurorilor, formarea
profesionalã continuã a judecãtorilor ºi procurorilor în funcþie, precum ºi
formarea formatorilor, în condiþiile legii.”
141
54. La articolul 94, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 94. – (1) Institutul Naþional al Magistraturii este condus de un consiliu
ºtiinþific format din 13 membri: un judecãtor al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, un
judecãtor al Curþii de Apel Bucureºti, un procuror de la Parchetul de pe lângã
Curtea de Apel Bucureºti, desemnaþi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3
profesori universitari, recomandaþi de Facultatea de Drept a Universitãþii
Bucureºti, Facultatea de Drept a Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi ºi
Facultatea de Drept a Universitãþii "Babeº-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3
reprezentanþi aleºi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un
reprezentant al auditorilor de justiþie, un reprezentant al asociaþiilor profesionale
legal constituite ale judecãtorilor ºi procurorilor, precum ºi directorul Institutului
Naþional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu ºi îl prezideazã.
(2) Directorul Institutului Naþional al Magistraturii ºi cei doi adjuncþi ai
acestuia sunt numiþi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea
Consiliului ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii, din rândul
personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului, al judecãtorilor ºi
procurorilor sau al cadrelor didactice din învãþãmântul superior juridic acreditat
potrivit legii.”
55. La articolul 94, alineatul (4) se abrogã.
56. Articolul 98 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 98. – (1) Personalul de instruire al Institutului Naþional al
Magistraturii este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor ºi procurorilor în
funcþie, care pot fi detaºaþi în condiþiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul
Institutului, cu avizul consiliului ºtiinþific al Institutului.
(2) Institutul Naþional al Magistraturii poate folosi, în condiþiile legii, ºi
cadre didactice din învãþãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alþi
specialiºti români ºi strãini, precum ºi personal de specialitate juridicã prevãzut la
art.86 alin.(1) din Legea nr.303/2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
pentru desfãºurarea procesului de formare profesionalã.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naþional al
Magistraturii la plata cu ora se face în funcþie de numãrul de ore de seminar sau
curs susþinute, de indemnizaþia brutã lunarã a funcþiei de judecãtor la Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie ºi de norma didacticã stabilitã conform art.80 alin.(2) din
Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.”
142
57. Articolul 99 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 99. – Prin hotãrâre a Guvernului se pot înfiinþa, în subordinea
Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Public, centre regionale de formare
profesionalã continuã a grefierilor ºi a altor categorii de personal de specialitate.”
58. La articolul 100, litera e) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„e) sunt apte, din punct de vedere medical ºi psihologic, pentru exercitarea
funcþiei.”
59. La articolul 101, alineatele (2)-(4) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Dispoziþiile legale privind obligaþiile, interdicþiile ºi incompatibilitãþile
judecãtorilor ºi procurorilor se aplicã ºi asistenþilor judiciari.
(3) Dispoziþiile referitoare la concediul de odihnã, asistenþã medicalã
gratuitã ºi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru judecãtori ºi
procurori, se aplicã ºi asistenþilor judiciari.
(4) Asistenþii judiciari depun jurãmântul în condiþiile prevãzute de lege
pentru judecãtori ºi procurori.”
60. La articolul 103, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 103. – (1) Asistenþilor judiciari li se aplicã dispoziþiile legale privind
abaterile ºi sancþiunile disciplinare, precum ºi motivele de eliberare din funcþie
prevãzute de lege pentru judecãtori ºi procurori.”
61. La articolul 106, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) Instanþele ºi parchetele militare au în structurã ºi un compartiment de
documente clasificate.”
62. La articolul 107, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Conducãtorul biroului, care îndeplineºte ºi rolul de purtãtor de cuvânt,
poate fi un judecãtor sau procuror desemnat de preºedintele instanþei sau, dupã
caz, de conducãtorul parchetului ori un absolvent al unei facultãþi de jurnalisticã
sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.”
63. La articolul 108, dupã alineatul (4) se introduce un alineat nou,
alineatul (5), cu urmãtorul cuprins:
„(5) Personalul auxiliar de la instanþele ºi parchetele militare, de la secþiile
sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
143
ºi Parchetului Naþional Anticorupþie poate proveni ºi din rândul militarilor
activi.”
64. La articolul 109, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou,
alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
„(3) La ºedinþele de judecatã, grefierii militari sunt obligaþi sã poarte
uniforma militarã.”
65. Articolul 110 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 110. – (1) În vederea informatizãrii activitãþii instanþelor ºi
parchetelor, preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, ministrul justiþiei,
procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie iau mãsuri
pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a acestora.
(2) Numãrul informaticienilor se stabileºte de cãtre preºedintele instanþei
sau, dupã caz, de cãtre conducãtorul parchetului, cu avizul conform al direcþiei
de specialitate din cadrul Ministerului Justiþiei, respectiv al compartimentului
informatic din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(3) În cazul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi al Parchetului Naþional
Anticorupþie, avizul prevãzut la alin.(2) nu este necesar.
(4) În vederea creãrii unui sistem informatic unitar ºi funcþional, instituþiile
sistemului judiciar au obligaþia de a duce la îndeplinire mãsurile prevãzute în
strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobã prin hotãrâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Justiþiei.
(5) Dotarea tehnicã necesarã informatizãrii instanþelor militare, a secþiei sau
serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
ori, dupã caz, din cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, precum ºi a
parchetelor militare se asigurã de Ministerul Apãrãrii Naþionale.”
66. La articolul 111, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Numãrul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea
prevederilor alin. (1) se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea
ministrului justiþiei ºi ministrului administraþiei ºi internelor, precum ºi a
preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.”
67. Dupã articolul 111, se introduc douã articole noi, articolul 1111 ºi
articolul 1112, cu urmãtorul cuprins:
„Art. 1111. – (1) Instanþele ºi parchetele militare dispun de poliþia militarã
pusã în serviciul lor de Ministerul Apãrãrii Naþionale, în mod gratuit. Necesarul
144
de personal de poliþie militarã va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Apãrãrii Naþionale.
(2) Poliþia militarã pusã în serviciul instanþelor ºi parchetelor militare este
subordonatã preºedinþilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanþelor ºi parchetelor militare, a celorlalte spaþii
folosite de acestea, a bunurilor ºi valorilor ce le aparþin, supravegherea accesului
ºi menþinerea ordinii interioare necesare desfãºurãrii normale a activitãþii, se
asigurã, în mod gratuit, de cãtre Poliþia Militarã.
(4) Numãrul personalului necesar pentru fiecare instanþã sau parchet va fi
stabilit de ministrul justiþiei, la propunerea preºedintelui Curþii Militare de Apel ºi
a secþiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie
ºi Justiþie.
Art. 1112. – Poliþia Românã ºi Jandarmeria Românã au obligaþia de a acorda
sprijinul necesar, potrivit atribuþiilor legale, instanþelor ºi parchetelor militare,
secþiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie
ºi Justiþie ºi din cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, pentru buna
desfãºurare a procesului penal, la solicitarea acestora.”
68. Articolul 112 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 112. – Modul de utilizare a personalului de poliþie pentru asigurarea
protecþiei judecãtorilor ºi procurorilor, precum ºi modul de utilizare a
personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanþelor
judecãtoreºti ºi parchetelor, a bunurilor ºi valorilor aparþinând acestora,
supravegherea accesului ºi menþinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol
încheiat între Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul Naþional Anticorupþie sau, dupã caz, Ministerul
Justiþiei ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor.”
69. La articolul 113, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) Dispoziþiile alin.(1) ºi (2) se aplicã ºi Curþii Militare de Apel Bucureºti
ºi Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureºti.”
70. La articolul 114, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) La concursul prevãzut la alin.(1) se pot înscrie persoanele care au studii
economice superioare ºi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.”
145
71. La articolul 115, litera d) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins :
„d) organizeazã elaborarea, fundamentarea ºi prezentarea la organele
abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele ºi în condiþiile prevãzute de
Legea finanþelor publice nr.500/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;”
72. La articolul 115, dupã litera g) se introduc trei litere noi, literele h),
i) ºi j), cu urmãtorul cuprins:
„h) urmãreºte ºi rãspunde de utilizarea cu eficienþã a fondurilor primite de la
bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor
speciale, precum ºi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii ;
i) organizeazã þinerea la zi a contabilitãþii instanþei ºi parchetului din
circumscripþia în cadrul cãreia funcþioneazã ºi controleazã efectuarea corectã a
tuturor operaþiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum ºi
întocmirea ºi prezentarea la termenele stabilite a situaþiilor financiare asupra
patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitãþii
nr.82/1991, republicatã;
j) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanþelor ºi
parchetelor din circumscripþiile în cadrul cãrora funcþioneazã, stabilind mãsuri
pentru asigurarea condiþiilor materiale în vederea desfãºurãrii corespunzãtoare a
activitãþii acestora. De asemenea, asigurã ordinea, curãþenia ºi paza bunurilor în
sediile instanþelor, inclusiv mãsuri pentru prevenirea ºi stingerea incendiilor.”
73. Dupã articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 1171, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 1171. – (1) Instanþele militare care nu au sediul în municipiul
Bucureºti ºi parchetele de pe lângã acestea au în structurã un compartiment
economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are
urmãtoarele atribuþii principale:
a) întocmeºte documentaþia pentru achiziþiile publice, serviciile ºi lucrãrile
necesare desfãºurãrii activitãþii instanþelor;
b) asigurã aprovizionarea cu materiale de întreþinere ºi uz gospodãresc,
mijloace fixe ºi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfãºurãrii optime a
activitãþii instanþelor;
c) asigurã întreþinerea ºi funcþionarea clãdirilor, instalaþiilor tehnico-sanitare
de încãlzire, a celorlalte mijloace fixe ºi obiecte de inventar din dotare;
d) asigurã ordinea, curãþenia ºi paza bunurilor în sediile instanþelor;
e) întreprinde mãsuri pentru prevenirea ºi stingerea incendiilor, precum ºi
pentru înlãturarea consecinþelor unor calamitãþi.”
146
74. La articolul 118, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) Bugetul instanþelor ºi parchetelor militare este gestionat de Ministerul
Apãrãrii Naþionale, ministrul apãrãrii naþionale având calitatea de ordonator
principal de credite.”
75. La articolul 119, dupã alineatul (5) se introduc douã noi alineate,
alineatele (6) ºi (7), cu urmãtorul cuprins:
„(6) Proiectele de buget anual se elaboreazã de Curtea Militarã de Apel
Bucureºti, respectiv de secþia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dupã consultarea celorlalte instanþe ºi parchete
militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii ºi se
transmit Ministerului Apãrãrii Naþionale.
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apãrãrii
Naþionale fondurile necesare potrivit art.118 alin.(4).”
76. La articolul 121, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou,
alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Pentru instanþele ºi parchetele militare, numãrul maxim de posturi se
aprobã, potrivit alin.(1), cu avizul consultativ al ministrului apãrãrii naþionale.”
77. La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu
urmãtorul cuprins:
„(2) Statele de funcþii ºi de personal pentru fiecare instanþã militarã ºi
parchet de pe lângã aceasta se aprobã prin ordin al ministrului justiþiei, cu avizul
conform al Consiliului Superior al Magistraturii ºi al ministrului apãrãrii
naþionale.”
78. Dupã articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 1221, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 1221. – Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuþiile Ministerului
Justiþiei referitoare la gestionarea bugetului curþilor de apel, al tribunalelor, al
tribunalelor specializate ºi al judecãtoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie.”
79. Articolul 123 se abrogã.
80. La articolul 125, dupã alineatul (2) se introduce un alineat nou,
alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Drepturile materiale ºi bãneºti ale personalului instanþelor ºi parchetelor
militare ºi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcþionãrii
147
instanþelor ºi parchetelor militare, secþiei sau serviciului din cadrul Parchetului de
pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi secþiei sau serviciului din cadrul
Parchetului Naþional Anticorupþie se asigurã de Ministerul Apãrãrii Naþionale.”
81. La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modificã ºi va avea
urmãtorul cuprins:
„b) modul ºi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecatã, în
vederea asigurãrii respectãrii principiilor distribuþiei aleatorii ºi continuitãþii;”
82. La articolul 127, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Regulamentul de ordine interioarã prevãzut la alin.(1) se aprobã prin
ordin al ministrului justiþiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de
pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, a procurorului general al
Parchetului Naþional Anticorupþie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.”
83. Articolul 128 se abrogã.
84. Articolul 130 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 130. – (1) Datele la care vor începe sã funcþioneze tribunalele
specializate ºi localitãþile în care îºi vor desfãºura activitatea se stabilesc, în mod
eºalonat, prin ordin al ministrului justiþiei, cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziþiile prezentei legi privind managerii economici ai instanþelor ºi
ai parchetelor se aplicã începând cu 1 iulie 2005.
(3) Funcþia de manager economic se echivaleazã cu funcþia de director
executiv.
(4) Pânã la începerea funcþionãrii Tribunalului Ilfov ºi a parchetului de pe
lângã aceastã instanþã, cauzele de competenþa acestora se soluþioneazã de
Tribunalul Bucureºti ºi, respectiv, de Parchetul de pe lângã Tribunalul
Bucureºti.”
85. Articolul 132 se abrogã.
86. La articolul 133, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Dispoziþiile art.135 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea
judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, referitoare la directorii
economici se abrogã de la data de 1 iulie 2005.”
148
Art. II. – (1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, funcþiile de
judecãtor inspector ºi procuror inspector se desfiinþeazã, iar posturile se
transformã în posturi de judecãtor, respectiv procuror.
(2) Activitãþile aflate în curs de desfãºurare ale judecãtorilor inspectori ºi
procurorilor inspectori vor fi continuate de judecãtori sau procurori desemnaþi de
conducãtorii instanþelor judecãtoreºti sau parchetelor.
Art. III. – Dispoziþiile prezentei legi privind înregistrarea ºedinþelor de
judecatã, precum ºi cele privind numirea la birourile de informare ºi relaþii
publice a absolvenþilor unei facultãþi de jurnalisticã sau a specialiºtilor în
comunicare, se aplicã de la 1 iulie 2006.
Art. IV. – (1) Circumscripþiile teritoriale ale parchetelor militare din
municipiile Bacãu, Braºov, Constanþa, Craiova, Oradea, Ploieºti ºi Târgu-Mureº,
care se desfiinþeazã prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie în
concordanþã cu circumscripþiile teritoriale ale instanþelor militare în aceste
localitãþi, potrivit anexei nr.2 la prezenta lege.
(2) Funcþiile reduse ca urmare a reorganizãrii instanþelor ºi parchetelor
militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcþii ale Ministerului Justiþiei
ºi ale Ministerului Public, cu luarea mãsurilor de finanþare prin transferul la
aceste instituþii a fondurilor corespunzãtoare din bugetul Ministerului Apãrãrii
Naþionale.
(3) Spaþiile ºi dotãrile materiale ale parchetelor militare desfiinþate, vor fi
preluate de parchetele militare cãrora, prin redistribuire, le revin circumscripþiile
teritoriale ale unitãþilor desfiinþate.
(4) Personalul auxiliar civil ºi militar din cadrul instanþelor ºi parchetelor
militare care opteazã pentru transfer la instanþele ºi parchetele civile sau ale cãror
funcþii au fost reduse, va fi transferat, þinându-se seama de opþiunea exprimatã, la
instanþele ºi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localitãþi.
(5) La transferul personalului auxiliar civil ºi militar de la instanþele ºi
parchetele militare, la instanþele sau parchetele civile, se þine seama, potrivit legii,
de vechimea în muncã ºi de activitatea profesionalã. În acest caz, trecerea în
rezervã sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
Art. V. – La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Legea nr.54/1993
pentru organizarea instanþelor ºi parchetelor militare, republicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.209 din 13 mai 1999, cu modificãrile ulterioare,
precum ºi orice alte dispoziþii contrare se abrogã.
Art. VI. – În cuprinsul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.43/2002
privind Parchetul Naþional Anticorupþie, publicatã în Monitorul Oficial al
149
României, Partea I, nr.244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea
nr.503/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi al Ordonanþei
de urgenþã a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea ºi alte drepturi ale
magistraþilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.924 din 18
decembrie 2002, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.347/2003, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi în orice alte acte normative,
denumirea „procuror consilier” se înlocuieºte cu cea de „consilier”.
Art. VII. – Regulamentele prevãzute de prezenta lege se actualizeazã ºi se
adoptã în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi ºi se
publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. VIII. – (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanþelor ºi
parchetelor.
(2) Atribuþiile membrilor actualelor colegii de conducere înceteazã la
expirarea termenului prevãzut la alin.(1).
Art. IX. – Legea nr.508/2004 privind înfiinþarea, organizarea ºi
funcþionarea în cadrul Ministerului Public a Direcþiei de Investigare a
Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 10, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Constatarea tehnico-ºtiinþificã efectuatã din dispoziþia scrisã a
procurorului de cãtre specialiºtii prevãzuþi la alin.(1) poate constitui mijloc de
probã, în condiþiile legii.”
2. La articolul 10, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) Constatãrile tehnico-ºtiinþifice ºi expertizele pot fi efectuate ºi de alþi
specialiºti sau experþi din instituþii publice sau private române sau strãine,
organizate potrivit legii, precum ºi de specialiºti sau experþi individuali autorizaþi
sau recunoscuþi, potrivit legii.”
Art. X. – Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul
Naþional Anticorupþie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr.503/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:
150
1. La articolul 11, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Constatarea tehnico-ºtiinþificã efectuatã din dispoziþia scrisã a
procurorului de specialiºtii prevãzuþi la alin. (1) constituie mijloc de probã, în
condiþiile legii.
2. La articolul 11, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) Constatãrile tehnico-ºtiinþifice ºi expertizele pot fi efectuate ºi de alþi
specialiºti sau experþi din instituþii publice sau private române sau strãine,
organizate potrivit legii, precum ºi de specialiºti sau experþi individuali autorizaþi
sau recunoscuþi, potrivit legii.”
Art. XI. – La litera C din Anexa la Legea nr.304/2004 privind organizarea
judiciarã sintagma „tribunalele ºi tribunalele specializate cuprinse în
circumscripþia curþii de apel” se înlocuieºte cu „tribunalele cuprinse în
circumscripþia curþii de apel”.
Art. XII. – Dupã Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciarã, care devine Anexa nr. 1, se introduce o nouã anexã, Anexa nr. 2, cu
urmãtorul cuprins:
„ANEXA NR. 2
Circumscripþiile instanþelor militare, ale parchetelor de pe lângã acestea
ºi localitãþile de reºedinþã
Nr.
crt.
Instanþa militarã ºi
localitatea de
reºedinþã
Parchetul militar ºi
localitatea de reºedinþã
Circumscripþia
teritorialã
I.1
Tribunalul Militar
Bucureºti
Sediul: Municipiul
Bucureºti
Parchetul de pe lângã
Tribunalul Militar
Bucureºti
Sediul: Municipiul
Bucureºti
Argeº
Cãlãraºi
Giurgiu
Ialomiþa
Ilfov
Olt
Teleorman
Vâlcea
151
Municipiul Bucureºti
Constanþa
Tulcea
Brãila
Buzãu
Dâmboviþa
Prahova
I.2
Tribunalul Militar
Cluj
Sediul: Municipiul
Cluj-Napoca
Parchetul de pe lângã
Tribunalul Militar Cluj
Sediul: Municipiul Cluj-
Napoca
Braºov
Covasna
Sibiu
Alba
Bistriþa-Nãsãud
Cluj
Sãlaj
Harghita
Mureº
Bihor
Maramureº
Satu-Mare
I.3. Tribunalul Militar
Iaºi
Sediul: Municipiul Iaºi
Parchetul de pe lângã
Tribunalul Militar Iaºi
Sediul: Municipiul Iaºi
Bacãu
Neamþ
Suceava
Vrancea
Botoºani
Galaþi
Iaºi
Vaslui
I.4 Tribunalul Militar
Timiºoara
Sediul: Municipiul
Timiºoara
Parchetul de pe lângã
Tribunalul Militar
Timiºoara
Sediul: Municipiul
Timiºoara
Dolj
Gorj
Hunedoara
Mehedinþi
Arad
Caraº-Severin
Timiº
152
II. Tribunalul Militar
Teritorial Bucureºti
Sediul: Municipiul
Bucureºti
Parchetul Militar de pe
lângã Tribunalul Militar
Teritorial Bucureºti
Sediul: Municipiul
Bucureºti
Competenþã
teritorialã generalã
III. Curtea Militarã de
Apel Bucureºti
Sediul: Municipiul
Bucureºti
Parchetul Militar de pe
lângã Curtea Militarã de
Apel Bucureºti
Sediul: Municipiul
Bucureºti
Competenþã
teritorialã
generalã”
Art. XIII. – La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziþie
contrarã se abrogã.
Art. XIV. – Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare, precum ºi cu modificãrile ºi completãrile aduse prin
prezenta lege, se republicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se
textelor o nouã numerotare.
153
TITLUL XVII
Modificarea ºi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraþilor
Art. I. – Legea nr.303/2004 privind statutul magistraþilor, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile
ulterioare, se modificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Titlul legii se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: „Lege privind
statutul judecãtorilor ºi procurorilor”
2. La Titlul I, titlul Capitolului I se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul I - Noþiuni ºi principii”
3. Articolul 1 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 1. – Magistratura este activitatea judiciarã desfãºuratã de judecãtori în
scopul înfãptuirii justiþiei ºi de procurori în scopul apãrãrii intereselor generale
ale societãþii, a ordinii de drept precum ºi a drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor.”
4. Articolul 2 se abrogã.
5. La articolul 3, dupã alineatul (2), se introduc douã noi alineate,
alineatele (3) ºi (4), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Judecãtorii sunt independenþi, se supun numai legii ºi trebuie sã fie
imparþiali.
(4) Orice persoanã, organizaþie, autoritate sau instituþie este datoare sã
respecte independenþa judecãtorilor.”
6. La articolul 4, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 4. – (1) Procurorii numiþi de Preºedintele României se bucurã de
stabilitate ºi sunt independenþi, în condiþiile legii.”
7. La articolul 5, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 5. – (1) Judecãtorii ºi procurorii sunt obligaþi ca, prin întreaga lor
activitate, sã asigure supremaþia legii, sã respecte drepturile ºi libertãþile
persoanelor, precum ºi egalitatea lor în faþa legii ºi sã asigure un tratament juridic
nediscriminatoriu tuturor participanþilor la procedurile judiciare, indiferent de
calitatea acestora, sã respecte Codul deontologic al judecãtorilor ºi procurorilor ºi
sã participe la formarea profesionalã continuã.”
154
8. Articolul 6 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 6. – (1) Funcþiile de judecãtor, procuror, magistrat-asistent ºi asistent
judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcþii publice sau private, cu excepþia
funcþiilor didactice din învãþãmântul superior, precum ºi a celor de instruire din
cadrul Institutului Naþional al Magistraturii ºi al ªcolii Naþionale de Grefieri, în
condiþiile legii.
(2) Judecãtorii ºi procurorii sunt obligaþi sã se abþinã de la orice activitate
legatã de actul de justiþie în cazuri care presupun existenþa unui conflict între
interesele lor ºi interesul public de înfãptuire a justiþiei sau de apãrare a
intereselor generale ale societãþii, cu excepþia cazurilor în care conflictul de
interese a fost adus la cunoºtinþã, în scris, colegiului de conducere al instanþei sau
conducãtorului parchetului ºi s-a considerat cã existenþa conflictului de interese
nu afecteazã îndeplinirea imparþialã a atribuþiilor de serviciu.
(3) Judecãtorii, procurorii, magistraþii-asistenþi ºi personalul auxiliar de
specialitate sunt obligaþi sã dea, anual, o declaraþie pe proprie rãspundere în care
sã menþioneze dacã soþul, rudele sau afinii pânã la gradul al IV-lea, inclusiv,
exercitã o funcþie sau desfãºoarã o activitate juridicã ori activitãþi de investigare
sau cercetare penalã, precum ºi locul de muncã al acestora. Declaraþiile se
înregistreazã ºi se depun la dosarul profesional.”
9. Dupã articolul 6, se introduc douã noi articole, articolele 61 ºi 62, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 61. – (1) Judecãtorii, procurorii, magistraþii-asistenþi, personalul de
specialitate juridicã asimilat magistraþilor ºi personalul auxiliar de specialitate
sunt obligaþi sã facã o declaraþie autenticã, pe propria rãspundere potrivit legii
penale, privind apartenenþa sau neapartenenþa ca agent sau colaborator al
organelor de securitate, ca poliþie politicã.
(2) Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii verificã
declaraþiile prevãzute la alin.(1). Rezultatele verificãrilor se ataºeazã la dosarul
profesional.
(3) Dispoziþiile Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi
deconspirarea securitãþii ca poliþie politicã se aplicã în mod corespunzãtor.
Art. 62. – (1) Judecãtorii, procurorii, magistraþii-asistenþi, personalul de
specialitate juridicã asimilat acestora ºi personalul auxiliar de specialitate al
instanþelor judecãtoreºti ºi parchetelor nu pot fi lucrãtori operativi, inclusiv
acoperiþi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaþii.
(2) Persoanele prevãzute la alin.(1) completeazã, anual, o declaraþie
autenticã, pe proprie rãspundere potrivit legii penale, din care sã rezulte cã nu
sunt lucrãtori operativi, inclusiv acoperiþi, informatori sau colaboratori ai
serviciilor de informaþii.
155
(3) Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii verificã, din oficiu sau la sesizarea
Consiliul Superior al Magistraturii ori a ministrului justiþiei, realitatea
declaraþiilor prevãzute la alin.(2).
(4) Încãlcarea dispoziþiilor alin.(1) conduce la eliberarea din funcþia
deþinutã, inclusiv cea de judecãtor sau procuror.”
10. Articolul 7 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 7. – (1) Judecãtorilor ºi procurorilor le este interzis:
a) sã desfãºoare activitãþi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sã desfãºoare activitãþi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altã
naturã;
c) sã aibã calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere,
administrare sau control la societãþi civile, societãþi comerciale, inclusiv bãnci
sau alte instituþii de credit, societãþi de asigurare ori financiare, companii
naþionale, societãþi naþionale sau regii autonome;
d) sã aibã calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1) lit.c), judecãtorii ºi procurorii pot
fi acþionari sau asociaþi ca urmare a legii privind privatizarea în masã.”
11. Articolul 8 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Judecãtorii ºi procurorii nu pot sã facã parte din partide sau
formaþiuni politice ºi nici sã desfãºoare sau sã participe la activitãþi cu caracter
politic.
(2) Judecãtorii ºi procurorii sunt obligaþi ca în exercitarea atribuþiilor sã se
abþinã de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor
politice.”
12. Articolul 9 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 9. – (1) Judecãtorii ºi procurorii nu îºi pot exprima public opinia cu
privire la procese aflate în curs de desfãºurare sau asupra unor cauze cu care a
fost sesizat parchetul.
(2) Judecãtorii ºi procurorii nu pot sã dea consultaþii scrise sau verbale în
probleme litigioase, chiar dacã procesele respective sunt pe rolul altor instanþe
sau parchete decât acelea în cadrul cãrora îºi exercitã funcþia ºi nu pot îndeplini
orice altã activitate care, potrivit legii, se realizeazã de avocat.
(3) Judecãtorilor ºi procurorilor le este permis sã pledeze, în condiþiile
prevãzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenþilor ºi
descendenþilor, ale soþilor, precum ºi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela
lor. Chiar ºi în asemenea situaþii însã judecãtorilor ºi procurorilor nu le este
îngãduit sã se foloseascã de calitatea pe care o au pentru a influenþa soluþia
156
instanþei de judecatã sau a parchetului ºi trebuie sã evite a se crea aparenþa cã ar
putea influenþa în orice fel soluþia.”
13. Articolul 10 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 10. – (1) Judecãtorii ºi procurorii pot participa la elaborarea de
publicaþii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrãri literare ori ºtiinþifice
ºi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepþia celor cu caracter politic.
(2) Judecãtorii ºi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau
de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau
internaþionale.
(3) Judecãtorii ºi procurorii pot fi membri ai societãþilor ºtiinþifice sau
academice, precum ºi ai oricãror persoane juridice de drept privat fãrã scop
patrimonial.”
14. Denumirea Titlului II se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Titlul II Cariera judecãtorilor ºi procurorilor”
15. La Titlul II, titlul Capitolului I se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul I Admiterea în magistraturã ºi formarea profesionalã
iniþialã a judecãtorilor ºi procurorilor”
16. Articolul 11 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 11. – Admiterea în magistraturã a judecãtorilor ºi procurorilor se face
prin concurs, pe baza competenþei profesionale, a aptitudinilor ºi a bunei
reputaþii.”
17. Articolul 12 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 12. – Admiterea în magistraturã ºi formarea profesionalã iniþialã în
vederea ocupãrii funcþiei de judecãtor ºi procuror se realizeazã prin Institutul
Naþional al Magistraturii.”
18. La articolul 13 alineatul (2), litera c) se modificã ºi va avea
urmãtorul cuprins:
„c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal;”
19. La articolul 13 alineatul (2), litera e) se modificã ºi va avea
urmãtorul cuprins:
„e) este aptã, din punct de vedere medical ºi psihologic, pentru exercitarea
funcþiei. Comisia medicalã se numeºte prin ordin comun al ministrului justiþiei ºi
al ministrului sãnãtãþii.”
157
20. La articolul 14, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 14. – (1) Concursul de admitere se organizeazã anual la data ºi locul
stabilite de Institutul Naþional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior
al Magistraturii. Data, locul, modul de desfãºurare a concursului de admitere ºi
numãrul de locuri scoase la concurs se publicã în Monitorul Oficial al României,
Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii ºi pe
cea a Institutului Naþional al Magistraturii, cu cel puþin 60 de zile înainte de data
stabilitã pentru concurs.”
21. La articolul 14, dupã alineatul (1), se introduc douã noi alineate,
alineatele (11) ºi (12), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Datele prevãzute la alin.(1) se aduc la cunoºtinþã ºi printr-un comunicat
care se publicã în trei cotidiene centrale.
(12) Pentru înscrierea la concursul prevãzut la alin.(1), candidatul plãteºte o
taxã al cãrei cuantum se stabileºte prin hotãrâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, în funcþie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.”
22. La articolul 14, alineatele (3) ºi (4) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(3) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor ºi comisia de
soluþionare a contestaþiilor sunt numite prin hotãrâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naþional al Magistraturii. Verificarea
dosarelor candidaþilor ºi îndeplinirea condiþiilor prevãzute la art.13 alin.(2) se
realizeazã de comisia de admitere.
(4) Rezultatele concursului se afiºeazã la sediul Institutului Naþional al
Magistraturii ºi se publicã pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii ºi pe cea a Institutului Naþional al Magistraturii.”
23. La articolul 15, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(4) În perioada cursurilor, auditorii de justiþie efectueazã stagii de practicã
în cadrul instanþelor judecãtoreºti ºi al parchetelor, asistã la ºedinþele de judecatã
ºi la activitatea de urmãrire penalã, pentru a cunoaºte în mod direct activitãþile pe
care le desfãºoarã judecãtorii, procurorii ºi personalul auxiliar de specialitate.”
24. La articolul 16, alineatele (1), (2) ºi (4) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 16. – (1) Auditorii de justiþie beneficiazã de o bursã având caracterul
unei indemnizaþii lunare corespunzãtoare funcþiei de judecãtor stagiar ºi procuror
stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
158
(2) Bursa auditorilor de justiþie prevãzutã la alin. (1) are natura ºi regimul
juridic al unui drept salarial ºi se stabileºte pe baza indemnizaþiei brute prevãzute
de lege pentru judecãtorii ºi procurorii stagiari, la care se vor calcula reþinerile
pentru obþinerea indemnizaþiei nete, urmând a se vira obligaþia angajatorului ºi a
asiguraþilor la asigurãrile sociale de stat, precum ºi obligaþia angajatorului ºi a
asiguraþilor privind contribuþia la asigurãrile sociale de sãnãtate. Auditorii de
justiþie beneficiazã de indemnizaþie ºi în perioada vacanþelor.
(4) Perioada în care o persoanã a avut calitatea de auditor de justiþie, dacã a
promovat examenul de absolvire a Institutului Naþional al Magistraturii,
constituie vechime în funcþia de judecãtor sau procuror.”
25. La articolul 16, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (31), cu urmãtorul cuprins:
„(31) Auditorii de justiþie beneficiazã de drepturile prevãzute de art.78
alin.(4) ºi (5), care se aplicã în mod corespunzãtor.”
26. La articolul 17, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Constituie abateri disciplinare:
a) desfãºurarea de activitãþi publice cu caracter politic sau manifestarea
convingerilor politice în exercitarea atribuþiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverenþioase faþã de colegi, personalul de instruire ºi de
conducere al Institutului Naþional al Magistraturii, precum ºi faþã de persoanele
cu care intrã în contact în perioada efectuãrii stagiului;
c) absenþele nemotivate de la cursuri, dacã acestea depãºesc 8 ore într-o
lunã.”
27. La articolul 17 alineatul (2), litera b) se modificã ºi va avea
urmãtorul cuprins:
„b) diminuarea bursei cu pânã la 15% pe o perioadã de la o lunã la 3 luni;”
28. La articolul 17 alineatul (2), dupã litera b) se introduce o nouã
literã, litera b1), cu urmãtorul cuprins:
„b1) diminuarea bursei proporþional cu numãrul absenþelor nemotivate, dacã
acestea depãºesc 8 ore într-o lunã;”
29. La articolul 17, alineatele (4) ºi (5) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(4) Sancþiunile prevãzute la alin.(2) lit.b), b1) ºi c) se aplicã de consiliul
ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii.
159
(5) Hotãrârile consiliului ºtiinþific prevãzute la alin.(4) pot fi atacate la
instanþa de contencios administrativ ºi fiscal competentã.”
30. La articolul 18, alineatul (3) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Auditorii de justiþie care nu promoveazã examenul de absolvire se pot
prezenta încã o datã pentru susþinerea acestuia la urmãtoarea sesiune organizatã
de Institutul Naþional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiþie nu se
prezintã, în mod nejustificat, la examen sau nu promoveazã examenul în a doua
sesiune, el nu poate fi numit ca judecãtor sau procuror ºi este obligat sã restituie
bursa ºi cheltuielile de ºcolarizare.”
31. La articolul 19, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naþional al Magistraturii
este eliberat din funcþie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniþiativa sa
ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sã restituie bursa de auditor
de justiþie ºi cheltuielile de ºcolarizare efectuate cu formarea sa, proporþional cu
timpul rãmas pânã la împlinirea termenului prevãzut la alin.(1).”
32. La Titlul II, titlul Capitolului II se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul II Judecãtorii stagiari ºi procurorii stagiari”
33. Articolul 20 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 20. – (1) Judecãtorii stagiari ºi procurorii stagiari sunt numiþi în funcþie
de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obþinutã
prin însumarea celor trei medii de la sfârºitul fiecãrui an de studiu ºi de la
examenul de absolvire a Institutului Naþional al Magistraturii.
(2) Judecãtorii stagiari ºi procurorii stagiari pot fi numiþi în funcþie numai la
judecãtorii sau, dupã caz, la parchetele de pe lângã acestea.
(3) Judecãtorii stagiari se bucurã de stabilitate.”
34. La articolul 21, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 21. – (1) Durata stagiului este de 1 an.
35. La articolul 22, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 22. – (1) Judecãtorii stagiari judecã:
a) cererile privind pensiile de întreþinere, cererile privind înregistrãrile ºi
rectificãrile în registrele de stare civilã, cererile privind popririle, încuviinþarea
160
executãrii silite, învestirea cu formulã executorie ºi luarea unor mãsuri
asigurãtorii;
b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau
predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depãºeºte 100
milioane lei;
c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenþiilor ºi
de aplicare a sancþiunilor contravenþionale;
d) somaþia de platã;
e) reabilitarea;
f) constatarea intervenþiei amnistiei ori graþierii;
g) infracþiunile prevãzute la art. 279 alin.2 lit.a) din Codul de procedurã
penalã.”
36. La articolul 22, dupã alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
„(3) Soluþiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi
coordoneazã.”
37. Articolul 23 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 23. – (1) Judecãtorul sau procurorul care rãspunde de coordonarea
judecãtorilor stagiari sau, dupã caz, a procurorilor stagiari întocmeºte trimestrial
un referat de evaluare individualã privind însuºirea cunoºtinþelor practice
specifice activitãþii de judecãtor sau de procuror.
(2) În vederea prezentãrii la examenul de capacitate, ultimul referat de
evaluare individualã cuprinde avizul consultativ al preºedintelui curþii de apel sau
al procurorului general al parchetului de pe lângã aceasta.”
38. La articolul 24, alineatele (1) ºi (2) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 24. – (1) Dupã încheierea perioadei de stagiu, judecãtorii ºi procurorii
stagiari sunt obligaþi sã se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care
judecãtorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate,
el este obligat sã se prezinte la sesiunea urmãtoare.
(2) Lipsa nejustificatã de la examenul de capacitate sau respingerea
candidatului la douã sesiuni atrage pierderea calitãþii de judecãtor stagiar sau de
procuror stagiar. În aceastã situaþie, judecãtorul sau procurorul stagiar este obligat
sã restituie bursa de auditor de justiþie ºi cheltuielile de ºcolarizare efectuate
pentru formarea sa profesionalã.”
161
39. Articolul 25 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 25. – (1) Examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari ºi al
procurorilor stagiari se organizeazã anual de Consiliul Superior al Magistraturii,
prin intermediul Institutului Naþional al Magistraturii.
(2) Data, locul ºi modul de desfãºurare a examenului de capacitate se
publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum ºi pe pagina de
internet a Consiliului Superior al Magistraturii ºi pe cea a Institutului Naþional al
Magistraturii ºi se comunicã instanþelor judecãtoreºti ºi parchetelor de pe lângã
acestea, cu cel puþin 90 de zile înainte de data stabilitã pentru examenul de
capacitate.
(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoþite de referatele
de evaluare ºi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind
examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari ºi al procurorilor stagiari, se
depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la
publicarea datei examenului.”
40. Articolul 26 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 26. – (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecãtorilor ºi
comisia pentru soluþionarea contestaþiilor sunt alcãtuite din judecãtori de la Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie, judecãtori de la curþile de apel ºi formatori din
Institutul Naþional al Magistraturii, numiþi prin hotãrâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naþional al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor ºi comisia pentru
soluþionarea contestaþiilor sunt alcãtuite din procurori de la Parchetul de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, procurori de la parchetele de pe lângã curþile de
apel ºi formatori din Institutul Naþional al Magistraturii, numiþi prin hotãrâre a
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naþional al
Magistraturii.”
41. La articolul 27, alineatul (2) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituþionale
ale statului de drept, instituþiile de bazã ale dreptului, organizarea judiciarã ºi
Codul deontologic al judecãtorilor ºi procurorilor. La susþinerea probelor orale
participã cel puþin 3 membri ai comisiilor prevãzute la art.26.”
42. La articolul 28, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 28. – (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de
clasificare a candidaþilor, care se afiºeazã la sediul Institutului Naþional al
162
Magistraturii ºi se publicã pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii ºi pe cea a Institutului Naþional al Magistraturii.”
43. La articolul 28, dupã alineatul (1) se introduc douã noi alineate,
alineatele (11) ºi (12), cu urmãtorul cuprins:
„(11) Contestaþiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise
se trimit la Institutul Naþional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la
afiºarea rezultatelor, de cãtre candidaþi, curþile de apel sau parchetele de pe lângã
acestea. Contestaþiile se soluþioneazã în termen de 3 zile. Decizia comisiei de
soluþionare a contestaþiilor este irevocabilã, dispoziþiile alin.(1) fiind aplicabile în
mod corespunzãtor.
(12) Notarea la probele orale este definitivã.”
44. La articolul 29, alineatele (1), (2) ºi (4) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 29. – (1) Dupã validarea examenului de capacitate, lista tuturor
posturilor vacante de la judecãtorii ºi parchetele de pe lângã aceste instanþe se
publicã de îndatã, separat pentru judecãtori ºi procurori, în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, ºi se afiºeazã la sediile instanþelor ºi parchetelor, prin
grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidaþii declaraþi admiºi la examenul de capacitate au dreptul, în
ordinea mediilor, sã-ºi aleagã posturile, în termen de 15 zile libere de la
publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în urmãtoarea ordine,
candidatul care funcþioneazã la instanþa sau parchetul pentru care a optat ori cel
care are o vechime mai mare în magistraturã.”
45. La articolul 29, dupã alineatul (5) se introduce un nou alineat,
alineatul (6), cu urmãtorul cuprins:
„(6) În circumscripþiile instanþelor ºi parchetelor unde o minoritate naþionalã
are o pondere de cel puþin 50% din numãrul locuitorilor, la medii egale, au
prioritate candidaþii cunoscãtori ai limbii acelei minoritãþi.”
46. La Titlul II, titlul Capitolului III se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul III Numirea judecãtorilor ºi procurorilor”
47. Articolul 30 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 30. – (1) Judecãtorii ºi procurorii care au promovat examenul de
capacitate sunt numiþi de Preºedintele României, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii.
163
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validãrii
examenului de capacitate.
(3) Preºedintele României poate refuza o singurã datã numirea judecãtorilor
ºi procurorilor prevãzuþi la alin.(1). Refuzul motivat se comunicã de îndatã
Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situaþia în care Consiliul Superior al Magistraturii susþine propunerea
iniþialã, are obligaþia sã motiveze opþiunea ºi sã o comunice de îndatã
Preºedintelui României.
(5) În perioada dintre data validãrii examenului de capacitate ºi data intrãrii
în vigoare a actului de numire de cãtre Preºedintele României, judecãtorii ºi
procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul
corespunzãtor funcþiei imediat superioare celei de judecãtor sau procuror stagiar.”
48. Dupã articolul 30, se introduce un nou articol, articolul 301, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 301. – Poate fi numitã judecãtor sau procuror militar persoana care
îndeplineºte condiþiile prevãzute de lege pentru intrarea în magistraturã, dupã
dobândirea calitãþii de ofiþer activ în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale.”
49. Articolul 31 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Pot fi numiþi în magistraturã, pe bazã de concurs, dacã
îndeplinesc condiþiile prevãzute la art.13 alin.(2), persoanele care au îndeplinit
funcþia de judecãtor, procuror ºi care ºi-au încetat activitatea din motive
neimputabile, personalul de specialitate juridicã prevãzut la art.86 alin.(1),
avocaþii, notarii, asistenþii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au
îndeplinit funcþii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraþiei
Prezidenþiale, Guvernului, Curþii Constituþionale, Avocatului Poporului, Curþii de
Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învãþãmântul juridic
superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puþin 5 ani, precum ºi
magistraþii-asistenþi la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie cu o vechime de cel puþin
5 ani ºi care ºi-au încetat activitatea din motive neimputabile.
(2) Concursul prevãzut la alin.(1) se organizeazã anual sau ori de câte ori
este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naþional al
Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecãtorii ºi parchetele de
pe lângã acestea.
(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validãrii concursului prevãzut
la alin.(1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preºedintelui României
numirea în funcþia de judecãtor sau, dupã caz, de procuror a candidaþilor admiºi.
(4) Dispoziþiile art.29 alin.(6) se aplicã în mod corespunzãtor.
164
(5) Persoanele care au îndeplinit funcþia de judecãtor sau procuror cel puþin
10 ani ºi care ºi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fãrã
concurs, în funcþia de judecãtor sau procuror.
(6) Persoanele prevãzute la alin.(5) pot fi numite la instanþe sau parchete de
acelaºi grad cu cele unde au funcþionat, cu excepþia Înaltei Curþi de Casaþie ºi
Justiþie.
(7) Persoanele care au îndeplinit funcþia de magistrat-asistent la Înalta Curte
de Casaþie ºi Justiþie cel puþin 10 ani ºi care ºi-au încetat activitatea din motive
neimputabile, precum ºi avocaþii cu o vechime în profesie de cel puþin 10 ani, pot
fi numite, fãrã concurs, la judecãtorii sau parchetele care funcþioneazã pe lângã
acestea.
(8) Persoanele care îndeplinesc condiþia de la alin.(5) ºi (7) prin cumularea
vechimii în funcþia de judecãtor, procuror sau în profesia de avocat, pot fi numite
judecãtor sau procuror, fãrã concurs, la instanþe sau parchete de acelaºi grad cu
cele unde au funcþionat, cu excepþia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(9) În vederea numirii în funcþia de judecãtor sau procuror, persoanele
prevãzute la alin.(5), (7) ºi (8) vor susþine un interviu în faþa secþiei
corespunzãtoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(10) Pentru a fi numite în funcþia de judecãtor sau procuror, persoanele
prevãzute la alin.(5), (7) ºi (8) trebuie sã îndeplineascã ºi condiþiile prevãzute de
art.13 alin.(2).
(11) Preºedintele României poate refuza o singurã datã numirea
judecãtorilor ºi procurorilor prevãzuþi la alin.(1). Refuzul motivat se comunicã de
îndatã Consiliului Superior al Magistraturii.
(12) În situaþia în care Consiliul Superior al Magistraturii susþine propunerea
iniþialã, are obligaþia sã motiveze opþiunea ºi sã o comunice de îndatã
Preºedintelui României.
(13) Dupã numirea în funcþia de judecãtor sau procuror, persoanele
prevãzute la alin.(1), (5), (7) ºi (8) sunt obligate sã urmeze, pe o perioadã de 6
luni, un curs de formare profesionalã în cadrul Institutului Naþional al
Magistraturii care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14) Persoanele prevãzute la alin.(5), (7) ºi (8) vor susþine, la finalizarea
cursului prevãzut la alin.(13), un examen pentru verificarea cunoºtinþelor.
Nepromovarea examenului atrage eliberarea din funcþie, cu obligaþia restituirii
indemnizaþiilor primite în perioada în care au urmat cursurile.
(15) Judecãtorii Curþii Constituþionale care, la data numirii, aveau funcþia de
judecãtor sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sã revinã la postul
deþinut anterior.”
165
50. La articolul 32, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 32. – (1) Înainte de a începe sã-ºi exercite funcþia, judecãtorii ºi
procurorii depun urmãtorul jurãmânt: „Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã
apãr drepturile ºi libertãþile fundamentale ale persoanei, sã-mi îndeplinesc
atribuþiile cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire. Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!”
Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimbã potrivit credinþei
religioase a judecãtorilor ºi procurorilor ºi este facultativã.”
51. La articolul 32, alineatele (3)-(5) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„(3) Jurãmântul se depune în ºedinþã solemnã, în faþa judecãtorilor instanþei
sau, dupã caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecãtorul sau
procurorul, dupã citirea actului de numire.
(4) Depunerea jurãmântului se consemneazã într-un proces-verbal, care se
semneazã de conducãtorul instanþei sau, dupã caz, al parchetului ºi de doi dintre
judecãtorii sau procurorii prezenþi, precum ºi de cel care a depus jurãmântul.
(5) Depunerea jurãmântului nu este necesarã în cazul transferului sau al
promovãrii judecãtorului ori procurorului în altã funcþie.”
52. La articolul 32, alineatul (6) se abrogã.
53. La Titlul II, titlul Capitolului IV se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul IV Formarea profesionalã continuã ºi evaluarea
periodicã a judecãtorilor ºi procurorilor”
54. Articolul 33 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 33. – (1) Formarea profesionalã continuã a judecãtorilor ºi procurorilor
constituie garanþia independenþei ºi imparþialitãþii în exercitarea funcþiei.
(2) Formarea profesionalã continuã trebuie sã þinã seama de dinamica
procesului legislativ ºi constã, în principal, în cunoaºterea ºi aprofundarea
legislaþiei interne, a documentelor europene ºi internaþionale la care România este
parte, a jurisprudenþei instanþelor judecãtoreºti ºi a Curþii Constituþionale, a
jurisprudenþei Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Curþii de Justiþie a
Comunitãþilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în
abordarea multidisciplinarã a instituþiilor cu caracter de noutate, precum ºi în
cunoaºterea ºi aprofundarea unor limbi strãine ºi operarea pe calculator.”
55. Articolul 34 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 34. – Responsabilitatea pentru formarea profesionalã continuã a
judecãtorilor ºi procurorilor revine Institutului Naþional al Magistraturii,
166
conducãtorilor instanþelor sau parchetelor la care aceºtia îºi desfãºoarã activitatea,
precum ºi fiecãrui judecãtor ºi procuror, prin pregãtire individualã.”
56. Articolul 35 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 35. – (1) Judecãtorii ºi procurorii participã, cel puþin o datã la 3 ani, la
programe de formare profesionalã continuã organizate de Institutul Naþional al
Magistraturii, de instituþii de învãþãmânt superior din þarã sau din strãinãtate ori la
alte forme de perfecþionare profesionalã.
(2) Judecãtorii ºi procurorii au obligaþia de a urma în cadrul programelor de
formare profesionalã continuã un curs intensiv pentru învãþarea sau aprofundarea
unei limbi strãine ºi un curs intensiv pentru iniþierea sau aprofundarea
cunoºtinþelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naþional al
Magistraturii sau de instanþele judecãtoreºti sau parchete, de instituþii de
învãþãmânt superior din þarã sau din strãinãtate, precum ºi de alte instituþii de
specialitate.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii aprobã anual, la propunerea
Institutului Naþional al Magistraturii, programul de formare profesionalã continuã
a judecãtorilor ºi procurorilor.
(4) Formarea profesionalã continuã a judecãtorilor ºi procurorilor se
realizeazã þinând seama de necesitatea specializãrii lor.”
57. Articolul 36 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 36. – (1) În cadrul fiecãrei curþi de apel ºi în cadrul fiecãrui parchet de
pe lângã curtea de apel se organizeazã periodic activitãþi de formare profesionalã
continuã, constând în consultãri, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde,
cu participarea Institutului Naþional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobã
de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Preºedintele curþii de apel sau, dupã caz, procurorul general al
parchetului de pe lângã curtea de apel desemneazã judecãtorii, respectiv
procurorii care rãspund de organizarea activitãþii de formare profesionalã
continuã a judecãtorilor ºi procurorilor de la curtea de apel ºi instanþele din
circumscripþia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângã curtea de apel ºi
parchetele subordonate.”
58. Articolul 37 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 37. – (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenþã
profesionalã ºi de performanþã judecãtorii ºi procurorii sunt supuºi la fiecare 3 ani
unei evaluãri privind eficienþa, calitatea activitãþii ºi integritatea, obligaþia de
formare profesionalã continuã ºi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în
cazul judecãtorilor ºi procurorilor numiþi în funcþii de conducere, ºi modul de
îndeplinire a atribuþiilor manageriale.
167
(2) Prima evaluare a judecãtorilor ºi procurorilor se face la 2 ani de la
numirea în funcþie.
(3) Evaluarea prevãzutã la alin.(1) se face de comisii constituite prin
hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecãtori ºi
procurori, formate din preºedintele instanþei sau, dupã caz, conducãtorul
parchetului, secþiei sau direcþiei din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþiei sau Parchetului Naþional Anticorupþie, precum ºi din 2
judecãtori sau procurori desemnaþi de colegiul de conducere.
(4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcþiei de
Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism ºi Parchetului
Naþional Anticorupþie fac parte ºi Procurorul General al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi, respectiv, Procurorul General al Parchetului
Naþional Anticorupþie care rãspund direct de performanþele acestor structuri.
(5) Criteriile de evaluare a activitãþii profesionale a judecãtorilor ºi
procurorilor sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
(6) Regulamentul privind evaluarea activitãþii profesionale a judecãtorilor ºi
procurorilor se aprobã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.”
59. La articolul 38, alineatele (1) ºi (3) se modificã ºi vor avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 38. – (1) Prin raportul de evaluare a activitãþii profesionale a
judecãtorului sau procurorului întocmit de comisiile prevãzute la art.37 alin.(3)
sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfãcãtor
sau nesatisfãcãtor.
(3) În soluþionarea contestaþiei, secþiile Consiliului Superior al Magistraturii
pot cere conducãtorului instanþei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor
prevãzute la art.37 alin.(3) sau (4) orice informaþii pe care le considerã necesare,
iar citarea judecãtorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.”
60. La articolul 39, alineatele (1), (2) ºi (4) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 39. – (1) Judecãtorii ºi procurorii care primesc calificativul
nesatisfãcãtor sunt obligaþi sã urmeze pentru o perioadã cuprinsã între 3 ºi 6 luni
cursuri speciale organizate de Institutul Naþional al Magistraturii.
(2) Judecãtorii ºi procurorii care primesc calificativul satisfãcãtor în urma a
douã evaluãri consecutive sunt obligaþi sã urmeze pentru o perioadã cuprinsã
între 3 ºi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naþional al Magistraturii.
(4) Judecãtorul sau procurorul care primeºte în urma a douã evaluãri
consecutive calificativul nesatisfãcãtor sau care nu a promovat examenul
prevãzut la alin. (3) este eliberat din funcþie pentru incapacitate profesionalã de
cãtre Preºedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”
168
61. La articolul 40, alineatele (1) ºi (3) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 40. – (1) Evoluþia carierei de judecãtor sau procuror se consemneazã
în fiºa din dosarul profesional, care se întocmeºte ºi se pãstreazã de Consiliul
Superior al Magistraturii.
(3) Judecãtorii ºi procurorii au acces la propriul dosar profesional ºi pot
obþine copii ale actelor existente în dosar.”
62. Articolul 41 se abrogã.
63. La Titlul II, titlul Capitolului V se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul V Promovarea judecãtorilor ºi procurorilor ºi numirea
în funcþiile de conducere”
64. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secþiunii 1 se modificã ºi va avea
urmãtorul cuprins: „Secþiunea 1 Promovarea la tribunale, curþi de apel ºi la
parchete”.
65. Articolul 42 se abrogã.
66. Articolul 43 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 43. – (1) Promovarea judecãtorilor ºi procurorilor se face numai prin
concurs organizat la nivel naþional, în limita posturilor vacante existente la
tribunale ºi curþi de apel sau, dupã caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea judecãtorilor ºi procurorilor se
organizeazã, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al
Magistraturii, prin Institutul Naþional al Magistraturii.
(3) Comisia pentru promovarea judecãtorilor este alcãtuitã din judecãtori de
la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, judecãtori de la curþile de apel ºi formatori
din Institutul Naþional al Magistraturii, numiþi prin hotãrâre a Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naþional al Magistraturii.
(4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcãtuitã din procurori de la
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, procurori de la parchetele
de pe lângã curþile de apel ºi formatori din Institutul Naþional al Magistraturii,
numiþi prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea
Institutului Naþional al Magistraturii.
(5) Data, locul, modul de desfãºurare a concursului ºi posturile vacante
pentru care se organizeazã concurs se comunicã tuturor judecãtorilor ºi
procurorilor, prin curþile de apel ºi parchete, ºi se publicã pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naþional al Magistraturii, a
169
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi în trei cotidiene
centrale, cu cel puþin 60 de zile înainte de data stabilitã pentru concurs.”
67. La articolul 44, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 44. – (1) Pot participa la concursul de promovare la instanþele sau
parchetele imediat superioare, judecãtorii ºi procurorii care au avut calificativul
foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancþionaþi disciplinar în ultimii 3 ani ºi
îndeplinesc urmãtoarele condiþii minime de vechime:
a) 5 ani vechime în funcþia de judecãtor sau procuror, pentru promovarea în
funcþiile de judecãtor de tribunal sau tribunal specializat ºi procuror la parchetul
de pe lângã tribunal sau la parchetul de pe lângã tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime în funcþia de judecãtor sau procuror, pentru promovarea în
funcþiile de judecãtor de curte de apel ºi procuror la parchetul de pe lângã
aceasta;
c) 8 ani vechime în funcþia de judecãtor sau procuror, pentru promovarea în
funcþia de procuror la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.”
68. La articolul 44, dupã alineatul (1), se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmãtorul cuprins:
„(11) La calcularea vechimii prevãzute la alin.(1) se ia în considerare ºi
perioada în care judecãtorul sau procurorul a fost avocat.”
69. Articolul 45 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 45. – Judecãtorii ºi procurorii care îndeplinesc condiþiile prevãzute la
art.44 pot participa la concurs, în vederea promovãrii pe loc, în limita numãrului
de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.”
70. Articolul 46 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 46. – (1) Concursul de promovare constã în probe scrise, cu caracter
teoretic ºi practic.
(2) Probele constau în:
a) în funcþie de specializare, una dintre urmãtoarele materii: drept civil,
drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar ºi fiscal, dreptul
muncii, dreptul familiei, drept internaþional privat;
b) jurisprudenþa Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi jurisprudenþa Curþii
Constituþionale;
c) jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi jurisprudenþa Curþii
de Justiþie a Comunitãþilor Europene;
d) procedura civilã sau procedura penalã, în funcþie de specializarea
judecãtorului sau procurorului.
170
(3) Procedura de desfãºurare a concursului, inclusiv modalitatea de
contestare a rezultatelor este prevãzutã în Regulamentul privind organizarea ºi
desfãºurarea concursului de promovare a judecãtorilor ºi procurorilor.
(4) Dispoziþiile art.29 alin.(6) se aplicã în mod corespunzãtor.”
71. Articolul 47 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 47. – În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor,
Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotãrâre, promovarea
judecãtorilor ºi procurorilor declaraþi admiºi.”
72. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secþiunii a 2-a se modificã ºi va
avea urmãtorul cuprins: „Secþiunea a 2-a Numirea în funcþiile de conducere
din cadrul judecãtoriilor, tribunalelor, curþilor de apel ºi parchetelor
corespunzãtoare”.
73. Articolul 48 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 48. – (1) Numirea în funcþiile de preºedinte ºi vicepreºedinte la
judecãtorii, tribunale, tribunale specializate ºi curþi de apel se face numai prin
concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior
al Magistraturii, prin Institutul Naþional al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen judecãtorii care au calificativul
foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancþionaþi disciplinar în ultimii 3 ani ºi
îndeplinesc condiþiile de vechime prevãzute de lege.
(3) Judecãtorii îºi depun candidaturile însoþite de orice alte acte considerate
relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau
examenului, la Institutul Naþional al Magistraturii.
(4) Concursul sau examenul constã în prezentarea unui proiect referitor la
exercitarea atribuþiilor specifice funcþiei de conducere ºi în probe scrise privind
managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua
decizii ºi de a-ºi asuma rãspunderea, rezistenþa la stres ºi un test psihologic.
(5) Comisia de examinare este numitã de Consiliul Superior al Magistraturii,
la propunerea Institutului Naþional al Magistraturii ºi este formatã din 2
judecãtori de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, 2 judecãtori de la curþile de
apel ºi 3 specialiºti în management ºi organizare instituþionalã. La constituirea
comisiilor vor fi avuþi în vedere, în principal, judecãtorii care au urmat cursuri de
management.
(6) Data, locul, precum ºi Regulamentul de organizare a concursului sau
examenului elaborat de Institutul Naþional al Magistraturii se aprobã de Consiliul
Superior al Magistraturii ºi se afiºeazã pe pagina de internet a Institutului
Naþional al Magistraturii, Ministerului Justiþiei, Consiliului Superior al
171
Magistraturii ºi la sediile instanþelor judecãtoreºti, cu cel puþin 30 de zile înainte
de data desfãºurãrii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideazã rezultatul concursului sau
examenului ºi numeºte judecãtorii în funcþiile de conducere în termen de 15 zile
de la data afiºãrii rezultatelor finale. Dispoziþiile art.29 alin.(6) se aplicã în mod
corespunzãtor.
(8) Numirea judecãtorilor care au obþinut rezultatul cel mai bun la concurs,
sau, dupã caz, au fost declaraþi admiºi la examen în funcþiile pentru care au
candidat, se face pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singurã
datã, în condiþiile prevãzute la alin.(1).
(9) Numirea judecãtorilor în celelalte funcþii de conducere se face pe o
perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la propunerea preºedintelui instanþei.
(10) Nu pot fi numiþi în funcþii de conducere judecãtorii care au fãcut parte
din serviciile de informaþii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori
judecãtorii care au un interes personal, ce influenþeazã sau ar putea influenþa
îndeplinirea cu obiectivitate ºi imparþialitate a atribuþiilor prevãzute de lege.
(11) Judecãtorii care participã la concurs sau examen, precum ºi cei propuºi
pentru o funcþie de conducere sunt obligaþi sã dea o declaraþie pe proprie
rãspundere din care sã rezulte cã nu au fãcut parte din serviciile de informaþii
înainte de 1990 ºi nici nu au colaborat cu acestea, precum ºi o declaraþie de
interese care se actualizeazã anual sau în termen de 15 zile de la apariþia unei
schimbãri sau de la data la care judecãtorul a luat cunoºtinþã despre aceasta.
(12) Înainte de numirea în funcþiile de conducere, Consiliului Naþional
pentru Studierea Arhivelor Securitãþii verificã ºi comunicã, în termen de 15 zile
de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacã judecãtorul a fãcut
parte din serviciile de informaþii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
(13) Evidenþa posturilor vacante de conducere de la instanþele judecãtoreºti
este publicã ºi disponibilã permanent pe paginile de internet ale Consiliului
Superior al Magistraturii, Institutului Naþional al Magistraturii ºi Ministerului
Justiþiei, precum ºi prin afiºare la sediile instanþelor judecãtoreºti.
(14) Numirea în funcþii de conducere potrivit prezentului articol se face în
termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.”
74. Dupã articolul 48, se introduce un nou articol, articolul 481, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 481. – (1) Numirea în funcþiile de procuror general al parchetului de pe
lângã curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunal, primprocuror
al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori ºi familie sau primprocuror
al parchetului de pe lângã judecãtorie ºi de adjuncþi ai acestora, se face
172
numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naþional al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul
foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancþionaþi disciplinar în ultimii 3 ani ºi
îndeplinesc condiþiile de vechime prevãzute de lege.
(3) Procurorii îºi depun candidaturile însoþite de orice alte acte considerate
relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau
examenului, la Institutul Naþional al Magistraturii.
(4) Dispoziþiile art.48 alin.(4) se aplicã în mod corespunzãtor.
(5) Comisia de examinare este numitã de Consiliul Superior al Magistraturii,
la propunerea Institutului Naþional al Magistraturii ºi este formatã din 2 procurori
de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, 2 procurori de la
parchetele de pe lângã curþile de apel ºi 3 specialiºti în management ºi organizare
instituþionalã. La constituirea comisiilor vor fi avuþi în vedere, în principal,
procurorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum ºi Regulamentul de organizare a concursului sau
examenului elaborat de Institutul Naþional al Magistraturii se aprobã de Consiliul
Superior al Magistraturii ºi se afiºeazã pe pagina de internet a Parchetului de pe
lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, a Institutului Naþional al Magistraturii, a
Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiþiei ºi la sediile
parchetelor, cu cel puþin 30 de zile înainte de data desfãºurãrii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideazã rezultatul concursului sau
examenului ºi numeºte procurorii în funcþiile de conducere în termen de 15 zile
de la data afiºãrii rezultatelor finale. Dispoziþiile art.29 alin.(6) se aplicã în mod
corespunzãtor.
(8) Numirea procurorilor care au obþinut rezultatul cel mai bun la concurs,
sau, dupã caz, au fost declaraþi admiºi la examen în funcþiile pentru care au
candidat, se face pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singurã
datã, în condiþiile prevãzute la alin (1).
(9) Numirea în celelalte funcþii de conducere la parchete se face pe o
perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe
lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(10) Pentru numirea în funcþiile de conducere prevãzute la alin.(9) este
necesarã recomandarea conducãtorului parchetului unde urmeazã sã fie numit
procurorul.
(11) Dispoziþiile art.48 alin.(10)-(12) ºi (14) se aplicã în mod corespunzãtor
ºi în cazul numirii procurorilor în funcþiile de conducere.
(12) Evidenþa posturilor vacante de conducere de la parchete este publicã ºi
disponibilã permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului
173
Naþional al Magistraturii ºi Ministerului Justiþiei, precum ºi prin afiºare la sediile
parchetelor.”
75. Articolul 49 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 49. – (1) Pentru numirea în funcþii de conducere, sunt necesare
urmãtoarele condiþii minime de vechime:
a) pentru funcþia de preºedinte ºi vicepreºedinte de judecãtorie, primprocuror
al parchetului de pe lângã judecãtorie ºi adjunct al acestuia, o vechime
de 5 ani în funcþia de judecãtor sau procuror;
b) pentru funcþia de preºedinte ºi vicepreºedinte de tribunal sau tribunal
specializat, precum ºi preºedinte de secþie la tribunal, prim-procuror al
parchetului de pe lângã tribunal sau al parchetului de pe lângã tribunalul pentru
minori ºi familie, adjunct al acestuia ºi procuror ºef secþie al parchetului de pe
lângã tribunal sau al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori ºi familie, o
vechime de 6 ani în funcþia de judecãtor sau procuror;
c) pentru funcþia de preºedinte, vicepreºedinte, preºedinte de secþie la curtea
de apel, procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel ºi adjunct al
acestuia, procuror ºef secþie al parchetului de pe lângã curtea de apel, o vechime
de 8 ani în funcþia de judecãtor sau procuror.
(2) La calcularea vechimii prevãzute la alin.(1) se ia în considerare ºi
perioada în care judecãtorul sau procurorul a fost avocat.
(3) Pentru numirea în funcþii de conducere, judecãtorul ºi procurorul trebuie
sã aibã dreptul sã funcþioneze la instanþa sau, dupã caz, parchetul la care urmeazã
sã fie numit în funcþia de conducere.”
76. Articolul 50 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 50. – (1) La încetarea mandatului funcþiei de conducere judecãtorii sau
procurorii pot ocupa, în condiþiile prevãzute de art.48, art.481 ºi art.49, o funcþie
de conducere la aceeaºi instanþã sau la acelaºi parchet ori la altã instanþã sau
parchet ori revin la instanþele sau parchetele de unde provin sau la o instanþã sau
parchet unde au dreptul sã funcþioneze potrivit legii.
(2) Revocarea din funcþia de conducere a judecãtorilor se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunãrii generale
ori a preºedintelui instanþei, pentru urmãtoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiþiile necesare pentru
numirea în funcþia de conducere;
b) în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuþiilor manageriale privind
organizarea eficientã, comportamentul ºi comunicarea, asumarea
responsabilitãþilor ºi aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicãrii uneia dintre sancþiunile disciplinare.
174
(3) La verificarea organizãrii eficiente a activitãþii vor fi avute în vedere, în
principal, urmãtoarele criterii: folosirea adecvatã a resurselor umane ºi materiale,
evaluarea necesitãþilor, gestionarea situaþiilor de crizã, raportul resurse investiterezultate
obþinute, gestionarea informaþiilor, organizarea pregãtirii ºi
perfecþionãrii profesionale ºi repartizarea sarcinilor în cadrul instanþelor sau
parchetelor.
(4) La verificarea comportamentului ºi comunicãrii vor fi avute în vedere, în
principal, comportamentul ºi comunicarea cu judecãtorii, procurorii, personalul
auxiliar, justiþiabilii, persoanele implicare în actul de justiþie, alte instituþii, massmedia,
asigurarea accesului la informaþiile de interes public din cadrul instanþei
sau parchetului ºi transparenþa actului de conducere.
(5) La verificarea asumãrii responsabilitãþii vor fi avute în vedere, în
principal, îndeplinirea atribuþiilor prevãzute de lege ºi regulamente,
implementarea strategiilor naþionale ºi secvenþiale în domeniul justiþiei ºi
respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dupã caz, al repartizãrii pe
criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în
principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidã de decizie, rezistenþa la
stres, autoperfecþionarea, capacitatea de analizã, sintezã, previziune, strategie ºi
planificare pe termen scurt, mediu ºi lung, iniþiativa ºi capacitatea de adaptare
rapidã.
(7) Revocarea din funcþia de conducere a procurorilor se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunãrii generale
ori a conducãtorului parchetului, pentru motivele prevãzute la alin.(2) care se
aplicã în mod corespunzãtor.”
77. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secþiunii a 3-a se modificã ºi va
avea urmãtorul cuprins: „Secþiunea a 3-a Promovarea în funcþia de
judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi numirea în funcþiile de
conducere din cadrul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, Parchetului de pe
lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetului Naþional
Anticorupþie”
78. Articolul 51 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 51. – (1) Promovarea în funcþia de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie
ºi Justiþie se face de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele
care au îndeplinit funcþia de judecãtor în ultimii 2 ani la tribunale sau curþi de
apel, au obþinut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancþionaþi
disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionalã ºi au o vechime în funcþia de
judecãtor sau procuror de cel puþin 12 ani.
(2) Dispoziþiile art.48 alin.(10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.
175
(3) Evidenþa posturilor vacante de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie este publicã ºi disponibilã permanent pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii ºi pe cea a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(4) Judecãtorii care îndeplinesc condiþiile prevãzute la alin.(1) îºi pot depune
candidaturile pentru funcþia de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie,
însoþite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la
publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi
Justiþie, care le analizeazã ºi le înainteazã Consiliului Superior al Magistraturii,
însoþite de un raport consultativ asupra promovãrii, în termen de 10 zile de la
primire.”
79. Articolul 52 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 52. – (1) Preºedintele, vicepreºedintele ºi preºedinþii de secþii ai Înaltei
Curþi de Casaþie ºi Justiþie sunt numiþi de cãtre Preºedintele României, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii Înaltei Curþi
de Casaþie ºi Justiþie care au funcþionat la aceastã instanþã cel puþin 2 ani.
(2) Preºedintele României nu poate refuza numirea în funcþiile de conducere
prevãzute la alin.(1) decât motivat, aducând la cunoºtinþa Consiliului Superior al
Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea în funcþiile prevãzute la alin.(1) se face pe o perioadã de 3 ani,
cu posibilitatea reînvestirii, o singurã datã.
(4) Dispoziþiile art.48 alin.(10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.
(5) Judecãtorii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie care îndeplinesc condiþiile
prevãzute la alin.(1) îºi pot depune candidaturile pentru funcþia de preºedinte sau
vicepreºedinte al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ori preºedinte de secþie, la
Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care
funcþia de preºedinte, vicepreºedinte sau preºedinte de secþie a devenit vacantã.
(6) Revocarea din funcþie a preºedintelui, a vicepreºedintelui sau a
preºedinþilor de secþii ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se face de cãtre
Preºedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care
se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numãrul membrilor sau la
cererea adunãrii generale a instanþei, pentru motivele prevãzute la art.50 alin.(2)
care se aplicã în mod corespunzãtor.”
80. Articolul 53 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 53. – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie, prim-adjunctul ºi adjunctul acestuia, procurorul general al
Parchetului Naþional Anticorupþie, adjuncþii acestuia, procurorii ºefi de secþie ai
acestor parchete, precum ºi procurorul ºef al Direcþiei de Investigare a
Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism ºi adjuncþii acestora, sunt
numiþi de Preºedintele României, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul
176
Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimã
de 10 ani în funcþia de judecãtor sau procuror, pe o perioadã de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii, o singurã datã.
(2) Dispoziþiile art.48 alin.(10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Preºedintele României poate refuza motivat numirea în funcþiile de
conducere prevãzute la alin.(1), aducând la cunoºtinþa publicului motivele
refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcþiile de conducere prevãzute la alin.(1)
se face de cãtre Preºedintele României, la propunerea ministrului justiþiei care se
poate sesiza din oficiu, la cererea adunãrii generale sau, dupã caz a procurorului
general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ori a
Procurorului General al Parchetului Naþional Anticorupþie, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii, pentru motivele prevãzute la art.50 alin.(2) care se
aplicã în mod corespunzãtor.”
81. Dupã articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 531, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 531. – (1) Numirea în celelalte funcþii de conducere în cadrul
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi al Parchetului
Naþional Anticorupþie se face pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o
singurã datã, de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
sau a Procurorului General al Parchetului Naþional Anticorupþie, dupã caz.
(2) Pentru numirea în funcþiile de conducere prevãzute la alin.(1) este
necesarã recomandarea conducãtorului secþiei ori, dupã caz, al direcþiei din cadrul
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau Parchetului
Naþional Anticorupþie, unde urmeazã sã fie numit procurorul.
(3) Dispoziþiile art.48 alin.(10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Revocarea din funcþiile de conducere a procurorilor numiþi potrivit
alin.(1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la
propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie ori, dupã caz, a Procurorului General al Parchetului Naþional
Anticorupþie, pentru motivele prevãzute la art.50 alin.(2) care se aplicã în mod
corespunzãtor.
(5) Propunerea prevãzutã la alin.(4) poate fi formulatã din oficiu sau la
sesizarea adunãrilor generale ori a conducãtorilor secþiilor ori, dupã caz, al
direcþiei din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau
Parchetului Naþional Anticorupþie.”
177
82. Articolul 54 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 54. – La încetarea mandatului pentru funcþiile de conducere prevãzute
la art.52, 53 ºi 531, judecãtorii sau procurorii revin la instanþele sau parchetele de
unde provin sau la o instanþã sau parchet unde au dreptul sã funcþioneze potrivit
legii.”
83. La Titlul II, Capitolul VI se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Capitolul VI Delegarea, detaºarea ºi transferul
Art. 55. – (1) În cazul în care o judecãtorie, un tribunal sau un tribunal
specializat nu poate funcþiona normal din cauza absenþei temporare a unor
judecãtori, existenþei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preºedintele
curþii de apel, la propunerea preºedintelui respectivei instanþe din circumscripþia
acelei curþi de apel, poate delega, judecãtori de la alte instanþe din circumscripþia
menþionatã, cu acordul scris al acestora.
(2) Delegarea judecãtorilor de la judecãtorii, tribunale ºi tribunale
specializate în circumscripþia altei curþi de apel se dispune, cu acordul scris al
acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preºedintelui curþii
de apel în circumscripþia cãreia se cere delegarea ºi cu avizul preºedintelui curþii
de apel unde aceºtia funcþioneazã.
(3) Delegarea judecãtorilor curþilor de apel se dispune, cu acordul scris al
acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preºedintelui curþii
de apel.
(4) Delegarea în funcþii de conducere a judecãtorilor de la curþile de apel,
tribunale, tribunale specializate ºi judecãtorii se dispune, cu acordul scris al
acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pânã la ocuparea funcþiei prin
numire în condiþiile prezentei legi.
(5) Delegarea în funcþiile de conducere de la Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie a judecãtorilor de la aceastã instanþã, se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preºedintelui Înaltei
Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(6) Delegarea judecãtorilor se poate face pe o perioadã de cel mult 90 de zile
într-un an ºi poate fi prelungitã, cu acordul scris al acestora, cel mult încã 90 de
zile.
(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaþi, cu acordul scris al
acestora, inclusiv în funcþii de conducere, de cãtre Procurorul General al
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, la parchetele din cadrul
Ministerului Public pe o perioadã de cel mult 90 de zile într-un an.
(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungitã, cu acordul scris al acestora,
cel mult încã 90 de zile.
178
(9) Pe perioada delegãrii judecãtorii ºi procurorii beneficiazã de toate
drepturile prevãzute de lege pentru funcþia în care sunt delegaþi. Când salariul ºi
celelalte drepturi bãneºti prevãzute pentru funcþia în care este delegat judecãtorul
sau procurorul sunt inferioare, acesta îºi pãstreazã indemnizaþia de încadrare
lunarã ºi celelalte drepturi bãneºti.
Art. 56. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaºarea
judecãtorilor ºi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanþe sau
parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naþional al
Magistraturii, Ministerul Justiþiei sau la unitãþile subordonate acestuia ori la alte
autoritãþi publice, în orice funcþii, inclusiv cele de demnitate publicã numite, la
solicitarea acestor instituþii.
(2) Durata detaºãrii este cuprinsã între 6 luni ºi 3 ani. Detaºarea se
prelungeºte o singurã datã, pentru o duratã de pânã la 3 ani, în condiþiile
prevãzute la alin.(1).
(3) În perioada detaºãrii, judecãtorii ºi procurorii îºi pãstreazã calitatea de
judecãtor sau procuror ºi beneficiazã de drepturile prevãzute de lege pentru
personalul detaºat. Când salariul ºi celelalte drepturi bãneºti prevãzute pentru
funcþia în care este detaºat judecãtorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îºi
pãstreazã indemnizaþia de încadrare lunarã ºi celelalte drepturi bãneºti.
(4) Perioada detaºãrii constituie vechime în funcþia de judecãtor sau
procuror.
(5) Dupã încetarea detaºãrii, judecãtorul sau procurorul revine în funcþia
deþinutã anterior.
Art. 57. – Detaºarea nu se poate face la instanþe sau parchete de nivel
superior celor la care judecãtorul sau procurorul are dreptul sã funcþioneze
potrivit legii.
Art. 58. – Transferul judecãtorilor ºi procurorilor de la o instanþã la altã
instanþã sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituþie publicã se aprobã, la
cererea celor în cauzã, de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 59. – (1) La cererea motivatã, judecãtorii pot fi numiþi în funcþia de
procuror, iar procurorii în funcþia de judecãtor, prin decret al Preºedintelui
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea
condiþiilor prevãzute în prezenta lege.
(2) Pentru numirea în funcþiile prevãzute la alin.(1), candidaþii vor susþine un
interviu în faþa secþiei pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii în
cazul procurorilor care solicitã numirea ca judecãtori ºi, respectiv, a secþiei pentru
179
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecãtorilor care
solicitã numirea ca procuror.
(3) Preºedintele României nu poate refuza numirea în funcþiile prevãzute la
alin.(1) decât motivat, aducând la cunoºtinþa Consiliului Superior al Magistraturii
motivele refuzului.”
84. La Titlul II, titlul Capitolului VII se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul VII Suspendarea din funcþie ºi încetarea funcþiei de
judecãtor ºi procuror”
85. Articolul 60 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 60. – (1) Judecãtorul sau procurorul este suspendat din funcþie în
urmãtoarele cazuri:
a) când a fost pusã în miºcare acþiunea penalã împotriva sa prin ordonanþã
sau rechizitoriu;
b) când suferã de o boalã psihicã, care îl împiedicã sã-ºi exercite funcþia în
mod corespunzãtor.
(2) Suspendarea din funcþie a judecãtorilor ºi procurorilor se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În perioada suspendãrii din funcþie, judecãtorului ºi procurorului nu i se
plãtesc drepturile salariale. Aceastã perioadã nu constituie vechime în
magistraturã.
(4) În perioada suspendãrii din funcþie, judecãtorului sau procurorului nu îi
sunt aplicabile dispoziþiile referitoare la interdicþiile ºi incompatibilitãþile
prevãzute la art.6 ºi 7.”
86. Articolul 61 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 61. – (1) În cazul prevãzut la art.60 alin.(1) lit. a), Consiliul Superior al
Magistraturii comunicã de îndatã judecãtorului sau procurorului ºi conducerii
instanþei sau parchetului unde acesta funcþioneazã hotãrârea prin care s-a dispus
suspendarea din funcþie.
(2) Dacã se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi
penale, achitarea sau încetarea procesului penal faþã de judecãtor sau procuror,
suspendarea din funcþie înceteazã, iar acesta este repus în situaþia anterioarã, i se
plãtesc drepturile bãneºti de care a fost lipsit pe perioada suspendãrii din funcþie
ºi i se recunoaºte vechimea în magistraturã pentru aceastã perioadã.”
87. Articolul 62 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 62. – (1) În cazul prevãzut la art.60 alin.(1) lit.b), boala psihicã se
constatã printr-o expertizã de specialitate, la sesizarea preºedintelui instanþei sau
a conducãtorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din
180
funcþie se dispune pe perioada recomandatã de comisia medicalã de specialitate,
numitã în condiþiile art.13 alin.(2) lit.e).
(2) Dupã expirarea perioadei prevãzute la alin.(1), Consiliul Superior al
Magistraturii, pe baza unei noi expertize poate hotãrî încetarea suspendãrii ºi
repunerea în funcþie a judecãtorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau,
dacã boala este ireversibilã, propune eliberarea din funcþie potrivit legii.
(3) În perioada suspendãrii, judecãtorului sau procurorului i se plãtesc
drepturile de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii.”
88. Articolul 63 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 63. – (1) Judecãtorii ºi procurorii sunt eliberaþi din funcþie în
urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o altã funcþie, în condiþiile legii;
d) incapacitate profesionalã;
e) ca sancþiune disciplinarã;
f) condamnarea definitivã a judecãtorului sau procurorului pentru o
infracþiune;
g) încãlcarea dispoziþiilor art.62;
h) nepromovarea examenului prevãzut la art.31 alin.(14);
i) neîndeplinirea condiþiilor prevãzute la art.13 alin.(2) lit.a), c) ºi e).
(2) Eliberarea din funcþie a judecãtorilor ºi procurorilor se dispune prin
decret al Preºedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3) Trecerea în rezervã sau în retragere a judecãtorilor ºi procurorilor
militari se face în condiþiile legii, dupã eliberarea din funcþie de cãtre Preºedintele
României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcþie se face
dupã trecerea în rezervã sau, dupã caz, în retragere.
(4) Eliberarea din funcþie a judecãtorilor stagiari ºi a procurorilor stagiari se
face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) În cazul în care judecãtorul sau procurorul cere eliberarea din funcþie
prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel
mult 30 de zile de la care demisia sã devinã efectivã, dacã prezenþa judecãtorului
sau procurorului este necesarã.
(6) Judecãtorul sau procurorul eliberat din funcþie din motive neimputabile
îºi pãstreazã gradul profesional dobândit în ierarhia instanþelor sau a parchetelor.”
89. Articolul 64 se abrogã.
181
90. La articolul 65, alineatele (1) ºi (3) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„Art. 65. – (1) Prim-magistratul-asistent, magistraþii-asistenþi ºefi ºi
magistraþii-asistenþi ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se bucurã de stabilitate.
(3) Condiþiile generale de numire a magistraþilor-asistenþi sunt cele
prevãzute pentru funcþia de judecãtor ºi procuror.”
91. La articolul 65, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
„(4) Dispoziþiile prezentei legi privind incompatibilitãþile ºi interdicþiile,
formarea profesionalã continuã ºi evaluarea periodicã, drepturile ºi îndatoririle,
precum ºi rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor ºi procurorilor se aplicã în mod
corespunzãtor ºi magistraþilor-asistenþi.”
92. La articolul 66, alineatul (4) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„(4) Magistraþii-asistenþi gradul III pot fi numiþi, prin concurs, ºi dintre
avocaþi, notari, precum ºi grefieri cu studii superioare juridice de la curþile de
apel ºi Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, cu o vechime de cel puþin 5 ani.”
93. Titlul III se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: „Titlul III
Drepturile ºi îndatoririle judecãtorilor ºi procurorilor”
Art. 72. – Stabilirea drepturilor judecãtorilor ºi procurorilor se face þinânduse
seama de locul ºi rolul justiþiei în statul de drept, de rãspunderea ºi
complexitatea funcþiei de judecãtor ºi procuror, de interdicþiile ºi
incompatibilitãþile prevãzute de lege pentru aceste funcþii ºi urmãreºte garantarea
independenþei ºi imparþialitãþii acestora.
Art. 73. – (1) Pentru activitatea desfãºuratã, judecãtorii ºi procurorii au
dreptul la o remuneraþie stabilitã în raport cu nivelul instanþei sau al parchetului,
cu funcþia deþinutã, cu vechimea în magistraturã ºi cu alte criterii prevãzute de
lege.
(2) Drepturile salariale ale judecãtorilor ºi procurorilor nu pot fi diminuate
sau suspendate decât în cazurile prevãzute de prezenta lege. Salarizarea
judecãtorilor ºi procurorilor se stabileºte prin lege specialã.
(3) Salarizarea judecãtorilor Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se stabileºte
prin legea privind indemnizaþiile pentru persoanele care ocupã funcþii de
demnitate publicã.
(4) Judecãtorii ºi procurorii militari sunt militari activi ºi au toate drepturile
ºi obligaþiile ce decurg din aceastã calitate.
182
(5) Salarizarea ºi celelalte drepturi cuvenite judecãtorilor ºi procurorilor
militari se asigurã de Ministerul Apãrãrii Naþionale, în concordanþã cu
prevederile legislaþiei privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din
organele autoritãþii judecãtoreºti ºi cu reglementãrile referitoare la drepturile
materiale ºi bãneºti specifice calitãþii de militar activ ºi, respectiv, de salariat civil
al acestui minister.
(6) Acordarea gradelor militare ºi înaintarea în grad a judecãtorilor ºi
procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din
Ministerul Apãrãrii Naþionale.
Art. 74. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul ºi obligaþia de a
apãra judecãtorii ºi procurorii împotriva oricãrui act care le-ar putea afecta
independenþa sau imparþialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2) Judecãtorii sau procurorii care considerã cã independenþa ºi
imparþialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea
profesionalã se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune
mãsurile necesare, conform legii.
Art. 75. – Judecãtorii ºi procurorii sunt liberi sã organizeze sau sã adere la
organizaþii profesionale locale, naþionale sau internaþionale, în scopul apãrãrii
intereselor lor profesionale, precum ºi la cele prevãzute de art.10 alin.(3).
Art. 76. – (1) Judecãtorii ºi procurorii în funcþie sau pensionari au dreptul de
a li se asigura mãsuri speciale de protecþie împotriva ameninþãrilor, violenþelor
sau a oricãror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2) Mãsurile speciale de protecþie, condiþiile ºi modul de realizare a acestora
se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiþiei ºi a
Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
Art. 77. – (1) Judecãtorii ºi procurorii beneficiazã de asigurare pentru risc
profesional, realizatã din fondurile bugetare ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie,
ale Ministerului Justiþiei, Ministerului Public sau, în cazul judecãtorilor ºi
procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apãrãrii Naþionale, pentru viaþã,
sãnãtate ºi bunuri, dacã sunt afectate în exercitarea atribuþiilor de serviciu sau în
legãturã cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucraþi în aceste funcþii, dar
nu în mai mult de 15 ani de activitate.
(2) La eliberarea din funcþie, asigurarea prevãzutã la alin.(1) înceteazã.
(3) Asigurarea prevãzutã la alin.(1) se realizeazã în condiþiile stabilite prin
hotãrâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Judecãtorii ºi procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste
limita prevãzutã la alin.(1).
183
(5) Prin hotãrâre a Guvernului, se poate înfiinþa Casa de asigurãri a
judecãtorilor ºi procurorilor.
Art. 78. – (1) Judecãtorii ºi procurorii beneficiazã anual de un concediu de
odihnã plãtit de 35 de zile lucrãtoare.
(2) Judecãtorii ºi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate
plãtite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în
þarã sau în strãinãtate, pentru pregãtirea ºi susþinerea examenului de capacitate ºi
de doctorat, precum ºi la concedii fãrã platã, potrivit Regulamentului privind
concediile judecãtorilor ºi procurorilor.
(3) Judecãtorii ºi procurorii au dreptul la concedii medicale ºi la alte
concedii, în conformitate cu legislaþia în vigoare.
(4) În perioada concediului de creºtere a copilului în vârstã de pânã la 2 ani,
judecãtorii sau procurorii au dreptul la o indemnizaþie în cuantum de 75% din
media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se
acordã acest concediu.
(5) Judecãtorii ºi procurorii în activitate sau pensionari, precum ºi soþul sau
soþia ºi copiii aflaþi în întreþinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistenþã
medicalã, medicamente ºi proteze, în condiþiile respectãrii dispoziþiilor legale
privind plata contribuþiei la asigurãrile sociale.
(6) Judecãtorii ºi procurorii au dreptul la închirierea locuinþelor de serviciu.
Locuinþele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului
Justiþiei ºi unitãþilor subordonate, precum ºi cele aflate în proprietatea sau în
administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpãrate de judecãtori, procurori sau
orice alþi salariaþi ai acestor instituþii.
(7) În cazul pensionãrii pentru limitã de vârstã, titularul contractului de
închiriere prevãzut la alin.(6) ºi dupã caz, soþul, ori soþia acestuia, îºi pãstreazã
drepturile locative pe tot parcursul vieþii.
Art. 79. – Judecãtorii ºi procurorii beneficiazã anual de 6 cãlãtorii în þarã
dus-întors, gratuite, la transportul pe calea feratã clasa I, auto, naval ºi aerian sau
de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 cãlãtorii în þarã
dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectueazã cu autoturismul.
Art. 80. – (1) Judecãtorii ºi procurorii cu vechime continuã în magistraturã
de 20 de ani beneficiazã, la data pensionãrii sau a eliberãrii din funcþie pentru alte
motive neimputabile de o indemnizaþie egalã cu 7 indemnizaþii de încadrare
lunare brute, care se impoziteazã potrivit legii.
(2) Indemnizaþia prevãzutã la alin.(1) se acordã o singurã datã în decursul
carierei de judecãtor sau procuror ºi se înregistreazã, potrivit legii.
184
(3) Modul de calcul al vechimii continue în magistraturã se stabileºte prin
hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile alin.(1) se aplicã ºi în cazul decesului judecãtorului sau
procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaþie beneficiazã
soþul/soþia ºi copiii care se aflã în întreþinerea acestuia la data decesului.
Art. 81. – (1) Judecãtorii ºi procurorii cu o vechime de cel puþin 25 de ani în
magistraturã beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de
serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12
luni de activitate înainte de data pensionãrii.
(2) Judecãtorii ºi procurorii sunt pensionaþi la cerere, înainte de împlinirea
vârstei prevãzute de lege ºi beneficiazã de pensia prevãzutã la alin.(1), dacã au o
vechime de cel puþin 25 de ani numai în aceste funcþii. La calcularea acestei
vechimi se iau în considerare ºi perioadele în care judecãtorul sau procurorul a
exercitat profesia de avocat, fãrã ca ponderea acestora sã poatã fi mai mare de 10
ani.
(3) Pentru fiecare an care depãºeºte vechimea de 25 de ani în funcþia de
judecãtor sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugã câte 1%, fãrã a se putea
depãºi venitul brut avut la data pensionãrii.
(4) De pensia de serviciu beneficiazã ºi judecãtorii ºi procurorii cu o
vechime în magistraturã între 20 ºi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei
prevãzut la alin.(1) fiind micºorat cu 1% pentru fiecare an care lipseºte din
vechimea integralã.
(5) Persoanele care îndeplinesc condiþiile de vechime prevãzute la alin. (1)
ºi (3) numai în funcþia de judecãtor sau procuror beneficiazã de pensie de
serviciu, chiar dacã la data pensionãrii au o altã ocupaþie. În acest caz, pensia se
stabileºte pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecãtor sau procuror în
funcþie în condiþii identice de vechime ºi nivel al instanþei sau parchetului.
(6) De prevederile alin.(5) pot beneficia numai persoanele care au fost
eliberate din funcþia de judecãtor sau procuror din motive neimputabile.
(7) Judecãtorii ºi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau
pensia militarã de serviciu.
(8) Judecãtorii ºi procurorii care beneficiazã de pensie de serviciu potrivit
alin.(1), (2) ºi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o
activitate profesionalã, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Art.82. – Judecãtorii ºi procurorii de la toate instanþele, precum ºi
magistraþii-asistenþi de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi personalul de
specialitate juridicã prevãzut la art.86 alin.(1) nu pot fi menþinuþi în funcþie dupã
împlinirea vârstei de pensionare prevãzutã de lege.
185
Art. 83. – Soþul supravieþuitor ºi copiii judecãtorilor ºi procurorilor care au
dreptul la pensie de serviciu potrivit art.81 beneficiazã de pensie de urmaº dacã
îndeplinesc condiþiile prevãzute pentru aceasta de Legea nr.19/2000 privind
sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Art. 84. – (1) Partea din pensia de serviciu care depãºeºte nivelul pensiei
din sistemul public al asigurãrilor sociale se suportã din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale judecãtorilor ºi procurorilor, precum ºi pensiile
de urmaº prevãzute la art.83 se actualizeazã anual în raport cu media veniturilor
brute realizate în ultimele 12 luni a judecãtorilor ºi procurorilor în activitate.
(3) Dispoziþiile alin.(2) se aplicã ºi judecãtorilor sau procurorilor
pensionari, precum ºi persoanelor care beneficiazã de pensia de urmaº prevãzutã
la art.83.
Art. 85. – Constituie vechime în magistraturã perioada în care judecãtorul,
procurorul, personalul de specialitate juridicã prevãzut la art.86 alin.(1) sau
magistratul-asistent a îndeplinit funcþiile de judecãtor, procuror, personal de
specialitate juridicã în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de
justiþie, judecãtor financiar, judecãtor financiar inspector, procuror financiar ºi
consilier în secþia jurisdicþionalã a Curþii de Conturi, grefier cu studii superioare
juridice sau personal de specialitate juridicã prevãzut la art.86 alin.(1), precum ºi
perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier
juridic sau a îndeplinit funcþii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului,
Administraþiei Prezidenþiale, Guvernului, Curþii Constituþionale, Avocatului
Poporului, Curþii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.
Art. 86. – (1) Pe durata îndeplinirii funcþiei, personalul de specialitate
juridicã din Ministerul Justiþiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al
Magistraturii, din Institutul Naþional de Criminologie ºi din Institutul Naþional al
Magistraturii este asimilat judecãtorilor ºi procurorilor în ceea ce priveºte
drepturile ºi îndatoririle, inclusiv susþinerea examenului de admitere, evaluarea
activitãþii profesionale, susþinerea examenului de capacitate ºi de promovare,
dispoziþiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzãtor, cu excepþia
dreptului prevãzut de art.81 alin (2).
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum ºi a
procedurii de cercetare ºi aplicare a sancþiunilor disciplinare se fac prin ordin al
conducãtorilor autoritãþilor prevãzute la alin.(1).
186
Art. 87. – (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecãtorii ºi procurorii
pot fi distinºi cu Diploma Meritul Judiciar.
(2) Diploma Meritul Judiciar se acordã de Preºedintele României, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecãtori ºi la
propunerea ministrului justiþiei, pentru procurori.
Art. 88. – Modelul diplomei ºi modul de confecþionare a acesteia se
stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de cãtre
ministrul justiþiei.
Art. 89. – (1) Judecãtorii ºi procurorii sunt datori sã se abþinã de la orice
acte sau fapte de naturã sã compromitã demnitatea lor în profesie ºi în societate.
(2) Relaþiile judecãtorilor ºi procurorilor la locul de muncã ºi în societate se
bazeazã pe respect ºi bunã-credinþã.
Art. 90. – (1) Judecãtorii ºi procurorii sunt obligaþi sã rezolve lucrãrile în
termenele stabilite ºi sã soluþioneze cauzele în termen rezonabil, în funcþie de
complexitatea acestora ºi sã respecte secretul profesional.
(2) Judecãtorul este obligat sã pãstreze secretul deliberãrilor ºi al voturilor
la care a participat, inclusiv dupã încetarea exercitãrii funcþiei.
Art. 91. – (1) Judecãtorii ºi procurorii sunt obligaþi sã aibã, în timpul
ºedinþelor de judecatã, þinuta vestimentarã corespunzãtoare instanþei la care
funcþioneazã.
(2) Þinuta vestimentarã se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii ºi se asigurã în mod gratuit.
Art. 92. – Judecãtorii ºi procurorii sunt obligaþi sã prezinte, în condiþiile ºi la
termenele prevãzute de lege, declaraþia de avere ºi declaraþia de interese.”
94. Denumirea Titlului IV se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Titlul IV Rãspunderea judecãtorilor ºi procurorilor”
95. Articolul 93 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 93. – Judecãtorii ºi procurorii rãspund civil, disciplinar ºi penal, în
condiþiile legii.”
187
96. Dupã articolul 93, se introduce un nou articol, articolul 931, cu
urmãtorul cuprins:
„Art. 931. – (1) Judecãtorii, procurorii ºi magistraþii-asistenþi pot fi
percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi preventiv numai cu încuviinþarea secþiilor
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În caz de infracþiune flagrantã, judecãtorii, procurorii ºi magistraþiiasistenþi
pot fi reþinuþi ºi supuºi percheziþiei potrivit legii, Consiliul Superior al
Magistraturii fiind informat de îndatã de organul care a dispus reþinerea sau
percheziþia.”
97. La articolul 94, alineatele (2), (4), (5) ºi (7) se modificã ºi vor avea
urmãtorul cuprins:
„(2) Rãspunderea statului este stabilitã în condiþiile legii ºi nu înlãturã
rãspunderea judecãtorilor ºi procurorilor care ºi-au exercitat funcþia cu reacredinþã
sau gravã neglijenþã.
(4) Dreptul persoanei vãtãmate la repararea prejudiciilor materiale cauzate
prin erorile judiciare sãvârºite în alte procese decât cele penale nu se va putea
exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotãrâre definitivã,
rãspunderea penalã sau disciplinarã, dupã caz, a judecãtorului sau procurorului
pentru o faptã sãvârºitã în cursul judecãþii procesului ºi dacã aceastã faptã este de
naturã sã determine o eroare judiciarã.
(5) Nu este îndreptãþitã la repararea pagubei persoana care, în cursul
procesului, a contribuit în orice mod la sãvârºirea erorii judiciare de cãtre
judecãtor sau procuror.
(7) Dupã ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotãrârii
irevocabile date cu respectarea prevederilor alin.(6), statul se poate îndrepta cu o
acþiune în despãgubiri împotriva judecãtorului sau procurorului care, cu reacredinþã
sau gravã neglijenþã, a sãvârºit eroarea judiciarã cauzatoare de
prejudicii.”
98. La articolului 95, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 95. – (1) Orice persoanã poate sesiza Consiliul Superior al
Magistraturii, direct sau prin conducãtorii instanþelor ori ai parchetelor, în
legãturã cu activitatea sau conduita necorespunzãtoare a judecãtorilor sau
procurorilor, încãlcarea obligaþiilor profesionale în raporturile cu justiþiabilii ori
sãvârºirea de cãtre aceºtia a unor abateri disciplinare.”
99. La Titlul IV, titlul Capitolului II se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins: „Capitolul II Rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor ºi
procurorilor”
188
100. Articolul 96 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 96. – (1) Judecãtorii ºi procurorii rãspund disciplinar pentru abaterile
de la îndatoririle de serviciu, precum ºi pentru faptele care afecteazã prestigiul
justiþiei.
(2) Rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor ºi procurorilor militari poate fi
angajatã numai potrivit dispoziþiilor prezentei legi.”
101. La articolul 97, literele a), c), f), g), i), j), k), l) ºi m) se modificã ºi
vor avea urmãtorul cuprins:
„a) încãlcarea prevederilor legale referitoare la declaraþiile de avere,
declaraþiile de interese, incompatibilitãþi ºi interdicþii privind judecãtorii ºi
procurorii;
c) intervenþiile pentru soluþionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea
rezolvãrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane,
altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toþi cetãþenii, precum ºi
imixtiunea în activitatea altui judecãtor sau procuror;
f) nerespectarea în mod repetat ºi din motive imputabile a dispoziþiilor
legale privitoare la soluþionarea cu celeritate a cauzelor;
g) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau
actele depuse de pãrþile din proces;
i) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
j) exercitarea funcþiei cu rea-credinþã sau gravã neglijenþã dacã fapta nu
constituie infracþiune;
k) efectuarea cu întârziere a lucrãrilor, din motive imputabile;
l) absenþele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;
m) atitudinea nedemnã în timpul exercitãrii atribuþiilor de serviciu faþã de
colegi, avocaþi, experþi, martori sau justiþiabili;”
102. Literele b) ºi h) ale articolului 97 se abrogã.
103. La articolul 97, dupã litera m) se introduc literele n), o) ºi p), cu
urmãtorul cuprins:
„n) neîndeplinirea obligaþiei privind transferarea normei de bazã la instanþa
sau parchetul la care funcþioneazã;
o) nerespectarea dispoziþiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
p) participarea directã sau prin persoane interpuse la jocurile de tip
piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiþii pentru care nu este asiguratã
transparenþa fondurilor în condiþiile legii.”
189
104. Articolul 98 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 98. – Sancþiunile disciplinare care se pot aplica judecãtorilor ºi
procurorilor, proporþional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaþiei de încadrare lunare brute cu pânã la 15% pe o
perioadã de la o lunã la 3 luni;
c) mutarea disciplinarã pentru o perioadã de la o lunã la 3 luni la o instanþã
sau la un parchet, situate în circumscripþia aceleiaºi curþi de apel ori în
circumscripþia aceluiaºi parchet de pe lângã acestea;
d) excluderea din magistraturã.”
105. Articolul 100 se abrogã.
106. Articolul 102 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 102. – Judecãtorii ºi procurorii care au, la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, norma de bazã la instituþii de învãþãmânt superior juridic, au
obligaþia ca, începând cu anul universitar urmãtor, sã-ºi transfere norma de bazã
la instanþa sau parchetul la care funcþioneazã ori sã renunþe la calitatea de
judecãtor sau procuror.”
107. La articolul 103, alineatul (1) se modificã ºi va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 103. – (1) Judecãtorii ºi procurorii în funcþie, precum ºi personalul de
specialitate juridicã prevãzut la art.86 alin.(1) care au beneficiat de vechime în
magistraturã potrivit Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, îºi pãstreazã aceastã
vechime.”
108. Articolul 104 se abrogã.
109. Articolul 105 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 105. – (1) Judecãtorii ºi procurorii militari care îºi continuã activitatea
la instanþele ºi parchetele militare, redistribuiþi pe funcþii inferioare, îºi pãstreazã
drepturile salariale de care beneficiazã la data redistribuirii. Celelalte dispoziþii
ale prezentei legi se aplicã în mod corespunzãtor ºi judecãtorilor ºi procurorilor
militari.
(2) Transferul judecãtorilor ºi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a
reducerii posturilor, se face la instanþe ºi parchete civile de grad egal, potrivit
opþiunii exprimate, în limita posturilor disponibile.”
190
110. Articolul 106 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 106. – Consiliul Superior al Magistraturii aprobã, prin hotãrâre care se
publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I:
a) Regulamentul privind concursul de admitere ºi examenul de absolvire a
Institutului Naþional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica,
bibliografia, probele de examen, procedura de desfãºurare a concursului de
admitere ºi a examenului de absolvire, precum ºi media minimã de admitere ºi de
absolvire a Institutului Naþional al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului Naþional al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari ºi
al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia,
probele de examen, procedura de desfãºurare ºi media minimã de promovare a
examenului de capacitate al judecãtorilor stagiari ºi al procurorilor stagiari;
d) Regulamentul privind organizarea ºi desfãºurarea concursului de
admitere în magistraturã;
e) Regulamentul privind modul de desfãºurare a cursurilor de formare
profesionalã continuã a judecãtorilor ºi procurorilor ºi atestare a rezultatelor
obþinute;
f) Regulamentul privind organizarea ºi desfãºurarea concursului de
promovare a judecãtorilor ºi procurorilor;
g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru
numirea în funcþii de conducere a judecãtorilor ºi procurorilor;
h) Regulamentul privind evaluarea activitãþii profesionale a judecãtorilor ºi
procurorilor;
i) Regulamentul privind concediile judecãtorilor ºi procurorilor.”
Art. II. – (1) Regulamentul privind organizarea ºi desfãºurarea concursului
de promovare a judecãtorilor ºi procurorilor se aprobã de Consiliul Superior al
Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi ºi
intrã în vigoare la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Celelalte regulamente prevãzute la art.106 se actualizeazã ºi se aprobã în
termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va
adopta hotãrârea Guvernului prevãzutã la art.77 alin.(3) din Legea nr.303/2004.
Art. III. – La împlinirea termenului prevãzut la art.II alin.(2), anexa la
Legea nr.303/2004 privind statutul magistraþilor, cu modificãrile ulterioare, se
abrogã.
Art. IV. – (1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcþiile
de conducere de la instanþe ºi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al
191
Magistraturii, la propunerea Institutului Naþional al Magistraturii, în termen de 10
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru
numirea în funcþii de conducere a judecãtorilor ºi procurorilor va fi elaborat de
Institutul Naþional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii
ºi afiºat pe paginile de internet ale Institutului Naþional al Magistraturii,
Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie ºi Ministerului Justiþiei, precum ºi la sediile instanþelor
judecãtoreºti ºi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.
(3) În 30 de zile de la publicarea Regulamentului prevãzut la alin.(3) se
organizeazã concurs sau examen pentru numirea în funcþiile de conducere de la
curþile de apel, tribunale ºi parchetele de pe lângã acestea, iar în termen de 60 de
zile de la aceeaºi datã se organizeazã concurs sau examen pentru ocuparea
funcþiilor de conducere de la judecãtorii ºi parchetele de pe lângã acestea.
Dispoziþiile art.48 alin.(7) ºi ale art.481 alin.(7) se aplicã în mod corespunzãtor.
(4) Numirea în funcþiile de conducere de la curþile de apel, tribunale,
tribunale specializate ºi judecãtorii, precum ºi de la parchetele de pe lângã
acestea, pentru care se aplicã procedura prevãzutã la art.48 alin.(9) ºi art.481
alin.(9) se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcþiile de conducere a
judecãtorilor ºi procurorilor care au obþinut rezultatul cel mai bun la concursurile
sau examenele prevãzute la alin.(4).
(5) Nerespectarea termenelor ºi a procedurii pentru organizarea
concursurilor sau examenelor prevãzute de prezentul articol constituie abatere
disciplinarã.
Art. V. – (1) Judecãtorii ºi procurorii care, la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, îndeplinesc condiþiile de pensionare pentru limitã de vârstã, vor fi
eliberaþi din funcþie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua mãsurile necesare pentru
ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor
care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevãzute la alin.(1).
Art. VI. – Judecãtorii ºi procurorii care nu au renunþat la norma de bazã la
instituþii de învãþãmânt superior juridic, potrivit art.102 din Legea nr. 303/2004,
sunt obligaþi sã-ºi transfere norma de bazã la instanþa sau parchetul la care
funcþioneazã, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. VII. – (1) Judecãtorii, procurorii, magistraþii-asistenþi, personalul de
specialitate juridicã asimilat magistraþilor ºi personalul auxiliar de specialitate depun
192
declaraþiile prevãzute la art.6 alin.(3) sau, dupã caz, art.61 ºi art.62 din Legea nr.
303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii verificã
declaraþiile prevãzute la art.61 din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de
Apãrare a Þãrii verificã declaraþiile prevãzute la art.62 din Legea nr. 303/2004 în
termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. VIII. – Dispoziþiile art.82 din Legea nr. 303/2004 se aplicã ºi
magistraþilor-asistenþi ai Curþii Constituþionale ºi personalului de specialitate
juridicã asimilat judecãtorilor ºi procurorilor prevãzut la art.73 din Legea nr.
47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, republicatã,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Art. IX. – Litera a) a articolului 28 din Legea nr.154/1998 privind sistemul
de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru
persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã, publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.266 din 16 iulie 1998, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:
„a) personalului de specialitate juridicã prevãzut în Legea nr.303/2004
privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, cu excepþia funcþiilor de demnitate publicã numite, altele decât cele
ocupate de judecãtori ºi procurori detaºaþi;”
Art. X. – La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:
a) articolele 8 ºi 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.43/2002
privind Parchetul Naþional Anticorupþie, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri ºi
completãri prin Legea nr.503/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
b) articolul 8 din Legea nr.508/2004 privind înfiinþarea, organizarea ºi
funcþionarea în cadrul Ministerului Public a Direcþiei de Investigare a
Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.1089 din 23 noiembrie 2004.
Art. XI. – La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziþie
contrarã se abrogã.
Art. XII. – Legea nr.303/2004 privind statutul magistraþilor, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile
ulterioare, precum ºi cu modificãrile ºi completãrile aduse prin prezenta lege, se va
republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã
numerotare.
193
Aceastã lege a fost adoptatã în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din
Constituþia României, republicatã, în urma angajãrii rãspunderii Guvernului în
faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi în condiþiile art. 147 alin. (2), cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituþia României, republicatã,
în ºedinþa comunã din 13 iulie 2005.
PREªEDINTELE
CAMEREI DEPUTAÞILOR
PREªEDINTELE
SENATULUI
Adrian Nãstase Nicolae Vãcãroiu
Bucureºti, 19 iulie 2005
Nr. 247

Phone: (004) 0733.233.731

email: office@aeqvitas.net

consultanta@aeqvitas.net